04-01-2013, 12:44 AM
Multumesc pentru comentariu si sper sa-ti placa in continuare:*
Capitolul al III-lea
Din tavan cade in fata mea o fata cu chipul palid si corpul slabit. Are tresaturi ingeresti, ochi albastrii, buze rozalii, maini aparent fine si chiar si aripi. Ma mir cum de nu le-am vazut cand a coborat, mai ales ca sunt uriase, sunt de doua ori mai mari decat trupul ei. Imi zambeste calduros, parca nestiind cine sunt eu defapt si ce fel de pacate am, iar mana ei se inclesteaza cu a mea. Aceasta nu emite niciun fel de caldura, dar pielea ei este mai fina ca orice material atins de mine vreodata. Fara sa sesizez, fata incepe sa dea din aripi si ma trage dupa ea, spre presupusul tavan care defapt nu exista. Sentimentul nu este acelasi cu cel cand am cazut, este mai frumos si mai pacifist. Imi simt trupul ca si cand ar fi o pana, zburand printre norii josi, chiar foarte josi. Nu cred ca plutesc la mai mult de zece metrii de sol, dar nimic nu ma mai sperie acum, dupa moarte. Ingerul ma aduce spre un palat destul de maricel, sculptat bineinteles. Presupun ca este din marmura dupa ce il admir indelung. Observ o usa larg deschisa din lemn, impodobita cu flori si cu o cruce atarnata de un cui. Fac un pas, doi, trei si ajung in fata acesteia, arunc o privire inauntru, iar imensul alb imi rasare in ochi. Cand intru imi dau seama ca ingerul disparuse, deoarece nu o zaream pe fata. Incaperea este uriasa, e atat de mare incat ar incapea aici un stadion intreg, sau poate exagerez eu. Insa este chiar mai mare decat arata exteriorul. Pasii mei se aud grav pe podeau alba, facand un ecou in toata sala.
Ajung aproape de fundul incaperii si nu observ nimic nou, doar acel alb imaculat se zareste. Incerc sa ma gandesc la un altar urias cu multe statui pe laturi, iar dorinta mi se indeplini. In fata mea apare o lumina orbitoare, parca fara culoare, ce se apropria din ce in ce mai mult de mine. Ochii mei nu izbutesc sa se inchida, iar acel intreg luminos ma cuprinde si ma adoarme instant. Incerc sa ma trezesc, insa fara rezultat. Nu pot sa imi misc niciun deget, capul imi sta teapan si incep sa cred ca am paralizat. Ma gandesc la ce s-ar putea ascunde in spatele acelei lumini, iar apoi ma cuprind niste fiori groaznici. Pielea mi se face ca de gaina deodata. Incep sa respir mai repede si mai sacadat, iar aerul mi se pare ca devine tot mai greu. Dupa, un ultim fior mai indelungat si mai profund care ma acapareaza, nu mai simt nimic. Incerc din nou sa ma misc, insa de data asta cu un rezultat diferit.
Cu mana stanga pipai o suprafata catifelata si moale, iar piciorul drept il indoi. Capul accepta sa se miste, iar primul lucru zarit a fost un tavan albastru. Ma ridic si ma pun in sezut, observand ca stau pe un pat cu asternuturi lila. In fata vad mai multe dulapuri de aceeasi culoare cu tavanul, iar in drepta este un birou acoperit cu mai multe hartii. Ma scol din pat si parca ma simt altfel. Stand in dreptul mesei privesc mai multe foi cu haine desenate. Ating unul dintre ele cu degetul, iar apoi observ o diferenta. Duc mainile mai aproape de fata si le analizez fara a scoate vreo vorba. „Ce ciudat! Am slabit destul de mult!”, acesta devine concluzia finala, apoi las mainile pe langa corp si mai fac cativa pasi, din nou cu aceeasi senzatie stranie. Ajung in fata unei usi maronii, diferita de oricare alta. Dincolo de ea este un hol micut care duce spre o alta incapere. Pardoseala este acoperita cu un covor pufos, dandu-le talpilor mele un stimul placut. Intr-o alta incapere, mai mica decat prima, este o masuta de cafea din lemn, alaturi de ea fiind o canapea crem, iar in fata un televizor. Pe un perete sta atarnat un tablou frumos, un peisaj surprins in timpul unui apus, culorile sale parca vin din alta dimensiune. In acea sufragerie mai sunt si cateva dulapioare de aceeasi culoare cu masuta si o carpeta acoperea o parte din parchet. Camera are o alta usa care pare ca da intr-o alta incapere. Merg si descopar ca e vorba despre o bucatarie. Spatiul destinat gatitului este destul de mic, un frigider, un aragaz, un cuptor, mai multe dulapioare si o chiuveta. In fundul camerei troneaza o fereastra pe care o deschid si trag mult aer in plamani. Cand ma uit mai bine zaresc o cladire care imi aminteste de Los Angeles. In jurul ei sunt altele care mi se par cunoscute si ajung la concluzia ca eu chiar acolo sunt. „Exact de unde am plecat am ajuns!” imi spun in minte si inchid fereastra. Par a ma fi familiarizat cu locuinta, asa ca plec inapoi in dormitor unde observ o alta usa. O deschid si observ o baie cu faianta si gresie albastra, cu un dus, o chiuveta cu oglinda si un wc. Ma apropi de oglinda, iar corpul meu nu mai reactioneaza la vederea reflexiei.
Ajung aproape de fundul incaperii si nu observ nimic nou, doar acel alb imaculat se zareste. Incerc sa ma gandesc la un altar urias cu multe statui pe laturi, iar dorinta mi se indeplini. In fata mea apare o lumina orbitoare, parca fara culoare, ce se apropria din ce in ce mai mult de mine. Ochii mei nu izbutesc sa se inchida, iar acel intreg luminos ma cuprinde si ma adoarme instant. Incerc sa ma trezesc, insa fara rezultat. Nu pot sa imi misc niciun deget, capul imi sta teapan si incep sa cred ca am paralizat. Ma gandesc la ce s-ar putea ascunde in spatele acelei lumini, iar apoi ma cuprind niste fiori groaznici. Pielea mi se face ca de gaina deodata. Incep sa respir mai repede si mai sacadat, iar aerul mi se pare ca devine tot mai greu. Dupa, un ultim fior mai indelungat si mai profund care ma acapareaza, nu mai simt nimic. Incerc din nou sa ma misc, insa de data asta cu un rezultat diferit.
Cu mana stanga pipai o suprafata catifelata si moale, iar piciorul drept il indoi. Capul accepta sa se miste, iar primul lucru zarit a fost un tavan albastru. Ma ridic si ma pun in sezut, observand ca stau pe un pat cu asternuturi lila. In fata vad mai multe dulapuri de aceeasi culoare cu tavanul, iar in drepta este un birou acoperit cu mai multe hartii. Ma scol din pat si parca ma simt altfel. Stand in dreptul mesei privesc mai multe foi cu haine desenate. Ating unul dintre ele cu degetul, iar apoi observ o diferenta. Duc mainile mai aproape de fata si le analizez fara a scoate vreo vorba. „Ce ciudat! Am slabit destul de mult!”, acesta devine concluzia finala, apoi las mainile pe langa corp si mai fac cativa pasi, din nou cu aceeasi senzatie stranie. Ajung in fata unei usi maronii, diferita de oricare alta. Dincolo de ea este un hol micut care duce spre o alta incapere. Pardoseala este acoperita cu un covor pufos, dandu-le talpilor mele un stimul placut. Intr-o alta incapere, mai mica decat prima, este o masuta de cafea din lemn, alaturi de ea fiind o canapea crem, iar in fata un televizor. Pe un perete sta atarnat un tablou frumos, un peisaj surprins in timpul unui apus, culorile sale parca vin din alta dimensiune. In acea sufragerie mai sunt si cateva dulapioare de aceeasi culoare cu masuta si o carpeta acoperea o parte din parchet. Camera are o alta usa care pare ca da intr-o alta incapere. Merg si descopar ca e vorba despre o bucatarie. Spatiul destinat gatitului este destul de mic, un frigider, un aragaz, un cuptor, mai multe dulapioare si o chiuveta. In fundul camerei troneaza o fereastra pe care o deschid si trag mult aer in plamani. Cand ma uit mai bine zaresc o cladire care imi aminteste de Los Angeles. In jurul ei sunt altele care mi se par cunoscute si ajung la concluzia ca eu chiar acolo sunt. „Exact de unde am plecat am ajuns!” imi spun in minte si inchid fereastra. Par a ma fi familiarizat cu locuinta, asa ca plec inapoi in dormitor unde observ o alta usa. O deschid si observ o baie cu faianta si gresie albastra, cu un dus, o chiuveta cu oglinda si un wc. Ma apropi de oglinda, iar corpul meu nu mai reactioneaza la vederea reflexiei.