Prietenia

[yzyy]

Aww... Uite un subiect delicat pentru mine! Spre deosebire de dragul de Ro,eu cand eram mica nu simteam deloc,nevoia de socializare! Cu alte cuvinte eram un copil ciudat care traia in propria lume si eram foarte multumita de chestia asta! Dar anii au trecut si incet,incet am cunoscut si sentimentul de prietenie! Si mi-a placut! Asa de mult,incat am trecut in extrema cealalta! Adica mi-am dorit sa fiu prietena cu toata lumea! Sa nu mai cunosc senzatia de singuratate,sa am cu cine discuta(nu neaparat chestii importante),sa am de la cine invata ceva,orice(nu neaparat chestii bune ),sa am posibilitatea de-a ma inspira de la cineva sau poate,sa am pe cine sa inspir(da,stiu..modestia,bat-o vina! ). Si am incercat asta! Nu stiu daca am reusit! Senzatia de singuratate nu a disparut si niciodata nu am reusit sa-mi pastrez oamenii importanti langa mine pentru mult timp! De ce? Nu stiu...din diverse motive,dar cel mai important,cred eu, e ca,probabil sunt prea acaparatoare,prea stresanta,prea alintata,prea....prea multi de prea!!
Da,prietenia este marfa rara si pretioasa,foarte greu de mentinut,foarte greu de pastrat,insa ofera satisfactii pe masura! Oamenii din viata noastra vin si pleaca pe rand,dar raman amintirile cu ei si eu cred ca asta e o chestie care conteaza foarte mult.Nostalgia momentelor petrecute alaturi de o persoana care tu ai numit-o prieten,te hraneste sufleteste,atunci cand tristetea iti da tarcoale,ca o fiara infometata.Si da,ar fi perfect ca toti prietenii sa ramana toata viata langa tine,dar asta nu se poate intampla in viata reala,din acest motiv consider eu,ca aroma amintirilor trebuie sa fie persistenta,asta nu ti-o poate lua nimeni si nimic nu te poate forta sa renunti la ea!
Concluzia este ca in ciuda senzatiei neplacuta,pe care o experimentaz,de fiecare data cand cunosc un potential nou prieten(din cauza faptului ca stiu ca-l voi pierde la un moment dat) nu ma pot abtine
si ma arunc cu toata forta in vartejul bucuriei,de-a avea un nou prieten.

P.S. Scuzati-mi limbajul metaforico-abuziv,dar tristetea de care vorbeam mai sus,isi arata coltii!