27-12-2012, 02:24 PM
Bine , nu tin minte tiparul unui comentariu , astfel incat o sa ma concentrez pe opinie:D
Titlul mie-mi pare mai mult a metafora, insa concentreaza atat mister - in perceptia mea . Cred ca el a fost cel care a avut cel mai puternic impact , de asemenea si cel care m-a convins sa-l citesc - mai intai prima parte , urmand si aceasta - . Nu stiu intocmai daca intr-adevar anticipeaza un nucleu anume, dar pot spune ca mi-a starnit interesul si ca reprezinta un simbol .. este vorba de ceva afectiv , oricum .
In schimb, sunt o amatoare a prologurilor , motiv pentru care mi-ai fi placut sa citesc ceva semnificativ in loc de prim incipit ~ just saying . Dar apreciez ca te-ai focalizat asupra actiunii in sine, ceea ce nu e gresit . Ca si registru verbal , trebuie sa ai grija la imperfect - el e verb care are rol de evocare , nu pur si simplu ; gen continuitate, desemnare a trecutului. Descrierea , ei bine, ai fixat-o mai mult asupra scenelor intime intre cei doi actanti . Dar cu toate acestea , nu-mi pare ca si cum as simti nevoia de mai mult . Imi place armonia dintre aceasta si dialog - la urma urmei , ele dinamizeaza totul. Actiunea - ideea are autenticitate , da , insa nu stiu in ce masura are tangenta si cu realul . Mi se pare cam prea ajuastata la inceput - gasirea lui Alex la inmormantare, sarutul si imediat dupa acesta il cauta pe Kei . Elidand astea , mi-a placut si in continuare imi place ideea . Ca si tipar al unui personaj , il admir pe Kei - roscatul mi se pare cam naiv, insa nu as vrea sa schimbe, caci altfel ar da o alta atmosfera fic-ului ; mai ales ca mai are si niste scapari - pasajele in care-i rupe tricourile. Instinctul de posesie reprezinta o apetenta pentru una ca mine -blush- . Dar ca si antiteza intre cei doi , pe Kei nu l-ai pus in raport cu celelalte personaje ; te-ai concentrat asupra unei proprii descrieri . Ai fi putut contura comportamentul acestuia prin prisma unor altor actanti - ca de exemplu roscatul ar putea sa-si spuna o opinie - cu toate ca nu stiu daca s-ar mai potrivit acum, ca ai trecut de mult de inceputul actiunii in sine - dar, mi-ar fi placut *smile*. Ceea ce ma surprinde este faptul ca Kei nu are tenta de limbaj de cartier - avand in vedere ca se presupune ca locuieste pe-acolo . Dar ce e drept, nu mi-l mai imaginez vorbinad astfel , pentru ca tu i-ai dat deja un tipar.Oricum, (limbajul) mi se pare cat se poate de expresiv pentru cei doi - ii defineste in mare parte si li se potriveste.
Am sesizat cateva greseli gramaticale - cam multe - , dar sincer nu e de domeniul meu . Nu ma intereseaza amanuntele astea, asa ca nu le mai scriu . Te sfatuiesc doar sa fii atenta, caci nu sunt prima care ti-a facut aceasta remarca -smile- .
Metagrafic vorbind, ca si privire de ansamblu in ultimul capitol observ cam multe puncte de suspensie - si sincer pare cam obositor . Ar trebui sa eviti aceasta abundenta . Trecand peste , imi plac consideratiile proprii pe care le incadrezi intre paranteze .
Da , per ansamblu , imi place fic-ul asta - cu toate ca sper ca sfarsitul sa nu fie iar unul mai mult sau mai putin tragic ( e o cerere in calitate de cititoare - just saying - ) .
Nu stiu in ce masura te va ajuta comentariul acesta , insa am punctat cateva lucruri pe care le-am observat si pe care , daca doresti, sa le poti lua in considerare . Cam asta a fost - astept sa citesc in continuare . Succes cu restul capitolelor -smile- !
Titlul mie-mi pare mai mult a metafora, insa concentreaza atat mister - in perceptia mea . Cred ca el a fost cel care a avut cel mai puternic impact , de asemenea si cel care m-a convins sa-l citesc - mai intai prima parte , urmand si aceasta - . Nu stiu intocmai daca intr-adevar anticipeaza un nucleu anume, dar pot spune ca mi-a starnit interesul si ca reprezinta un simbol .. este vorba de ceva afectiv , oricum .
In schimb, sunt o amatoare a prologurilor , motiv pentru care mi-ai fi placut sa citesc ceva semnificativ in loc de prim incipit ~ just saying . Dar apreciez ca te-ai focalizat asupra actiunii in sine, ceea ce nu e gresit . Ca si registru verbal , trebuie sa ai grija la imperfect - el e verb care are rol de evocare , nu pur si simplu ; gen continuitate, desemnare a trecutului. Descrierea , ei bine, ai fixat-o mai mult asupra scenelor intime intre cei doi actanti . Dar cu toate acestea , nu-mi pare ca si cum as simti nevoia de mai mult . Imi place armonia dintre aceasta si dialog - la urma urmei , ele dinamizeaza totul. Actiunea - ideea are autenticitate , da , insa nu stiu in ce masura are tangenta si cu realul . Mi se pare cam prea ajuastata la inceput - gasirea lui Alex la inmormantare, sarutul si imediat dupa acesta il cauta pe Kei . Elidand astea , mi-a placut si in continuare imi place ideea . Ca si tipar al unui personaj , il admir pe Kei - roscatul mi se pare cam naiv, insa nu as vrea sa schimbe, caci altfel ar da o alta atmosfera fic-ului ; mai ales ca mai are si niste scapari - pasajele in care-i rupe tricourile. Instinctul de posesie reprezinta o apetenta pentru una ca mine -blush- . Dar ca si antiteza intre cei doi , pe Kei nu l-ai pus in raport cu celelalte personaje ; te-ai concentrat asupra unei proprii descrieri . Ai fi putut contura comportamentul acestuia prin prisma unor altor actanti - ca de exemplu roscatul ar putea sa-si spuna o opinie - cu toate ca nu stiu daca s-ar mai potrivit acum, ca ai trecut de mult de inceputul actiunii in sine - dar, mi-ar fi placut *smile*. Ceea ce ma surprinde este faptul ca Kei nu are tenta de limbaj de cartier - avand in vedere ca se presupune ca locuieste pe-acolo . Dar ce e drept, nu mi-l mai imaginez vorbinad astfel , pentru ca tu i-ai dat deja un tipar.Oricum, (limbajul) mi se pare cat se poate de expresiv pentru cei doi - ii defineste in mare parte si li se potriveste.
Am sesizat cateva greseli gramaticale - cam multe - , dar sincer nu e de domeniul meu . Nu ma intereseaza amanuntele astea, asa ca nu le mai scriu . Te sfatuiesc doar sa fii atenta, caci nu sunt prima care ti-a facut aceasta remarca -smile- .
Metagrafic vorbind, ca si privire de ansamblu in ultimul capitol observ cam multe puncte de suspensie - si sincer pare cam obositor . Ar trebui sa eviti aceasta abundenta . Trecand peste , imi plac consideratiile proprii pe care le incadrezi intre paranteze .
Da , per ansamblu , imi place fic-ul asta - cu toate ca sper ca sfarsitul sa nu fie iar unul mai mult sau mai putin tragic ( e o cerere in calitate de cititoare - just saying - ) .
Nu stiu in ce masura te va ajuta comentariul acesta , insa am punctat cateva lucruri pe care le-am observat si pe care , daca doresti, sa le poti lua in considerare . Cam asta a fost - astept sa citesc in continuare . Succes cu restul capitolelor -smile- !