28-10-2008, 10:09 PM
Off topic: mi-am facut si eu timp sa mai scriu, deci uitati:
Cap. 4
-Oricine se crede atat de destept, gandind ca nu simt ca ma spioneaz, se inseala. (Spuse talentata patinatoare)
-Eu nu te spionez. Eu doar iti admir talentul. E ceva gresit in asta? spuse Leon.
-Banuiesc ca nu. Probabil va pricepeti in domeniu. Am dreptate? ii replica fata.
-Mda. Asta a fost sala mea de antrenament candava.
-Odata ca niciodata, cand era maica-mea fata. (spuse Lily cu sarcasm)
-Sa sti ca nu sunt asa de batran. Am doar 32 de ani.
-Eh, bravo! Mama are 30 si m-a crescut ditamai copilu'! spuse ea nervoasa.
-Ma rog. Ideea nu era asta. Ideea era sa te prezinti politicos, dar vad ca nu-ti sta in caracter.
-Ma rog. Daca chiar asta doriti... eu sunt Samantha Nagino. Inger pe din-afara, demon pe dina-untru.
Privirea lui Leon se schimba imediat de la raceala la caldura si ochii lui straluceau mai rau ca niciodata (voi ce ati face daca v-ati revedea copilul dupa vreo' 13 ani de absenta)
"E talentata. Are si de unde. De altfel, nu ma asteptam sa fie asa dura cu sine insasi. Se considera un demon si chiar este, dar intr-o masura la fel de mare ca a mea. La asta chiar nu ma asteptam. Credeam ca e fericita cu viata ei, dar se pare ca nu este chiar de loc si prefera sa se chinuie singura cu antrenamente dure."
-Si dumneavoastra cine ziceati ca sunteti? intreba Samy.
-Eu sunt Leon Oswald. Incantat sa te cunosc.
-Sunteti cumva ruda cu Lily?
-Pai... sunt tatal ei... dar de unde o cunosti? intreba Leon socat.
-De la scoala. Suntem colege de banca.
-Mda. Mai bine te las acum. Am si eu o gramada de treburi in birou.
-Sa ii transmiteti salutari lui Lily din partea mea. Da? spuse Samy zambind.
-Asa voi face. (spuse Leon si pleca in biroul lui)
"Aoleu! Se complica treaba. Ce ma fac?! Si macar de nu s-ar fi cunoscut asa repede cu Lily. As mai fi avut si eu timp de gandire."
Intre timp, Lily se decise sa ii faca o vizita surpriza tatalui sau, la biroul lui. Dar nestiind unde sa mearga, intra pe prima usa de pe hol, dar mai intai batu la usa.
-Intra! se auzi o voce de femeie din birou.
-Buna ziua! spuse Lily catre femeia care statea in fata ei.
Era o femei nu prea inalta, slaba si cu parul roz-roscat, ce purta un costum albastru elegant.
-Buna! Cu ce te pot ajuta? intreba cu amabilitate femeia, schitand un zambet larg.
-Caut biroul lui Leon Oswald. Stiti unde e?
-Si mai ma rog, cine esti tu? intreba femeia.
-Eu sunt Lily Oswald. Sunt fiica lui sau mai precis, "The Strawberry Angel", cum sunt cunoscuta in lumea trapezului. Dar dumneavoastra cum va numiti?
"Vai de mine! Nu pot sa cred! Ea... chiar e... fiica mea. Sange din sangele meu. Ea e a mea si a lui Leon. Si e sora lui Samy."
-Eu sunt Sora Nagino.
-Sunteti mama lui Samy, nu?
-Mda. Dar de unde o cunosti? intreba Sora.
-De la scoala. Suntem prietene.
-Mda. Dar acum hai sa te conduc in biroul lui Leon, vrei?
-Desigur Sora-san.
Cele doua se indreptara spre biroul lui Leon.
Lily deschise usa si intra prima, raspandind bucuria ei obisnuita.
-Bonjur, Lily! spuse Leon, dupa care isi imbratisa copilul.
Dar fericirea ii trecu repede, deoarece o vazu pe Sora in pragul usi.
-Papa, Sora san m-a ajutat sa iti gasesc biroul. E foarte de treaba.
-Nici nu ma indoiam. (spuse Leon cu sarcasm, si ii arunca Sorei o privire din aia de zici ca te taie in bucati)
Cap. 4
-Oricine se crede atat de destept, gandind ca nu simt ca ma spioneaz, se inseala. (Spuse talentata patinatoare)
-Eu nu te spionez. Eu doar iti admir talentul. E ceva gresit in asta? spuse Leon.
-Banuiesc ca nu. Probabil va pricepeti in domeniu. Am dreptate? ii replica fata.
-Mda. Asta a fost sala mea de antrenament candava.
-Odata ca niciodata, cand era maica-mea fata. (spuse Lily cu sarcasm)
-Sa sti ca nu sunt asa de batran. Am doar 32 de ani.
-Eh, bravo! Mama are 30 si m-a crescut ditamai copilu'! spuse ea nervoasa.
-Ma rog. Ideea nu era asta. Ideea era sa te prezinti politicos, dar vad ca nu-ti sta in caracter.
-Ma rog. Daca chiar asta doriti... eu sunt Samantha Nagino. Inger pe din-afara, demon pe dina-untru.
Privirea lui Leon se schimba imediat de la raceala la caldura si ochii lui straluceau mai rau ca niciodata (voi ce ati face daca v-ati revedea copilul dupa vreo' 13 ani de absenta)
"E talentata. Are si de unde. De altfel, nu ma asteptam sa fie asa dura cu sine insasi. Se considera un demon si chiar este, dar intr-o masura la fel de mare ca a mea. La asta chiar nu ma asteptam. Credeam ca e fericita cu viata ei, dar se pare ca nu este chiar de loc si prefera sa se chinuie singura cu antrenamente dure."
-Si dumneavoastra cine ziceati ca sunteti? intreba Samy.
-Eu sunt Leon Oswald. Incantat sa te cunosc.
-Sunteti cumva ruda cu Lily?
-Pai... sunt tatal ei... dar de unde o cunosti? intreba Leon socat.
-De la scoala. Suntem colege de banca.
-Mda. Mai bine te las acum. Am si eu o gramada de treburi in birou.
-Sa ii transmiteti salutari lui Lily din partea mea. Da? spuse Samy zambind.
-Asa voi face. (spuse Leon si pleca in biroul lui)
"Aoleu! Se complica treaba. Ce ma fac?! Si macar de nu s-ar fi cunoscut asa repede cu Lily. As mai fi avut si eu timp de gandire."
Intre timp, Lily se decise sa ii faca o vizita surpriza tatalui sau, la biroul lui. Dar nestiind unde sa mearga, intra pe prima usa de pe hol, dar mai intai batu la usa.
-Intra! se auzi o voce de femeie din birou.
-Buna ziua! spuse Lily catre femeia care statea in fata ei.
Era o femei nu prea inalta, slaba si cu parul roz-roscat, ce purta un costum albastru elegant.
-Buna! Cu ce te pot ajuta? intreba cu amabilitate femeia, schitand un zambet larg.
-Caut biroul lui Leon Oswald. Stiti unde e?
-Si mai ma rog, cine esti tu? intreba femeia.
-Eu sunt Lily Oswald. Sunt fiica lui sau mai precis, "The Strawberry Angel", cum sunt cunoscuta in lumea trapezului. Dar dumneavoastra cum va numiti?
"Vai de mine! Nu pot sa cred! Ea... chiar e... fiica mea. Sange din sangele meu. Ea e a mea si a lui Leon. Si e sora lui Samy."
-Eu sunt Sora Nagino.
-Sunteti mama lui Samy, nu?
-Mda. Dar de unde o cunosti? intreba Sora.
-De la scoala. Suntem prietene.
-Mda. Dar acum hai sa te conduc in biroul lui Leon, vrei?
-Desigur Sora-san.
Cele doua se indreptara spre biroul lui Leon.
Lily deschise usa si intra prima, raspandind bucuria ei obisnuita.
-Bonjur, Lily! spuse Leon, dupa care isi imbratisa copilul.
Dar fericirea ii trecu repede, deoarece o vazu pe Sora in pragul usi.
-Papa, Sora san m-a ajutat sa iti gasesc biroul. E foarte de treaba.
-Nici nu ma indoiam. (spuse Leon cu sarcasm, si ii arunca Sorei o privire din aia de zici ca te taie in bucati)