08-09-2014, 02:14 PM
-Ati aparut cam tarziu. S-a intamplat ceva?
-Suntem in regula. Noi o sa mergem sa ne plimbam putin. Singuri.
-Daca nu v-as cunoaste, as spune ca sunteti un cuplu.
-Chiar suntem un cuplu. De ce crezi ca nu am venit dimineata?
Hinata is ilasa capul intr-o parte, incordandu-si mainile ca si cum s-ar fi pregatit sa il stranga de gat pe Sasuke. Pupilele i se ingustasera si parul capata reflezii negre.
-Naruto, ne lasi doua minute singuri? Hinata si cu mine avem ceva de discutat.
M-am retras in bucatarie, lasandu-i pe cei doi singuri. Ii priveam de pe geam si pareau nemiscati.
-Arati de parca ai fi vazut o stafie.
Neji isi lasa mainile pe umerii mei, zambindu-mi.
-Asteptam doar ca cei doi sa termine de vorbit.
- Eu nu vad pe nimeni pe ceata asta.
Cand m-am uitat pe fereastra, nu se mai putea vedea absolut nimic.
-Asta e...adineauri era senin. Mai binema duc la Sasuke. Nu se descurca singur.
-Sau mai bine ramai aici. Se spune ca nu e bine sa iesi afara pe o ceata ca asta. Batranii spun ca in astfel de zile, vrajitoarele iti apr in cale si te fac sa-ti pierzi mintile. Danseaza in jurul tau, invartindu-te tot mai repede, pana cazi in bratele lor.
Ma luase de mijloc, lipindu-ma de perete.
-Sasuke o sa fie bine. Crede-ma. Tu esti cel care trebuie sa isi faca probleme.
Isi dadu drumul la par, acoperindu-mi fata aproape in intregime. Respiratia lui era fierbinte si vroiam mai mult ca orice sa il sarut. Buzele noastre aproape se atingeau, iar mainile lui imi mangaiau obrajii. Spre deosebire de verisoara lui, Neji era cald, dulce, rabdator. Si asta ma calma.
-Saruta-ma.
Isi lasa mainile sa cada peste pieptul meu, lipindu-se de mine. I-am prins parul cu mana dreapta, tragandu-i capul pe spate. Se lasa usor in jos, descheindu-mi hanoracul, tragandu-ma langa el. Inrosindu-se, imi dadu hanoracul jos. Isi lasa capul in jos, si lipit, de data asta el de perete, ma trase mai aproape. Cu miscari stangace mainile lui imi mangaiau spatele, dandu-mi fiori. I-am cuprins buzele intr-un sarut dulce, incercand sa nu il intimidez mai mult decat era deja. Isi lasa bratele sprijinite pe soldurile mele, prea absorbit de ceea ce ii faceam. Degetele mele se plimbau in voie pe sub bluza lui, facandu-l sa se inroseasca si mai tare. Am incercat sa ii dau jos haina, dar isi puse usor speriat mana peste a mea, soptindu-mi un ?????Nu????? stins la ureche. Ma lua in brate, ingropandu-si capul in scobitura gatului meu. Un singur sarut il aduse in starea asta, iar eu m-am simtit ca si cum as fi fost singurul pentru el.
-Neji, imbraca-te. Ceata a disparut.
-Asta...o sa se mai intample?
-Vrei sa se mai intample? Daca da, sunt oricandsi oriunde al tau. Ai grija doar sa nu fim cumva intrerupti.
L-am lasat singur, dezorientat si fericit. Avea parul ravasit, dat pe spate, acoperindu-i umerii partial dezbracati. Cand am ajuns in tocul usii m-am intors doar ca sa il mai iau o data in brate.Mainile ii tremurau, asa ca l-am ajutat sa se aranjeze. Cand ne ridicasem, in bucatarie intra Q.
-Nu te mai uita atata si pune de o cafea. Si pregateste ceva de mancare. Nu vezi ca ii e foame? Hai, nu mai pierde vremea aiurea ca te trimit imediat acasa. Si stii ce te-asteapta acolo.
Intr-o clipa, Neji intinse masa, fara sa comenteze ceva.
-Naruto, ma scuzi, dar am treaba. Daca ai nevoie de ceva, cere-i lui.
Dupa ce batrana pleca, am luat un mic dejun copios impreuna cu satenul.
-Gatesti extraordinar.Tot timpul te ocupi de bucatarie?
-Ma ocup de tot ce trebuie.Bucatarie,camere,gradina. Tot ce vrau e sa nu mai intorc acasa.
-De ce?
Isi stranse pumnii, fara sa mai spuna ceva. In timp ce spala farfuriile, mi-am adus aminte de Sasuke si Hinata.
-Ar trebui sa plec.Probabil cei doi au terminat de mult de vorbit.
-Naruto ?
-Da ?
-Nu o lasa sa se apropie. E o vrajitoare.
Cu toate ca parea serios, am luat-o drept o gluma. Cine mai credea in vrajitoare?
-Nu e genul tau sa faci confesiuni.
-Dar tu ai nevoie sa auzi asta,nu?Iti doresti sa iti soptesc in fiecare noapte cat de mult te iubesc si ca nu vreau sa te pierd. Iti doresti sa fiu un romantc incurabil, sa te trezesc in fiecare dimineata cu un sarut pe obraz si sa te iau in brate. Ai avut dreptate. Nu mai am nici un drept asupra mea sau a ta. Iti apartin in totalitate asa ca spune-mi ce vrei. Eu nu sunt asa...deschis.Dar pentru tine ma pot schimba.Promit.
-Sasuke...
-Nu.Nu o sa renunt la tine asa cum nici tu nu ai facut-o. Stiu ca daca nu o sa imi recapat vederea relatia noastra nu va mai fi ca inainte, asa ca voi face tot ce trebuie si voi accepta orice casa ramai langa mine.
?????De ce mi-ai dat liberatatea asta,Sasuke? De ce nu ai ramas acelasi brunet rece, dar pasional pe care l-am intalnit acum opt ani? De ce ai incetat sa arunci farfuriile pe jos cand credeai ca un alt barbat imi face avansuri ? Si ochii pe care numai eu ii puteam intelege de ce nu se vindeca ??????
Si-a pus capul la mine in poala, privind in gol.
-Te sperie?Ochii mei..te sperie?
-Parul tau incepe sa isi revina. Cu toate ca imi placea argintiul. Te prindea.
-Naruto, ti-e mila?
-Si semenel de pe piept incep sa ti se vindece. Aproape ca au disparut. Probabil din cauza saruturilor mele.
-Naruto,ai o aventura?
-Inceteaza.
-Nu te condamn. Dar..nu credeam ca va trebui sa traiesc vreodata asta. A inceput sa ploua.
-Nu plange.
-Ploua, nu plang. Serios, nu vezi?Pentru ca eu nu pot vedea..De asta ma inseli? El are ochii mai frumosi? Ce conteaza, el ii are,iar eu sunt doar..
?????Neji, am nevoie de tine.Sa te controlez. Sa ma iubesti. Sasuke???????m nevoie si de el. Sa ma controleze. Sa il iubesc. Sa ma iubeasca.Sa stau alaturi de el. S-a schimbat. Dar nu il pot parasi. Asa c, Neji, ai putea sa traiesti cu asta? Pentru mine??????
L-am luat in brate. Lacrimile lui sarate imi udau hanoracul pe care,amuzant, il purtasem si data trecuta cand Sasuke ajunse in starea asta. Se intampla acum trei ani, cand Itachi, fratele lui, murise.Nu imi raspundea la telefon de mai bine de o saptamana si incepeam sa ma ingrijorez. Asa ca m-am dus in fostul lor cartier, unde mai erau cateva case ramase in picioare. L-am gasit inconjurat de farfurii si sticlea sparte, cu mainile pline de sange. Era tras la fata, cu ochii intunecati de atata plans. Cand ma vazu, imi sari in brate, repetand intr-una ca ma iubeste si daca vreau sa fiu familia lui. Am scos din buzunar inelul de argint, intrebadu-l ?????Tu ce crezi??????
-Nu mai plange. Te iubesc. La urma urmei, suntem logoditi. Ilegal is irelevant pentu ceilalti,dar pentru noi...
-Suntem logoditi.
Ma arunca pe iarba,sarutandu-ma apasat. Incepu sa isi dea jos hainele cu o viteza care ma depasea cu mult.
-Intot..deauna ai..fost mai rapid..ca mine.
Printre saruturi, brunetul imi zambi pervers, dezbracandu-ma.
-Suntem intr-o poiana. Ne poate gasi oricine.
-Vrei sa ne oprim?
-Nu.
Ma trase deasupra lui, incolancindu-si picioarele in jurul soldurilor mele.Aveam boxeri la fel. Nu m-am putut abtinesa nu rad. Bineinteles ca in cateva minute i-am dat jos.
-Sas?????ke?
-Hm?
-Esti un iubit superb.
I-am prins mainile deasupra corpului cu palma dreapta, in timp ce stanga se plimba in voie pe corpul lui. Eram lipiti unul de celaltat, simtindu-i respiratia pe piele:pe ga, pe piept,pe coapse.
-Saruta-ma.
-Ma implori?
Stii ca nu e nevoie sa ma torturezi asa.
-Spune-mi, iti dau fiori?
-Orice atingere a ta imi da fiori. Saruta-ma.
Mi-am lipit fruntea de a lui, lasandu-i libere mainile.Ne-am pierdut amandoi in atingerile celuilalt,ca si cum ar fi fost pentru prima data. Sarutureile pe gat, care il faceau sa isi infinga unghiile in spatele meu, limba mea care lingea fiecare bucatica din corpul lui.
-Sa nu indraznesti sa cobori mai jos.
Stii, chiar nu inteleg ce e cu timiditatea asta de cand ai ramas orb.In plus, esti adorabil cand te inrosesti. Nu-ti mai acoperi fata. Vreau sa te vad. Iubitule?
Mi-am retras mana, cuprinzandu-i talia si saruntandu-l incet, asa incet sa se simta in largul lui. Se relaxa imediat si incepu sa imi dea parul dupa ureche ca mai apoi sa imi cuprinda ceafa,adancind sarutul.
-Naruto, te iubesc. Si..imi place cand ma strigi asa.
-Atunci de ce te inrosesti?Esti cu mine.
-Pot sa..stii..ca de cand am avut acccindentul eu nu am mai..dar..
-Vrei sa stai deasupra?
-Da.
Hinata aparu in urmatoarea clipa. Arfi putut perfect daca nu ar fi venit, daca nu si-ar fi batut joc de el, de noi. Asa ca am omorat-o. A doua zi, cand toti erau la micul dejun, Neji m-a ajutat fara sa intrebe nimic. Imediat ce s-a ajuns la concluzia ca s-a sinucis, am decis ca e mai bine sa plecam. De data asta, insa, am fost trei. I-am luat satenului un apartament in centrul orasului, faa ca Sasuke sa stie. Doua saptamani mai tarziu aveam sa aflu ca locul a ars pana la temelii si nu a mai ramas nimic. Nu mi-am pus intrebari si nu mi-a parut rau. Plecarea din acel loc ramane in ceata, ca intr-un vis. Cand am primit vestea, m-am simtit usurat, pregatit sa incep un nou capitol din viata. Si sa ajung sa il cunosc pe Neji.
Mersi mult mult de tot pentru comentariu.A insemnat mult pentru mine pentru ca eu postam si nimeni nu lasa un comm si ma simteam cam aiurea. Ma bucur ca iti place si o sa incerc sa postez capitolele cat de repede pot. ^.^
-Suntem in regula. Noi o sa mergem sa ne plimbam putin. Singuri.
-Daca nu v-as cunoaste, as spune ca sunteti un cuplu.
-Chiar suntem un cuplu. De ce crezi ca nu am venit dimineata?
Hinata is ilasa capul intr-o parte, incordandu-si mainile ca si cum s-ar fi pregatit sa il stranga de gat pe Sasuke. Pupilele i se ingustasera si parul capata reflezii negre.
-Naruto, ne lasi doua minute singuri? Hinata si cu mine avem ceva de discutat.
M-am retras in bucatarie, lasandu-i pe cei doi singuri. Ii priveam de pe geam si pareau nemiscati.
-Arati de parca ai fi vazut o stafie.
Neji isi lasa mainile pe umerii mei, zambindu-mi.
-Asteptam doar ca cei doi sa termine de vorbit.
- Eu nu vad pe nimeni pe ceata asta.
Cand m-am uitat pe fereastra, nu se mai putea vedea absolut nimic.
-Asta e...adineauri era senin. Mai binema duc la Sasuke. Nu se descurca singur.
-Sau mai bine ramai aici. Se spune ca nu e bine sa iesi afara pe o ceata ca asta. Batranii spun ca in astfel de zile, vrajitoarele iti apr in cale si te fac sa-ti pierzi mintile. Danseaza in jurul tau, invartindu-te tot mai repede, pana cazi in bratele lor.
Ma luase de mijloc, lipindu-ma de perete.
-Sasuke o sa fie bine. Crede-ma. Tu esti cel care trebuie sa isi faca probleme.
Isi dadu drumul la par, acoperindu-mi fata aproape in intregime. Respiratia lui era fierbinte si vroiam mai mult ca orice sa il sarut. Buzele noastre aproape se atingeau, iar mainile lui imi mangaiau obrajii. Spre deosebire de verisoara lui, Neji era cald, dulce, rabdator. Si asta ma calma.
-Saruta-ma.
Isi lasa mainile sa cada peste pieptul meu, lipindu-se de mine. I-am prins parul cu mana dreapta, tragandu-i capul pe spate. Se lasa usor in jos, descheindu-mi hanoracul, tragandu-ma langa el. Inrosindu-se, imi dadu hanoracul jos. Isi lasa capul in jos, si lipit, de data asta el de perete, ma trase mai aproape. Cu miscari stangace mainile lui imi mangaiau spatele, dandu-mi fiori. I-am cuprins buzele intr-un sarut dulce, incercand sa nu il intimidez mai mult decat era deja. Isi lasa bratele sprijinite pe soldurile mele, prea absorbit de ceea ce ii faceam. Degetele mele se plimbau in voie pe sub bluza lui, facandu-l sa se inroseasca si mai tare. Am incercat sa ii dau jos haina, dar isi puse usor speriat mana peste a mea, soptindu-mi un ?????Nu????? stins la ureche. Ma lua in brate, ingropandu-si capul in scobitura gatului meu. Un singur sarut il aduse in starea asta, iar eu m-am simtit ca si cum as fi fost singurul pentru el.
-Neji, imbraca-te. Ceata a disparut.
-Asta...o sa se mai intample?
-Vrei sa se mai intample? Daca da, sunt oricandsi oriunde al tau. Ai grija doar sa nu fim cumva intrerupti.
L-am lasat singur, dezorientat si fericit. Avea parul ravasit, dat pe spate, acoperindu-i umerii partial dezbracati. Cand am ajuns in tocul usii m-am intors doar ca sa il mai iau o data in brate.Mainile ii tremurau, asa ca l-am ajutat sa se aranjeze. Cand ne ridicasem, in bucatarie intra Q.
-Nu te mai uita atata si pune de o cafea. Si pregateste ceva de mancare. Nu vezi ca ii e foame? Hai, nu mai pierde vremea aiurea ca te trimit imediat acasa. Si stii ce te-asteapta acolo.
Intr-o clipa, Neji intinse masa, fara sa comenteze ceva.
-Naruto, ma scuzi, dar am treaba. Daca ai nevoie de ceva, cere-i lui.
Dupa ce batrana pleca, am luat un mic dejun copios impreuna cu satenul.
-Gatesti extraordinar.Tot timpul te ocupi de bucatarie?
-Ma ocup de tot ce trebuie.Bucatarie,camere,gradina. Tot ce vrau e sa nu mai intorc acasa.
-De ce?
Isi stranse pumnii, fara sa mai spuna ceva. In timp ce spala farfuriile, mi-am adus aminte de Sasuke si Hinata.
-Ar trebui sa plec.Probabil cei doi au terminat de mult de vorbit.
-Naruto ?
-Da ?
-Nu o lasa sa se apropie. E o vrajitoare.
Cu toate ca parea serios, am luat-o drept o gluma. Cine mai credea in vrajitoare?
*
-Ai avut dreptate. Chiar ne prinde bine timpul asta petrecut departe de ceilalti. Nu vreau sa te mai ranesc.-Nu e genul tau sa faci confesiuni.
-Dar tu ai nevoie sa auzi asta,nu?Iti doresti sa iti soptesc in fiecare noapte cat de mult te iubesc si ca nu vreau sa te pierd. Iti doresti sa fiu un romantc incurabil, sa te trezesc in fiecare dimineata cu un sarut pe obraz si sa te iau in brate. Ai avut dreptate. Nu mai am nici un drept asupra mea sau a ta. Iti apartin in totalitate asa ca spune-mi ce vrei. Eu nu sunt asa...deschis.Dar pentru tine ma pot schimba.Promit.
-Sasuke...
-Nu.Nu o sa renunt la tine asa cum nici tu nu ai facut-o. Stiu ca daca nu o sa imi recapat vederea relatia noastra nu va mai fi ca inainte, asa ca voi face tot ce trebuie si voi accepta orice casa ramai langa mine.
?????De ce mi-ai dat liberatatea asta,Sasuke? De ce nu ai ramas acelasi brunet rece, dar pasional pe care l-am intalnit acum opt ani? De ce ai incetat sa arunci farfuriile pe jos cand credeai ca un alt barbat imi face avansuri ? Si ochii pe care numai eu ii puteam intelege de ce nu se vindeca ??????
Si-a pus capul la mine in poala, privind in gol.
-Te sperie?Ochii mei..te sperie?
-Parul tau incepe sa isi revina. Cu toate ca imi placea argintiul. Te prindea.
-Naruto, ti-e mila?
-Si semenel de pe piept incep sa ti se vindece. Aproape ca au disparut. Probabil din cauza saruturilor mele.
-Naruto,ai o aventura?
-Inceteaza.
-Nu te condamn. Dar..nu credeam ca va trebui sa traiesc vreodata asta. A inceput sa ploua.
-Nu plange.
-Ploua, nu plang. Serios, nu vezi?Pentru ca eu nu pot vedea..De asta ma inseli? El are ochii mai frumosi? Ce conteaza, el ii are,iar eu sunt doar..
?????Neji, am nevoie de tine.Sa te controlez. Sa ma iubesti. Sasuke???????m nevoie si de el. Sa ma controleze. Sa il iubesc. Sa ma iubeasca.Sa stau alaturi de el. S-a schimbat. Dar nu il pot parasi. Asa c, Neji, ai putea sa traiesti cu asta? Pentru mine??????
L-am luat in brate. Lacrimile lui sarate imi udau hanoracul pe care,amuzant, il purtasem si data trecuta cand Sasuke ajunse in starea asta. Se intampla acum trei ani, cand Itachi, fratele lui, murise.Nu imi raspundea la telefon de mai bine de o saptamana si incepeam sa ma ingrijorez. Asa ca m-am dus in fostul lor cartier, unde mai erau cateva case ramase in picioare. L-am gasit inconjurat de farfurii si sticlea sparte, cu mainile pline de sange. Era tras la fata, cu ochii intunecati de atata plans. Cand ma vazu, imi sari in brate, repetand intr-una ca ma iubeste si daca vreau sa fiu familia lui. Am scos din buzunar inelul de argint, intrebadu-l ?????Tu ce crezi??????
-Nu mai plange. Te iubesc. La urma urmei, suntem logoditi. Ilegal is irelevant pentu ceilalti,dar pentru noi...
-Suntem logoditi.
Ma arunca pe iarba,sarutandu-ma apasat. Incepu sa isi dea jos hainele cu o viteza care ma depasea cu mult.
-Intot..deauna ai..fost mai rapid..ca mine.
Printre saruturi, brunetul imi zambi pervers, dezbracandu-ma.
-Suntem intr-o poiana. Ne poate gasi oricine.
-Vrei sa ne oprim?
-Nu.
Ma trase deasupra lui, incolancindu-si picioarele in jurul soldurilor mele.Aveam boxeri la fel. Nu m-am putut abtinesa nu rad. Bineinteles ca in cateva minute i-am dat jos.
-Sas?????ke?
-Hm?
-Esti un iubit superb.
I-am prins mainile deasupra corpului cu palma dreapta, in timp ce stanga se plimba in voie pe corpul lui. Eram lipiti unul de celaltat, simtindu-i respiratia pe piele:pe ga, pe piept,pe coapse.
-Saruta-ma.
-Ma implori?
Stii ca nu e nevoie sa ma torturezi asa.
-Spune-mi, iti dau fiori?
-Orice atingere a ta imi da fiori. Saruta-ma.
Mi-am lipit fruntea de a lui, lasandu-i libere mainile.Ne-am pierdut amandoi in atingerile celuilalt,ca si cum ar fi fost pentru prima data. Sarutureile pe gat, care il faceau sa isi infinga unghiile in spatele meu, limba mea care lingea fiecare bucatica din corpul lui.
-Sa nu indraznesti sa cobori mai jos.
Stii, chiar nu inteleg ce e cu timiditatea asta de cand ai ramas orb.In plus, esti adorabil cand te inrosesti. Nu-ti mai acoperi fata. Vreau sa te vad. Iubitule?
Mi-am retras mana, cuprinzandu-i talia si saruntandu-l incet, asa incet sa se simta in largul lui. Se relaxa imediat si incepu sa imi dea parul dupa ureche ca mai apoi sa imi cuprinda ceafa,adancind sarutul.
-Naruto, te iubesc. Si..imi place cand ma strigi asa.
-Atunci de ce te inrosesti?Esti cu mine.
-Pot sa..stii..ca de cand am avut acccindentul eu nu am mai..dar..
-Vrei sa stai deasupra?
-Da.
Hinata aparu in urmatoarea clipa. Arfi putut perfect daca nu ar fi venit, daca nu si-ar fi batut joc de el, de noi. Asa ca am omorat-o. A doua zi, cand toti erau la micul dejun, Neji m-a ajutat fara sa intrebe nimic. Imediat ce s-a ajuns la concluzia ca s-a sinucis, am decis ca e mai bine sa plecam. De data asta, insa, am fost trei. I-am luat satenului un apartament in centrul orasului, faa ca Sasuke sa stie. Doua saptamani mai tarziu aveam sa aflu ca locul a ars pana la temelii si nu a mai ramas nimic. Nu mi-am pus intrebari si nu mi-a parut rau. Plecarea din acel loc ramane in ceata, ca intr-un vis. Cand am primit vestea, m-am simtit usurat, pregatit sa incep un nou capitol din viata. Si sa ajung sa il cunosc pe Neji.
Mersi mult mult de tot pentru comentariu.A insemnat mult pentru mine pentru ca eu postam si nimeni nu lasa un comm si ma simteam cam aiurea. Ma bucur ca iti place si o sa incerc sa postez capitolele cat de repede pot. ^.^