[Yaoi] Dragostea e teatru.

[Natsuru]

Capitolul 11

De dimineata m-am trezit cu zambetul pe buze. oon era deja treaz cred ca sunase jumatate din cei cu care lucrasem un an in urma. Fiecare avea acum ce face insa… simteam cum bucuria creste in mine. Aveam deja o piesa pe care o scrisesem eu. Fusese rescrisa insa de Yoon si era gata. Cand aproape am temrinat ne-am asezat amandoi pe pat oftand. Prea multi, am ras amandoi si eu m-am lasat pe pat. Pe Ace am acceptat sa-l sun eu iar acesta a acceptat imediat dupa ce mi-a glumit pe seama rolurilor principale. pe Kyung insa, Yoon nu m-a lasat sa-l sun. A preferat sa o faca el si spre mirarea mea a temrinat repede si mi-a venit si cu un raspuns pozitiv. Am facut rapid o baie apoi am plecat cu Yoon la un teatru din centru pe care am reusit sa-l inchiriem. Toti erau acolo, ne-am imbratisat pe rand. Yoon a urcat pe scena si si s-a asezat jos, facandu-ne semn sa facem la fel.
- Deci, dragii mei, reunirea de dupa un an. Sunteti gata de sceneta de ramas bun ? a intrebat razand scurt.
Am auzit cred ca din vreo jumatate au spus ca nu e bine sa ne despartim. Am ras scurt si m-am ridicat.
- Pai, nu mai bine impartim rolurile si facem rost de spectatori ? am intrebat dandu-i mana lui Ace sa se ridice. Acesta a facut asta imediat si si-a pus mana dupa gatul meu , ca de obicei plin de entuziasm. Atat de bine se prefacea… am oftat si am spus ca ne impartim in perechi. Pe Yoon l-am pus cu un baiat cu care se intelegea bine, Jun Yoo , eu am ramas singur iar Kyung intentionat cu Ace. Am reusit in sfarsit sa inpartim rolurile. Sceneta era destul de incurcata insa cu o poveste usoara. Actiunea se petrecea in Rusia intr-un oras necunoscut unde traia un doctor , Aleksander. Acesta a descoperit un minereu care expus la soare poate lua amintirile. Cel care l-a vazut a fost Vladimir care dupa ce l-a vazut si-a uitat toata viata. Acest era indragostit de Sophie de care si Vladimir a incpeut sa o placa. Sophie moare din cauza lui Marie care visa la o relatie cu Vladimir. In rolurile secundare era familia lui Alek, Mariei si doi frati a lui Vladimir care-i redau memoria si acesta se sinucide din cauza ca Sophie nu mai e. Rolurile fusesera date… in cele principale era Kyung ca Vladimir, Yoon ca Aleksander, Ace a insista sa joace un rol de fata asa ca a reusit sa o ia pe Marie iar eu am ramas cu Sophie. patratul de prieteni… Cand am auzit ca Marie il vrea pe Vladimir am incpeut sa rad. Se potrivea cu realitatea.
***
- Pentru ultima data pe scena Soul-ului, elevii liceului Uh Sok va prezinta : Dragostea e teatru. Bucurati-va. am auzit vocea prezentatorului apoi am privit cum se trage cortina pentru a ne lasa sa ne pregatim. Am inspirat adanc si l-am privit pe Ace. Peruca neagra, cu par lung , buzele ii erau rosu inchis, ca sangele iar machiajul pe care-l avea il facea sa semene cu o infractoare din filme. I-am zambit si mi-am ranjat rochia pe care o puram. Parul meu era blond, lung, La fel, peruca . Buzele erau doar putin date cu gloss. Am intrat eu si Ace. Stateam fata in fata. Trebuia sa…joc un rol.
Cortina sa tras si uite ca sunt fata in fata cu Marie.
- Nu stii ce faci, esti o aiurita ! l-am auzit pe Ace cum tipa incat imi dadea fiori. Parca era real. Nicioadata nu jucase asa.
- Nu ma face aiurita. Vladimir e cel care ma place…eu… eu nu iubesc pe nime..
- Minti! Nu mai minti! m-a intrerupt din nou pe acelasi ton si m-a prins de peruca. In acel moment Vladimir a intrat privindu-ne speriat. Marie Mi-a dat drumul.
- Oh, Vladimir! te asteptam, a spus zambind. Eu am iesit imediat, lasandu-i pe cei doi sa-si faca scena. De fiecare data cand eram cu Ace pe scena simteam ca mor. Totul, parca era real. Simteam ca imi cere socoteala : de ce ma place Kyung pe mine ‘ Dar am reusit sa trec cu bine peste tot. Era ultima scena a mea. Marie era in fata mea cu un pistol, doamne ajuta ne incarcat. S-a aporpiat de mine si mi-a pus pistolul pe piept. In spatele meu se aflau cei din public si o saltea care ma astepta jos pentru ca atunci cand Marie o impinge pe Sophie in prapastie.
- Tu, blonda prefacuta! Mi-ai luat tot… a spus incepand sa planga. Machiajul negru a lui Ace era intins pe obraji cu lacrimile.
- Marie eu… nu am vrut. am spus incercand sa-i sterg lacrimile. Mi-a dat peste mana si m-a privit cu un zambet sadic si a apasat pe tragaciul pistolului. Atunci sangele fals mi-a facut rochia alba varza. L-am privit pe el, apoi pieptul, parca necrezand cu ce usurinta facuse asta. Era o piesa, nu ? Doar o piesa… M-a impins cu o singura mana de pe scena apoi a aruncat pistolul dupa mine. A scos un servetel din poseta si s-a sters pe maini.
Cand am ajuns in culise genunchii mei tremurau. Era ultima data cand mai pun sufletul intr-o sceneta. Nu stiu cum s-a terminat, nu am mia fost atent. Am auzit numai las asfarsit cand Ace m-a chemat pe scena pentru plecaciune. L-am luat de mana si am facut c trebuia.