Iubire de liceu

[Lye]

Onegai..don't hate Akira!

Karen pleaca

Pe strazile aglomerate ale capitalei nipone,Ichiro incerca sa se strecoare printre orasenii ce ocupau asfaltul.Trebuia sa ajunga cat mai repede la liderul gastii sale pentru a-i da vestea soc pe care a auzit-o.Nu stia cum va accepta acesta gandul ca roscata va pleca.Kira era in stare sa o rapeasca,impiedicand-o sa faca acest lucru.Brusc,gandurile acestuia au cazut intr-o alta extrema.Roscatul o avea pe noua lor colega,ce parea ca il priveste destul de bizar pe frumosul adolescent.Exista posibilitatea ca Akira sa fie indiferent la plecarea tinerei.Nevrand sa se mai gandeasca la astfel de lucruri,Ichiro a clatinat din cap,sarind peste catvea garduri.Trebuia sa ajunga cat mai repede la gasca lui.
In salonul unde Karen era intrenata,o liniste apasatoare se lasa peste cei trei.Roscata privea plafonul,tinandu-si mainile sub cap.Vroia sa isi aminteasca cine e,cine sunt cei din jurul ei.Simtea ca o parte din viata ii lipseste.Alaturi de ea,Caroline o mangaia pe obrazul drept,sarutandu-i din cand in cand fruntea pe care stateau ravasite cateva suvite de par.Ochii ei a caror nuanta era identica cu cea a chihlimbarului priveau fluturele ce zbura haotic prin incapere.Aripile lui albe se miscau prin aer,bucurandu-se de libertate.Era ciudat,insa existau momente in care fata devenea melancolica.Se uita la parintii ei,care ii zambeau usor.Erau multe persoane care o iubeau,insa ea nu simtea acest lucru.Pentru ca nu isi amintea de acei oameni care erau alaturi de ea.Brusc,usa salonului s-a deschis,facandu-si aparitia Ren impreuna cu Alexis.Karen s-a ridicat in coate,dandu-si parul ce ii cadea pe chip.Satena statea in dreptul usii,strangand din ochi.Se chinuia sa nu planga,insa tremuratul barbiei o dadea de gol.Satenul i-a pus mana pe umar,facandu-i semn sa se apropie de roscata.Caroline s-a dat cativa pasi in spate,lasandu-si fiica sa discute cu adolescenta ce o vizita.
-Iti amintesti de mine?Stii cine sunt?Intreaba satena atingand-o usor pe mana.
Roscata si-a retras mana,ridicand suspicioasa din spranceana.Nu stia cu cine vorbeste,insa ochii plini de lacrimi ai fetei o induiosau.Si-a privit parintii si fratele,dupa care si-a asezat palma peste cea a tinerei.
-Nu...nu imi amintesc.Insa poti incepe sa imi povestesti cate ceva despre noi...si diferite lucruri.Ma puteti lasa singura cu ea?
Trio-ul a aprobat din cap,dupa care a parasit salonul.Alexis a luat un scaunel mic si rotund pe care l-a asezat langa patul prietenei sale.Satena a tras aer adanc in piept,dupa care si-a sters obrajii umezi.
-Noi doua ne-am cunoscut la inceputul liceului.Akira,seful clasei,m-a impins si tu te-ai luat la cearta cu el din aceasta cauza.De atunci stam in aceiasi banca.Inafara de mine,mai ai o amica.O cheama Leona si face parte din gasca baiatului pe care l-am mentionat anterior.Alaturi de ei mai este Ichiro,un tanar absolut incantator.
Karen asculta atenta tot ce ii povestea Alexis,ridicand din spranceana la anumite detalii.Si totusi nu intelegea cine este acel Akira.Realizand ca mintea ei este mai tulbure decat inainte,i-a cerut satenei sa se opreasca.Aceasta a aprobat din cap,schitand un zambet.Nu vroia sa ii faca rau celei mai bune prietene.
Aproape de liceu,roscatul statea alaturi de Leona si Karina.Rebela ii arunca priviri pline de neincredere brunetei,ce se cuibarea in bratele adolescentului.Brusc,alaturi de ei si-a facut aparitia Ichiro,ce gafaia.Obosit,si-a pus mana pe zid,incercand sa se sprijine.
-Da tu ce ai mai patit?Iar te-au alergat pustoaicele din scoala generala?Intreaba Kira razand.
-Nu e amuzant.Am auzit un lucru destul de ciudat.Parintii lui Karen s-au intors in Tokyo si o vor lua cu ei in Canada.
-Si ce imi spui mie?Asta nu e treaba mea.Replica tanarul ce se bucura de mangaierile fetei.
-Degeaba esti frumos pentru ca esti prost de dai in gropi!De ce te prefaci ca nu iti pasa?Cu totii stim ca iti place de ea.Tipa asta e doar o papusa prostuta pentru tine!
In acel moment,Akira i-a aruncat o privire patrunzatoare amicei sale,ce misca agitata din picior.Cu miscari usoare,a dat-o pe Karina la o parte de pe piciorul sau,indreptandu-se spre rebela.Brusc,o lua de mana,strangand-o destul de tare.
-Asculta aici fetita idioata.Nimeni nu ma face pe mine prost.Daca eu spun ca nu imi pasa,pai asa e!Nu ma intereseaza unde pleaca roscata aia imatura!Mi-am batut joc de ea.M-am culcat cu ea si gata.Doar nu vrei sa o i-au de sotie.
Daca Ichiro nu intervenea la timp,Leona era gata sa ii dea o palma roscatului.Cei doi erau mai mult decat socati de vorbele spuse de acesta.Parea sa nu ii pese de ce se va intampla cu roscata.Nervos,s-a indepartat de amicii sai,reintorcandu-se la Karina.Kira a luat-o de par,sarutand-o violent.In sinea ei,bruneta era incredibil de fericita.Singurul obstacol era pe punctul de a disparea din viata ei.Asta inseamna ca drumul spre inima liderului era liber.Baiatul cu parul verde a luat-o pe rebela de brat,dezaproband din cap.Nu era bine sa existe certuri in grup.Ei trei se cunosteau de mici,practic au crescut impreuna.
Afara incepea sa se insereze iar orasul plin de zumzet era acoperit de o liniste apasatoare.In salonul roscatei era inca galagie.Karen il astepta pe tatal ei,ca sa plece.Inafara ca era amnezica,tanara se simtea bine.Brusc,usa s-a deschis facandu-si aparitia barbatul,ce avea un plic in mana.Vazandu-l,Caroline si-a imbratisat fiica,strangand-o la piept.
-Se pare ca pot sa plec de aici.Si maine pornim spre Canada.Nu stiu de ce,insa presimt ca imi va fi bine acolo.
Kousuke a zambit,dupa care a parasit incaperea,lasandu-si fiica sa se imbrace.Vroia sa paraseasca spitalul cat mai repede cu putinta.Cei trei aveau sa petreaca noaptea in apartamentul lui Ren,urmand sa plece in indepartata tara.
Dupa o noapte destul de linistita,o noua zi isi facea aparitia.Toamna isi facea simtita prezenta prin vantul rece ce sufla peste capitala.Nori gri acopereau cerul,intunecand intunecand intregul oras.Era o o sambata destul de rece si mohorata.In casa satenului era agitatie.Familia era gata de plecare.Ren incerca sa zambeasca,cu toate ca ii era imposibil sa faca acest lucru.
-Sa mergem.Spune barbatul deschizand usa.
Karen a parasit apartamentul,privind nostalgica in urma ei.Isi imagina faptul ca a trait acolo saisprezece ani,iar acum trebuia sa plece.Inafara de Ren si Alexis,simtea ca nu lasa pe nimeni important in urma.
Pe strazile aglomerate ale capitalei,Leona si Ichiro se indreptau spre aeroport.Vroiau sa isi i-a la revedere de la colega lor.In urma lor,Akira mergea lent,tinandu-si mainile in buzunar.Din cand in cand,facea cu ochiul adolescentelor ce treceau pe langa el,facandu-le sa isi piarda mintile.Toate fetele din Tokyo il cunosteau si stiau de ce e in stare.Ar fi dat orice ca sa fie o perioada cu el.Dupa un drum de o jumatate de ora,trio-ul a ajuns in fata aeroportului.Grabiti,au intrat,sperand ca o vor mai prinde pe roscata.Vazand-o,rebela a inceput sa fuga printre oameni,atingand-o pe umar.
-Papusa,de ce vrei sa pleci?Intreaba aceasta cu parere de rau.
-Tu esti...Leona.Imi va fi mai bine cu parintii mei.Poate reusesc sa imi amintesc ceva in Canada.Trebuie sa ma duc pana la baie.Mama,vin imediat.
Fata a parasit culoarul,indreptandu-se spre un loc mai pustiu.Dupa cateva minute de cautari,a gasit toaleta.Se privea in olginda,aranjandu-si parul ciufulit de suflarea puternica a vantului.Brusc,usa s-a trantit cu putere.Roscata a intors capul,dandu-se speriata cativga pasi in spate.
-Tu cine esti?Intreaba aceasta inghitind in sec.
-Cine sunt eu?Akira Kyotaka,cu siguranta ti s-a vorbit de tine.Am auzit ca pleci.Ti-as spune "drum bun",dar nu vreau.Am venit sa iti zic un singur lucru:stiu ca nu iti amintesti si alte aberatii,dar eu nu am simtit niciodata nimic pentru tine.Se poate spune ca te-am folosit.Am avut relatii,si cam atat.Pentru mine ai fost o papusica prostuta.Si cand te gandesti ca tu erai indragostita de mine...ce patetic!Dar acum raman cu rivala ta,persoana care a demonstrat ca e mult mai buna ca tine,in orice domeniu:Karina.Imi dau seama ca in pat e incredibila.Acum trebuie sa plec.
Roscatul a parasit incaperea,lasand-o singura pe fata.Aceasta tacea,continuand sa priveasca usa.Usor,doua lacrimi au izvorat din ochii ei.Nu isi amintea de adolescent,insa a durut-o ce i-a spus.Dupa ce si-a sters urmele ude de pe obraji,a iesit din toaleta,indreptandu-se spre parintii ei.Acestia erau foarte impacientati deoarece erau pe punctul de a pierde avionul.Roscata si-a luat la revedere de la prietenii si fratele ei,dupa care i-a urmat pe cei care i-au dat viata.Insa inainte sa faca acest lucru,l-a mai privit o data pe Akira,ce avea un zambet larg pe chip.Karen a lasat capul in jos,dupa care s-a facut nevazuta.