Tentatii din New York

[Kira's Scarlet]

Buna! Am decis sa incep inca un fic. Il dedic pentru @Barbara Brown .Sper sa-ti placa, Cri^^
Gen: Yaoi/School life/Comedie
Tip de critica solicitat: de oricare doreste cititorul.
Limita de varsta: +15 (posibil si +18)


Capitolul unu


Tic tac, tic tac...Sunetul asta de ceas mereu ma da peste cap. Dar oricat de enervant ar fi, e sunetul meu preferat. Trebuie sa recunosc, urasc sa-l aud dimineata. Ma obliga sa ma trezesc din somnul meu dulce.
Casc zgomotos si imi intind oasele. Soarele imi batea in ochi, facandu-ma sa scancesc deoarece geamul imens si dublu era aproape de patul meu. Asa puteam sa privesc tot orasul din pat, fara sa ma ridic. Ma trantesc inapoi cu capul in perna, dorindu-mi sa fie sambata si alarma sa o fi luat razna. Sper ca afurisitul ala de ceas se opreste singur, daca nu vrea sa zboare pe geam. Ah, gata. S-a oprit. Probabil de frica ca va fi aruncat de la etajul trei. Bratele dulci ale somnului ma invaluie incet si ma las cufundat in lumea viselor. Totul era asa de bine, de cald si comfortabil. Se aude un ciocanit in usa. O fi doamna albinuta. Cineva sa-i spuna ca nu mai vreau clatite cu miere, ceai cu miere si paine cu miere. Prea multa miere. Dau in diabet. Ciocanitul insista si devine din ce in ce mai enervand. Of, cine mama naibii o fii? Ma ridic din pat, inca somnoros si nerealizand ca nu mai sunt in visul meu de adineauri si deschid usa puternic, tipand : lasa-ma sa dorm! Inchid usa la loc si vreau sa ma introc in pat. Imi frec ochii si incerc sa recapitulez, sa-mi amintesc cine m-a deranjat. Parea o persoana cunoscuta. Dau din umeri si ma intorc iar la usa. De data asta o deschid usor si scot putin capul. Un picior bate nervos in podea. Mda, si e picior de femeie, ceea ce nu e deloc bine. Ridic capul speriat si o vad pe mama cu bratele incrucisate si aruncandu-mi o privire de genul : esti mort...in trei, doi, unu. Practic, inima a ajuns in locul stomacului si stomacul in locul inimii. Nu e timp de panica, trebuie sa o imbun cumva, dar sigur nu o sa creada ca am fost adormit. M-am scarpinat in cap nervos si am privit podeaua, razand ca un copil ce vrea sa scape de vina.
- Um, vezi tu mami...
- Ce sa vad? Continua! Spune ea. Am inghitit in sec un nod imaginar. Ma privea furioasa, inca batand nervos din picior si stand in tocul usii. Ce pot sa-i spun? S-a zis cu mine. Imi si vad sentinta. Fara internet. Mai rau decat atat nici nu s-ar putea. Ah, ba da, fara telefon. Ma dau cativa pasi in spate, lasand dusmanul sa intre. Se aropia de mine asemeni unei feline care si-a gasit prada si acum vrea sa o sfasie. Ma uitam peste tot in camera incercand sa gasesc o iesire. Hm, dar aici nu vedeam decat lucruri care m-ar putea omori. Intorc capul dintr-o parte in alta, putin cam disperat. Mama sigur o sa vrea o explicatie buna pentru ca faptul ca am tipat la ea si i-am inchis usa in fata. Dar cum naiba sa fac sa scap? Trebuie sa gasesc o scuza. Ah, gata, stiu!
- Stii, intarzii la scoala si azi am test la matematica, ii spun eu clipind dulce. Imi venea sa-mi fac cruce la ce spuneam. Urasc matematica mai mult decat visinele. Ma privea ganditor. Probabil se gandea daca sa ma creada sau nu. Apoi isi indreapta privirea spre ceasul de pe noptiera.
- Azi e sambata, imi spune calma. Si de ce ti-ai pus ceasul sa sune in weekend?
- Ce face? Cum sa fie sambata? Intreb uimit. Ah, stiam eu.
Vreau o pusca. Ceasul trebuie sa moara! Am luat ceasul si l-am aruncat pe geam, aproape lovind pe cineva in cap, un domn mai batran care a inceput sa ma huiduie. Am lasat geamul deschis si m-am uitat la mama care ma privea amuzata. Se apropie de mine si ma trage de urechi, facandu-ma sa ma aplec putin.
- Au, au, au! Ma doare!
- Asa iti trebuie.
Ma mai trage putin dupa care ma elibereaza, privindu-ma incruntat. Imi duc mana instinctiv la ureche, care mai mult ca sigur e rosie ca focul si scancesc. Are forta, nu gluma. Ma asez pe pat si abia apoi am realizat ca eram doar in boxeri. Grozav! Am cascat gura si am tras repede patura peste mine. Ea incepe sa rada si imi trage patura.
- Nu te mai acoperi si mai bine mergi sa faci un dus. Eu plec la munca peste putin timp, dar pana atunci iti fac micul dejun.
- Nu se poate sa mai dorm? Daca tot e sambata.
- Nu! Nu poti sa stai toata ziua numai in pat.
Spunand asta, paraseste camera si ma lasa cu gura cascata. Bun! Sa recapitulez : e sambata, ceasul suna aiurea si mama nu ma mai lasa sa dorm. Cu ce ar trebui sa-mi ocup timpul azi?