Pagini de jurnal

[Nero19]

23 Septembrie 1583
Florenta
Prima data cand am deschis ochii ca vampir nu imi puteam da seama ce s-a intamplat si unde ma aflam. Apoi cand fata lui Francesco aparu deasupra mea mi-am amintit totul pe data. Mi-am amintit cum eram la petrecerea lui Vittorio si cum acesta si-a chemat progeniturile sa manance toti musafirii. Pana si Francesco devenise unul din copiii lui. Francesco in care credeam mereu era de fapt un vampir. De cand oare? De cat timp se intamplase asta? De cand il vazusem pe Vittorio acum o saptamana?
-Vrei sa spui acum o luna, se auzi vocea lui Francesco.
-Poftim?
-Azi suntem in data de 23 septembrie. Ai dormit cam o luna.
Nu pot sa cred ca mi-a citit gandurile asa usor. Cum a reusit sa isi dea seama ca asta ma intrebasem acum cateva secunde.
-La ce ganduri zgomotoase ai ma si mir ca mai pot auzi ceva, incepu el sa rada si imi saruta usor si apasat buzele. Acum esti al meu, imi spuse el. Esti copilul, fratele si amantul meu si asa vei ramane pentru totdeauna, imi sopti el usor in ureche si imi saruta iar buzele. Respingandu-i sarutul l-am impins departe de mine si mi-am ridicat in picioare. Am incercat sa imi dau seama unde eram si doar in momentul in care am vazut fantana mi-am dat seama ca eram in acelasi loc in care Vittorio imi luase viata umana si ma transformase intr-un demon. Nu imi vine sa cred ca am dormit o luna intreaga in acelasi loc si ca Francesco nu ma mutase deloc. Oare ce imi facuse in tot timpul asta?
-Sa stii ca doar am stat si m-am uitat la tine, imi spuse acesta citindu-mi iar gandurile. Inca de cand te-am sarutat atunci nu m-am atins de nici o particica a corpului tau, continua el pe un ton cuceritor.
-De ce? De ce ai ales sa ma transformi? L-am intrebat eu putin infricosat deoarece stiam deja ce imi va raspunde.
-De ce? Ma intreba el ironic. De ce?? Pentru ca te iubesc, de aceea. Pentru ca te iubesc mai mult ca pe un prieten si chiar mult mai mult ca pe un frate. Te iubesc ca pe un iubit pe care nu l-am avut vreodata. Te iubesc de aceea am facut-o.
-Daca ma iubeai stiai bine ca nu puteam trai intr-o lume ca asta unde stiu ca toti cei dragi mie mor pe capete.
-Daca te iubeam nu mai ziceam ca tu erai singura mea familie si ca tu erai cel care ma impinse sa fac asta.. Tu erai cel care m-a facut sa te iubesc si sa te transform in vampir. Vrei sa stii cand s-a intamplat asta? Bine. S-a intamplat a doua zi dupa ce Vittorio omorase acea femeie. M-am dus la el si i-am cerut viata vesnica si mie si tie. Mie mi-a dat-o si la fel si tie. Pentru tine am facut-o, Mercutio, continua el asezanduse in fund si stragandu-si mainile in jurul genunchilor sai. Inca era imbracat in hainele acelea de vrajitor pe care le purtase in seara in care am fost muscat de el. Auzindu-l cum incepu sa planga m-am gandit serios si mi-am dat seama ca avea dreptate. Eu eram singura lui familie care mai ramasese. M-am indreptat usor spre el cu gandul ca poate luase decizia corecta sa ma transforme intr-o creatura a noptii si mi-am plimbat mana dreapta prin parul lui des si castaniu. Era fin la atingere. Francesco isi ridica fata plina de lacrimi si se uita in ochii mei. Tristetea lui ma coplesea pana in cele mai adanci locuri din inima si din iubirea pe care i-o purtam ca prieten, ca frate si ca amant i-am luat usor fata in cealalta mana si l-am ridicat asemenea unui fulg si i-am sarutat buzele incet si lung.
Acesta ramasese uimit. Chiar nu mai avea cuvinte sa descrie reactia pe care a avut-o cand l-am sarutat din proprie initiativa. Acesta incerca sa ma sarute la randul lui, dar i l-am oprit rapid si i-am zis ca este indeajuns pentru seara asta. Acum aveam nevoie sa mananc ceva si sa vad lumea pentru prima oara ca vampir.
Intunericul era mirific. Puteam vedea totul la fel de bine cum puteam vedea in lumina zilei. Ba chiar mai mult. Francesco imi aratase cum sa ma concentrez sa citesc gandurile cuiva si cum pot sa imi dau seama care persoane au sange bun sau nu. Mie nu imi pasa deocamdata. Ceea ce imi doream era doar sa ma hranesc. M-am dus pe Aleea Neo Verona unde stiam ca acolo vor fi multi oameni si in momentul in care vazusem un tip artagos si frustrat am inceput sa imi pun in aplicare planul. Am inceput sa vorbesc cu el si in cateva minute era deja in mrejele mele, iar in momentul in care mi-am scos coltii acesta incepu sa urle de teroare. Cand mi-am lipit buzele de gatul lui, tipatul inceta si ceea ce am simtit atunci era cel mai divin lucru din lume. Am simtit cum sangele lui tasnea direct in gura mea, iar gustul era atat de bun incat pe putin l-as fi comparat cu nectarul zeilor. Cand am simtit ca eram satul de la atata baut m-am indreptat spre Francesco care privise intrigat toata scena si l-am sarutat, impartind si dragostea mea pentru el, dar si sangele pe care tocmai il furasem dinauntrul unei persoane complet nevinovate.
Era totul fantastic pana in momentul in care mi-am dat seama ca vine rasaritul soarelui pe care vroiam cu nerabdare sa il vad, dar Francesco m-a oprit din a face asta spunandu-mi ca daca voi vedea soarele va fi pentru ultima oara cand voi vedea lumea. Mi-a luat mana intr-a lui si m-a condus usor spre locul in care s-a tinut nunta lui Vittorio si unde am devenit eu vampir. De aici am fost indrumat spre o usa plina cu trepte sculptate in piatra care pareau ca ma vor duce jos in pivnita. Am inaintat tinand din ce in ce mai tare mana lui Francesco si in cele din urma cand am ajuns la baza scarilor socul a fost prea mare pentru a ma mai gandi la altceva. In fata mea se intindea cea mai frumoasa camera din toata lumea. Lumina focului din semineu se juca pe peretii frumos tapetati cu culoarea albastrului inchis, iar patul era facut dintr-o croiala fina daca nu ma puteam insela.Ce material nu puteam spune inca, dar stiam ca patura de culoarea unui rosu sangeriu era un material de cea mai inalta calitate. Si la fel si fotoliul maroniu care statea langa semineu.
Uitandu-ma la Francesco l-am intrebat a cui este camera aceea, iar el mi-a spus rapid ca este a mea si ca aici voi dormi de acum inainte alaturi de el. Uitandu-ma mai atent in ochii lui am vazut ca avea un gand ascuns pe care nu vroia cu nici un chip sa il dea afara. Sarutandu-mi in schimb mana imi ura noapte buna si sa dorm cat mai bine.
Gandindu-ma mai bine la acel posibil lucru ascuns pe care il avea Francesco, i-am sarutat usor buzele si i-am urat noapte buna, urmand ca in urmatorul minut sa ma arunc in acel pat comfortabil si sa adorm imediat cum corpul meu atinsese textura moale a acestuia.