A picture of you

[Beatrix LaVey]

Here's the next :


Captiolul 24

Cand l-am vazut pe Sky cazand in apa am simtit cum tot stomacul mi se strange. Emmet il impinse si mai in largul lacului, iar eu deja incepusem sa tremur de furie. Speram sa iasa cat mai repede, sa fie o gluma banala, insa Michelle striga speriata:
- Sky nu stie sa inoate!
Am simtit cum tot cerul se prabueste peste mine si nici eu nu stiu cum de m-au tinut picioarele sa ajung tocmai pe podulet si sa sar in apa. Speram sa nu fie prea tarziu sa il salvez. Am sarit in apa, infruntand valurile ce se creasera si densitatea acesteia. Parca dorea sa ma inghita ,sa ma tina acolo pentru totdeauna. Incepuse sa doara presiunea cu care se lovea acesta de mine sau poate doar asa mi se parea mie fiindca acolo, in apa, nu era oricine, ci era chiar Sky, persoana la care tineam.
Il vedeam scufundandu-se si abia daca mai puteaam sa gandesc, sa mai fiu rational. Simteam ca, daca Emmet imi va sta in cale, aveam sa-l omor. Stateam de-a dreptul prost cu nervii, eram un maniac si un nebun de legat si nu-mi pasa de viata nenorocitului aluia. Incepusem sa inot din ce in ce mai repede dupa trupul ce nu se mai misca. Prin apa, asa, parea mai ciudat, mai alb si palid si rupt parca de realitate, apartinand supranaturalului. Imaginea ma durea. Speram sa nu fie prea tarziu cand am pus mana pe el si l-am tras la suprafata cu putere. Nu era prea mult, nu ajunsese la fund inca si nici macar nu vedeam fundul lacului, ci doar cum apa se intuneca din ce in ce mai tare.
Si... In sfarsit, eram la suprafata. Nu stiu cat de repede inotasem, insa mie mi se paruse o vesnicie pana ce ajunsesem la Sky al meu. L-am scos din apa pe acel mic podulet cu mare greutate. Era tare usor parca si abia ma mai puteam abine sa nu sar si sa il omor pe Emmet, sa il inec, insa nu, nu trebuia sa fac acest lucru. Ma durea inima parca vazandu-l acolo pe brunet cum sta cu ochii inchisi si pieptul nu i se ridica. Mi-am trecut un picior peste talia sa, ajungand sa ii stau deasupra, si incepusem sa ii apas pe piept cu mainile una peste cealalta si degetele intinse, incordate, permitandu-mi sa fac in asa fel incat sa imping apa din plamanii sai.
Nu facea insa niciun gest, in ciuda eforturilor mele disperate. I-am dat capul pe spate si mi-am lipit buzele de cele intredeschise ale sale, sufland cu putere aerul din plamanii mei in el. Am repetat actiunea de cateva ori pana ce i-am auzit respiratia speriata din cale-afara, sacadata, si tusea seaca pe care o dobandise din cauza apei din plamanii sai.
- Sky! Sky... ! i-am strigat numele, insa nu reactiona. Ochii sai frumosi erau in continuare inchisi, insa macar respira. Ma aplecasem peste el, luandu-l in brate, si l-am strans la pieptul meu, innebunit de durerea care ma cuprinsese. Nu, nu aveam sa-l las sa moara cum patisem in copilarie, cand era sa ma inec si eu. Eu totusi reusisem sa ma salvez, spre deosebire de prietenul meu, pe care il scosesem mort la suprafata.
Repetasem si atunci aceleasi actiuni. Nimeni nu se incumeta sa se bage, sa ne ajute. Suflam aer in bietul copil atunci cum suflasem si in Sky acum, insa nu se trezea, nu dadea semne de viata. El era mort... Spre norocul meu insa, Sky imi raspunse soaptelor blande in care ii rosteam numele.
- Ma cheama Marion, Axel...
Nu realizam prea bine ce spusese, doar un nume banal si cam ciudat pentru un baiat. Nu imi pasa prea mult de asta acum, eram prea ocupat cu Sky. L-am luat in brate si l-am strans, ridicandu-l usor in sezut, facandu-l sa scoata un scancet. Se prinse de mine si, fara sa-mi pese de privirile celorlalti din jur, il sarutasem lung pe botic. Isi tragea aerul cu nesat acum si isi ascunsese chipul de al meu, luandu-ma in brate si asezandu-si barbia pe umarul meu. Mainile sale care imi inconjurau gatul strangeau usor suvitele de par blond in pumn, iar el scancea in bratele mele, facandu-ma sa ma infurii si mai tare pe Emmet si sa fiu, totodata, cuprins de tandrete pentru el.
- Sky, gata... E bine, esti cu mine!
L-am strans la piept inca o data si parintii sai aparusera speriati, dezlipindu-l cu mare greutate din bratele mele. Se ridicase in picioare tanarul, insa nu se tinea prea bine pe ele, parca ii erau din guma, fiindca tremura din cap pana in picioare si era nesigur, spre groaza mea. M-am ridicat si eu in picioare, atintindu-mi privirea catre Emmet, care statea langa producator si sorbea scena din ochi. Imi inclestasem pumnii si incepusem sa alerg in acel loc, iar el, inca ocupat sa se uite la Sky cu ranjetul acela, nu observase ca sunt langa el decat cand ii trantisem un pumn de toata frumusetea in obraz.
Cazuse la pamant si apucase doar sa scoata un tipat, caci ma pusesem deasupra lui, incepand sa-l lovesc cu pumnii peste fata si piept, apoi imi inclestasem mainile in gatul sau.
- La dracu`, Axel! striga producatorul tremurand si din vocea sa puteam clar sa imi dau seama ca era incredibil de speriat de ceea ce faceam. Nu mai eram Axel eu acum, ci eram dracu` in persoana, cel caruia nu ii pasa de o jigodie ordinara. Strangeam cu forta, iar Emmet incepuse sa tuseasca si isi inclestase mainile pe incheieturile mele, implorandu-ma din priviri sa incetez, fiindca nu mai putea scoate niciun cuvant.
Majoritatea modelelor ce se aflau in jurul nostru se stransesera acum, incercand in zadar sa ma dea jos dupa el. Cu chiu, cu vai, Jones reusi sa o faca, fiind ceva mai bine lucrat decat ceilalti, insa nu si decat mine.
- O viata luata se plateste cu alta! am urlat dandu-l pe fotograf la o parte si ducandu-ma iarasi spre Emmet, care se indrepta acum confuz spre malul lacului. L-am luat din spate, indoindu-l de la jumate pe genunchi, apoi, cazut jos, incepusem sa dau cu picioarele in el. Sky ma privea acum confuz si se apropiase de mine inca abia sustinandu-se, cu Michelle roind in jurul sau, asigurandu-se ca e totul in regukla.
Bratul sau acum incert se asezase pe bratul meu ridicat, oprindu-ma inainte sa il pocnesc peste fata pe Emmet, sa-i stalcesc mutra aia pocita. Maraiam si scoteam sunete animalice, demonice, aproape rupandu-l cu bataia pe nenorocitul ce avusese tupeul si curajul sa incerce sa-l omoare pe fotograf sub ochii mei.
- Esti nebun! reusi sa mai articuleze si i-am tras inca un pumn, spargandu-i buza, facand sangele sa izvorasca si de acolo, spre deosebire de cel care se prelingea de pe fruntea sa, dintr-o zgarietura destul de aratoasa.
- Da, sunt! am urlat dandu-ma jos de pe el. L-am apucat de par, tragand, dorind sa-l ridic, insa Sky se incolacise in jurul meu, cerandu-mi in soapta sa incetez.
L-am lasat pe idiotul ala sa cada la pamant si sa se rostogoleasca pana aproape de apa si ar fi cazut acolo, inecandu-se, daca nu se gasea un idiot de model sa il prinda inainte sa se duca dracului in adancuri. Putin imi pasa mie! M-am intors catre Sky, care tremura in continuare, si l-am luat in brate.
Mainile mele se aflau acum in jurul umerilor sai, iar ale sale pe talia mea, strangandu-ma cu putina forta pe care o avea in trup acum. Ma tragea langa el, fiindu-i frica sa nu plec la fel cum imi era si mie frica sa nu plece el, sa nu fie luat de langa mine. I-am sarutat usor fruntea si baiatul isi aseza capul in scurbura gatului meu, suspinand.
- M-a impins in lac... Axel, a vrut sa ma omoare, rosti socat de ceea ce spunea si vocea dulce ii tremura. L-am ridicat in bratele mele, purtandu-l pe langa toti ceilalti care se uitau speriati la mine pana in casa, si mama lui ne insoti alarmata.
Cand l-am privit pentru a doua oara, tanarul adormise. Respira usor si calm acum, ceea ce ma multumea. I-am dat un sarut pe frunte, dupa care l-am urcat sus, unde imi ceruse mama sa, ducandu-l in pat. Se chircise de frig acolo usor si m-am pus langa el, dandu-mi toate hainele jos, la fel si pe ale sale, si il stransesem in brate. Eram uzi, insa nu mai conta.
Se auzi o bataie in usa, iar apoi aceasta se deschise. Apucasem insa sa trag patura peste trupurile noastre pentru a nu se vedea goliciunea.
- Vreti niste pro... ? niste prosoape? continua Michelle in soapta si am dat afirmativ din cap. Imi dadu cateva si pe unul mi-l pusesem discret in jurul taliei, fara ca ea sa vada ceva, iar pe celalalt il foloseam pentru a-l sterge pe Sky, care nu reactiona in niciun fel, pe par.
- Multumesc, scumpete. Daca intreaba cineva de afara de mine nu sunt, da? am intrebat si pustoaica dadu afirmativ din cap, apoi se apleca inainte si imi dadu un sarut pe obraz. I-am zambit cu parere de rau. Macar ea nu era speriata de ceea ce ii facusem lui Emmet .Ma asteptam ca reactia lui Sky sa fie una de teama, sa ma urasca, cine stie?
Pana avea sa se trezeasca insa mai era destul timp, iar eu ma bagasem in pat, langa el, si il stransesem la piept.
'' Ma cheama Marion... ''. Cuvintele al caror inteles nu-l pricepusem mai devreme erau lucide mie acum si nu eram deloc uimit de ceea ce imi spusese. El, Sky, se numea cu adevarat Marion. Nu era foarte barbatesc numele, insa putin imi pasa mie. Un nume nu insemna absolut nimic pentru mine, spre deosebire de fiinta sa, pe care o legasem de a mea printr-o prietenie stransa. L-am sarutat pe frunte, apoi pe buze, dupa care m-am pus in pat, alaturi de el, inchizandu-mi ochii si gandindu-ma la ce ii facusem lui Emmet. Nu simteam nimic in afara de furie ca incercase sa-mi ucida prietenul. Platise insa si aveasa plateasca si mai tare daca mai calca stramb.