08-09-2008, 11:55 AM
Pinky-sasu x saku - nu chiar, ma gandeam sa aiba peste 20 de ani ^^' Si ai inteles gresit, nu am zis ca nuil va mai vedea niciodata pe barbatul acela, am zis ca nu va fii ultima oara cand il va vedea. Anyway thx pt comment >:D< Oricum in legatura cu personalitatle lor se vor schimba pe parcurs xD
Hana-chan - Arigatoo si tie ^___^
So here's the 2nd chpater ^^' S-ar putea sa fie cam lung ...
Capitolul 2. O intalnire de afaceri. O aparitie neasteptata.
Era aproape ora 5 dimineata. Petrecaretii, odata cu aparitia soarelui, se indreapta spre camerele de hotel pentru a se odihni dupa o noapte nebuna si agitata. Lumina zorilor se revarsa asupra orasului, incercand sa patrunda peste patura de ceata asternuta deasupra orasului. Aerul rece si racoros de afara putea trezi pana si cel mai aodrmit si mai baut om care mergea pe strada. Eu stateam in camera mea din hotelul "Diamond" , unul din lantul de hoteluri detinute de tatal meu. Priveam cum geamul se aburea de la condensul format dintre caldura din camera si racoarea de afara. Nu era mare lucru de vazut, doar niste puncte micute, care erau niste masini trecand aproape neobservate pe strazile aproape pustii. Curand ceata a disparut in aer, lasand loc aerului cald si razelor soarelui sa incalzeaca pamantul rece. Acelasi soare pe care il vad in fiecare dimineata cand ma scol sa beau o cafea si sa fumez o tigara, acelasi hoteluri si magazine de vizavi, aceeasi priveliste comuna. Puteam spune ca devea plictisitor sa vezi acelasi lucru in fiecare zi, dar nu mi-as putea imagina viata in alt loc. Deja am devenit dependenta de Vegas, asa cum un aventurier era depenedent de adrenalina. Era ca un drog care iti intra in vene si ai nevoie de luni intregi sau poate chiar ani pentru a te lasa de el.
Orele au trecut, ceasca de cafea s-a golit rapid iar ultimele tigari s-au dus. Casul arata curand ora 8, nedand-umi seama cum a trecut timpul. Dintr-o data aud telefonul sunandu-mi ca un nebun in geanta. Am mers repede si am raspuns, era unchiul meu, Don.
- Neata printes-o ! Ce mai face nepotica mea preferata ?
- Unchiule, nepotica ta preferata nu mai e un copil mic ! Acum cu ce te pot ajuta ?
- Vroiam doar sa iti spun ca trebuie sa vorbim despre ceva mai important si serios.
- Atunci spune-mi !
- Nu vreau sa vorbim asta la telefon. Ne intalnim in jumate de ora in biroul tatalui tau. Au revoir!
- Sta ... La naiba, a inchis.
" Don aici in Vegas, in hotelul asta? Nu imi vine sa cred, nici nu mi-a spus ca vine. Credeam ca e prea ocupat cu niste santiere in China. Ma intreb despre ce vrea sa vorbim asa de important incat nu poate sa imi spuna simplu prin telefon ?"
M-am imbracat repede cu un costum turcuaz format dintr-o fusta, o camasa si un sacou. Am coborat cat am putut de repede jos, chiar daca el a spus sa ne intalnim in jumate de ora. Intre timp am ramas purtata de ganduri. Eram curioasa sa aud despre ce era vorba, mai ales cand am auzit o schimbare in tonul unchiului cand a pomenit despre acel lucru important. Tonul lui imi aducea aminte de momentele in care tatal meu vroia sa ma pedepseaca pentru niste lucruri pe care le-am facut. Dar nu intelegeam ce as fii putut face asa de grav ...
Am mers in biroul tatlui meu si am constatat ca nu ajunsese. A trecut ceva timp de cand am mai trecut pe acolo. O lacrima cristalina a inceput sa imi cada pe obraz, Era un loc nostalgic, gol si fara viata. Imi imagineam cum tata statea in scaunul de piele si fuma cate o tigara. Numai cand ma gandeam la el parca izbugneam in plans. Oare de ce un loc relativ fara viata poate contine atatea amintiri triste? Chiar si asa lacrimile imi curgeau in nestire umezindu-mi obrajii catifelati, plangeam fara sa imi dau seama ca plang de fapt. Momentul a fost stricat de usa biroului care s-a deschis zgomotos. Pe ea au intrat unchiul meu si cu doi bodyguarzi. Repede mi-am sters lacrmile si am mers sa il imbratisez. De fiecare data cand il vedeam il confundam cu tata si chiar era de inteles dat fiind faptul ca erau frati. Unchiul nu s-a schimbat mult de cand l-am vazut ultima oara, acelasi par scurt si brunet cu cateva fire albe, aceleasi amprente ale timpului depuse pe fata acestuia cu mustata tunsa simetric, acelasi costum monoton gri cu o cravata in dungi ca la orice om de afaceri mai in vasrta. Ne-am asezat pe un scaun, dupa care am facut semn bodyguarzilor sa iasa.
- M-ai luat prin surpindere ! Credeam ca esti pe undeva prin China ...
- De fapt era Koreea. Totusi sa lasam asta deoparte, am venit sa vorbim despre alte lucrui mai serioase.
- Mai serioase zici ? Chiar asa de serioas eincat sa te aduca pana aici ?
- Da. Am auzit de viata activa de noapte pe care o duci si nu sunt prea fericit. Tatal tau ar fii vrut ca tu sa devi o femeie respectabila in lumea afacerilor stii bine asta. Cu siguranta nu si-ar fii dorit ca fiica lui sa cheltie banii pe bautura si sa joace jocuri de noroc.
- Dar cine ti-a spus asa ceva ? intreaba fata surpinsa.
- Asta nu conteaza ! Carrie, cred ca ai nevoie de cinea care sa iti impuna niste limite, asa ca m-am gandit sa fiu eu aceea persoana. Dar asta nu e singura problema. Toate hotelurile se duc de rapa, veniturile sunt din ce in ce mai mici de aceea e nevoie de cineva care sa le duca in frau. Chiar si in starea in care se afla ele ar avea inca potential daca ar fii cineva care sa le poata conduce.
- Si acum ai vrea ca eu sa ma ocup de ele? Eu habar n-am cum se conduce un hotel, daramite un lant intreg de ele !
- Lasa-ma sa termin ! In curand s-ar putea sa dea faliment si sunt deja personae care ar fii interesati sa le cumpere. Carrie, ramane la decizia ta daca vrei sa continui afacerea la care tatal tau s-a daruit trup si suflet si a ajuns ce a ajuns sau ai putea sa le vinzi. Dar cum ama mai spus e decizia ta, toate iti apartin.
- Imi ceri imposibilul ! De ce nu poti lua tu hotararea in locul meu ?
- Draga mea, tot ce i-a apartinut tatalui tau ti-a ramas tie, nu mie. Eu doar incerc sa iti deschid ochii si sa incepi sa reflectezi asupra faptelor tale.
O liniste apasatoare a acaparat incaperea. Eram confuza si derutata, si in acelai timp ma simteam vinovata. Nu m-am ganditi niciodata ca voi ajunge intr-o situatie ca aceasta. Simteam un nod in stomac care ma strangea din ce in ce mai tare, ma simteam neajutorata, ca un nou nascut venit pe lumea asta. Cu privirea in jos incercam sa imi analizez optiunile, care chiar si asa erau numai doua. Imi mai ridicam cate putin privirea catre Don si il vedeam si pe el la fel de ingrijorat dar totodata suparat pe mine. Nu prea stiam ce sa fac, dar pana la urma m-am hotarat sa nu vand nimic. Pe fata unchiului a aparut o stralucire plina de bucurie, era ca si cum asta ar fii dorit sa spun.
Nu am mai stat mult in birou. Mi-am luat la revedere de la Don dupa care am plecat sa ma mai odihnesc putin. Don mi-a spus ca va fii o intalnire de afaceri cu una dintre persoanele care sunt interesati de afacerea lui tata. A fost o dimineata agitata, chiar si atunci aveam acel nod in stomac. Cand ma gandeam ca aseara nici nu imi imaginam ca totul se poate schimba asa peste noapte. Desi nu imi va fii usor, mai ales dupa ce am devenit dependenta de viata de noapte, dar acum am luat o decizie si nu vreau sa imi dezamagesc unchiul. Adevarul e ca uneori nici nu pera stiu ce vreau. M-am obisnuit sa imi asum riscuri fara sa ma gandesc inainte. Daca nu risti nu castigi, acesta era devizia mea.
Orele au trecut repede, curand se apropia ora la care era stabilita intalnirea de afaceri. Am ramas imbracata tot in acel costum, schimbandu-mi doar camasa, dupa care am plecat la intalnire. Acesta era tinuta in sala de sedinte de la etajul 1. Cand am ajuns acolo singurii care ajunsesera era Don, managerul hotelului si inca 2 angajati. M-am asezat langa unchiul meu dupa care am asteptat sa vina cumparatorii. Nu a durat mult, caci dintr-o data usa salii s-a deschis zgomotos pe ea intrand mai intai 2 bodyguarzi dupa care inca 2 persoane. Una dintre ele era un barbat inalt, cam de aceeasi vasrta cu unchiul, cu parul mai carunt si cu o mustata stufoasa. Langa el ...
" C-Ce cauta el aici, Bill sau cum il chema ? "
Fata mea a devenit palida, mainile au inceput sa imi trecumre, nodul din stomac trecandu-mi in gat iar inima imi batea asa de tare incat credeam ca imi va iesi cu totul din piept. Cine ar fii crezut ca il voi intalni asa de curand, si mai ales asa de schimbat ? Cu o seara inainte nu mi-l imaginam imbracat la costum si mergand la sedinte. Am incercat sa ii evit privirea sperand sa nu ma recunoasca. Dar cand a intrat pe usa mi-a facut facut cu ochiul zambind arogant, deci era mai mult ca sigur ca m-a vazut. Chiar si asa am incercat s araman calma si sa nu il bag in seama.
Sedinta nu a tinut mult datorita faptului ca i-am refuzat oferta, dar din cate am vazut nu era genul de persoane care sa renunte asa de usor. Unchiul l-a condus pana afara dorind sa mai discute cu el o clipa, eu nedandu-mi seama ca am ramas singura in sala cu Bill.
- Unde vrei sa fugi ? spuse Bill cu un zambet malefic si prinzand-o pe fata de mana pentru a nu pleca.
- Niciunde, acum da-mi durmul te rog !
- Te simti cumva intimidata printes-o ? Tremuri ca o pisica, chiar asa de surprinsa esti sa ma vezi aici ?
- Bineinteles ca sunt surprinsa ! spuse fata enervata. Tu cum ai vrea sa reactionez ? Sa vin si sa te imbratisez de bucurie ?
Baiatul zambi nonsalant si cu o expresie aroganta m-a tras cu putere langa el. Ii simteam buzule apropiindu-se de ale mele. Fara sa ezite acesta a inceput sa ma sarute lacom, savurand fiecare coltisor din gura mea. Nu stiam cum sa reactionez, am fost luata cu totul prin surprindere de un barbat care a devenit peste noapte un pervers si jumatate. Pe parcurs a inceput sa devina si mai lacom si violent, chiar si asa trebuia sa recunosc ca saruta al naibii de bine ...
Era sa uit de poze xD
Carrie ~ Bill
Sper sa va placa^__^ And again astept critici/sfaturi/pareri ...
Hana-chan - Arigatoo si tie ^___^
So here's the 2nd chpater ^^' S-ar putea sa fie cam lung ...
Capitolul 2. O intalnire de afaceri. O aparitie neasteptata.
Era aproape ora 5 dimineata. Petrecaretii, odata cu aparitia soarelui, se indreapta spre camerele de hotel pentru a se odihni dupa o noapte nebuna si agitata. Lumina zorilor se revarsa asupra orasului, incercand sa patrunda peste patura de ceata asternuta deasupra orasului. Aerul rece si racoros de afara putea trezi pana si cel mai aodrmit si mai baut om care mergea pe strada. Eu stateam in camera mea din hotelul "Diamond" , unul din lantul de hoteluri detinute de tatal meu. Priveam cum geamul se aburea de la condensul format dintre caldura din camera si racoarea de afara. Nu era mare lucru de vazut, doar niste puncte micute, care erau niste masini trecand aproape neobservate pe strazile aproape pustii. Curand ceata a disparut in aer, lasand loc aerului cald si razelor soarelui sa incalzeaca pamantul rece. Acelasi soare pe care il vad in fiecare dimineata cand ma scol sa beau o cafea si sa fumez o tigara, acelasi hoteluri si magazine de vizavi, aceeasi priveliste comuna. Puteam spune ca devea plictisitor sa vezi acelasi lucru in fiecare zi, dar nu mi-as putea imagina viata in alt loc. Deja am devenit dependenta de Vegas, asa cum un aventurier era depenedent de adrenalina. Era ca un drog care iti intra in vene si ai nevoie de luni intregi sau poate chiar ani pentru a te lasa de el.
Orele au trecut, ceasca de cafea s-a golit rapid iar ultimele tigari s-au dus. Casul arata curand ora 8, nedand-umi seama cum a trecut timpul. Dintr-o data aud telefonul sunandu-mi ca un nebun in geanta. Am mers repede si am raspuns, era unchiul meu, Don.
- Neata printes-o ! Ce mai face nepotica mea preferata ?
- Unchiule, nepotica ta preferata nu mai e un copil mic ! Acum cu ce te pot ajuta ?
- Vroiam doar sa iti spun ca trebuie sa vorbim despre ceva mai important si serios.
- Atunci spune-mi !
- Nu vreau sa vorbim asta la telefon. Ne intalnim in jumate de ora in biroul tatalui tau. Au revoir!
- Sta ... La naiba, a inchis.
" Don aici in Vegas, in hotelul asta? Nu imi vine sa cred, nici nu mi-a spus ca vine. Credeam ca e prea ocupat cu niste santiere in China. Ma intreb despre ce vrea sa vorbim asa de important incat nu poate sa imi spuna simplu prin telefon ?"
M-am imbracat repede cu un costum turcuaz format dintr-o fusta, o camasa si un sacou. Am coborat cat am putut de repede jos, chiar daca el a spus sa ne intalnim in jumate de ora. Intre timp am ramas purtata de ganduri. Eram curioasa sa aud despre ce era vorba, mai ales cand am auzit o schimbare in tonul unchiului cand a pomenit despre acel lucru important. Tonul lui imi aducea aminte de momentele in care tatal meu vroia sa ma pedepseaca pentru niste lucruri pe care le-am facut. Dar nu intelegeam ce as fii putut face asa de grav ...
Am mers in biroul tatlui meu si am constatat ca nu ajunsese. A trecut ceva timp de cand am mai trecut pe acolo. O lacrima cristalina a inceput sa imi cada pe obraz, Era un loc nostalgic, gol si fara viata. Imi imagineam cum tata statea in scaunul de piele si fuma cate o tigara. Numai cand ma gandeam la el parca izbugneam in plans. Oare de ce un loc relativ fara viata poate contine atatea amintiri triste? Chiar si asa lacrimile imi curgeau in nestire umezindu-mi obrajii catifelati, plangeam fara sa imi dau seama ca plang de fapt. Momentul a fost stricat de usa biroului care s-a deschis zgomotos. Pe ea au intrat unchiul meu si cu doi bodyguarzi. Repede mi-am sters lacrmile si am mers sa il imbratisez. De fiecare data cand il vedeam il confundam cu tata si chiar era de inteles dat fiind faptul ca erau frati. Unchiul nu s-a schimbat mult de cand l-am vazut ultima oara, acelasi par scurt si brunet cu cateva fire albe, aceleasi amprente ale timpului depuse pe fata acestuia cu mustata tunsa simetric, acelasi costum monoton gri cu o cravata in dungi ca la orice om de afaceri mai in vasrta. Ne-am asezat pe un scaun, dupa care am facut semn bodyguarzilor sa iasa.
- M-ai luat prin surpindere ! Credeam ca esti pe undeva prin China ...
- De fapt era Koreea. Totusi sa lasam asta deoparte, am venit sa vorbim despre alte lucrui mai serioase.
- Mai serioase zici ? Chiar asa de serioas eincat sa te aduca pana aici ?
- Da. Am auzit de viata activa de noapte pe care o duci si nu sunt prea fericit. Tatal tau ar fii vrut ca tu sa devi o femeie respectabila in lumea afacerilor stii bine asta. Cu siguranta nu si-ar fii dorit ca fiica lui sa cheltie banii pe bautura si sa joace jocuri de noroc.
- Dar cine ti-a spus asa ceva ? intreaba fata surpinsa.
- Asta nu conteaza ! Carrie, cred ca ai nevoie de cinea care sa iti impuna niste limite, asa ca m-am gandit sa fiu eu aceea persoana. Dar asta nu e singura problema. Toate hotelurile se duc de rapa, veniturile sunt din ce in ce mai mici de aceea e nevoie de cineva care sa le duca in frau. Chiar si in starea in care se afla ele ar avea inca potential daca ar fii cineva care sa le poata conduce.
- Si acum ai vrea ca eu sa ma ocup de ele? Eu habar n-am cum se conduce un hotel, daramite un lant intreg de ele !
- Lasa-ma sa termin ! In curand s-ar putea sa dea faliment si sunt deja personae care ar fii interesati sa le cumpere. Carrie, ramane la decizia ta daca vrei sa continui afacerea la care tatal tau s-a daruit trup si suflet si a ajuns ce a ajuns sau ai putea sa le vinzi. Dar cum ama mai spus e decizia ta, toate iti apartin.
- Imi ceri imposibilul ! De ce nu poti lua tu hotararea in locul meu ?
- Draga mea, tot ce i-a apartinut tatalui tau ti-a ramas tie, nu mie. Eu doar incerc sa iti deschid ochii si sa incepi sa reflectezi asupra faptelor tale.
O liniste apasatoare a acaparat incaperea. Eram confuza si derutata, si in acelai timp ma simteam vinovata. Nu m-am ganditi niciodata ca voi ajunge intr-o situatie ca aceasta. Simteam un nod in stomac care ma strangea din ce in ce mai tare, ma simteam neajutorata, ca un nou nascut venit pe lumea asta. Cu privirea in jos incercam sa imi analizez optiunile, care chiar si asa erau numai doua. Imi mai ridicam cate putin privirea catre Don si il vedeam si pe el la fel de ingrijorat dar totodata suparat pe mine. Nu prea stiam ce sa fac, dar pana la urma m-am hotarat sa nu vand nimic. Pe fata unchiului a aparut o stralucire plina de bucurie, era ca si cum asta ar fii dorit sa spun.
Nu am mai stat mult in birou. Mi-am luat la revedere de la Don dupa care am plecat sa ma mai odihnesc putin. Don mi-a spus ca va fii o intalnire de afaceri cu una dintre persoanele care sunt interesati de afacerea lui tata. A fost o dimineata agitata, chiar si atunci aveam acel nod in stomac. Cand ma gandeam ca aseara nici nu imi imaginam ca totul se poate schimba asa peste noapte. Desi nu imi va fii usor, mai ales dupa ce am devenit dependenta de viata de noapte, dar acum am luat o decizie si nu vreau sa imi dezamagesc unchiul. Adevarul e ca uneori nici nu pera stiu ce vreau. M-am obisnuit sa imi asum riscuri fara sa ma gandesc inainte. Daca nu risti nu castigi, acesta era devizia mea.
Orele au trecut repede, curand se apropia ora la care era stabilita intalnirea de afaceri. Am ramas imbracata tot in acel costum, schimbandu-mi doar camasa, dupa care am plecat la intalnire. Acesta era tinuta in sala de sedinte de la etajul 1. Cand am ajuns acolo singurii care ajunsesera era Don, managerul hotelului si inca 2 angajati. M-am asezat langa unchiul meu dupa care am asteptat sa vina cumparatorii. Nu a durat mult, caci dintr-o data usa salii s-a deschis zgomotos pe ea intrand mai intai 2 bodyguarzi dupa care inca 2 persoane. Una dintre ele era un barbat inalt, cam de aceeasi vasrta cu unchiul, cu parul mai carunt si cu o mustata stufoasa. Langa el ...
" C-Ce cauta el aici, Bill sau cum il chema ? "
Fata mea a devenit palida, mainile au inceput sa imi trecumre, nodul din stomac trecandu-mi in gat iar inima imi batea asa de tare incat credeam ca imi va iesi cu totul din piept. Cine ar fii crezut ca il voi intalni asa de curand, si mai ales asa de schimbat ? Cu o seara inainte nu mi-l imaginam imbracat la costum si mergand la sedinte. Am incercat sa ii evit privirea sperand sa nu ma recunoasca. Dar cand a intrat pe usa mi-a facut facut cu ochiul zambind arogant, deci era mai mult ca sigur ca m-a vazut. Chiar si asa am incercat s araman calma si sa nu il bag in seama.
Sedinta nu a tinut mult datorita faptului ca i-am refuzat oferta, dar din cate am vazut nu era genul de persoane care sa renunte asa de usor. Unchiul l-a condus pana afara dorind sa mai discute cu el o clipa, eu nedandu-mi seama ca am ramas singura in sala cu Bill.
- Unde vrei sa fugi ? spuse Bill cu un zambet malefic si prinzand-o pe fata de mana pentru a nu pleca.
- Niciunde, acum da-mi durmul te rog !
- Te simti cumva intimidata printes-o ? Tremuri ca o pisica, chiar asa de surprinsa esti sa ma vezi aici ?
- Bineinteles ca sunt surprinsa ! spuse fata enervata. Tu cum ai vrea sa reactionez ? Sa vin si sa te imbratisez de bucurie ?
Baiatul zambi nonsalant si cu o expresie aroganta m-a tras cu putere langa el. Ii simteam buzule apropiindu-se de ale mele. Fara sa ezite acesta a inceput sa ma sarute lacom, savurand fiecare coltisor din gura mea. Nu stiam cum sa reactionez, am fost luata cu totul prin surprindere de un barbat care a devenit peste noapte un pervers si jumatate. Pe parcurs a inceput sa devina si mai lacom si violent, chiar si asa trebuia sa recunosc ca saruta al naibii de bine ...
Era sa uit de poze xD
Carrie ~ Bill
Sper sa va placa^__^ And again astept critici/sfaturi/pareri ...