08-10-2012, 12:25 PM
Nu cred ca exista pe forum cineva care sa fi fost suficient de matur pe vremea aia ca sa ofere o parere personala. Majoritatea stim despre lucrurile astea de la parinti, bunici, alte rude sau cunostinte. Povesti am auzit diverse si sincer nu prea imi pasa cum era atunci. A fost, oamenii s-au razvratit, a trecut. Dar sa discutam povestile pe care toti le stim
Toata lumea muncea. Ca principiu este o chestie superba. In practica era o mizerie. Toata lumea muncea, dar ca individ nu puteai sa progresezi decat prin pile sau prin vechime. Poate nu pare foarte diferit de cum e acum pentru unii, dar este. Sa luam un om obisnuit si il trecem printre cele doua sisteme. Pe vremea comunista se ducea sa faca o facultate, iesea din ea si era repartizat. Daca parintii lui aveau pile era repartizat bine daca nu din cate stiu era dupa nota si la intamplare. Muncea acolo ani de zile si progresa incet in rang pana iesea la pensie si gata. Sanse de promovare mica. Sa iti schimbi serviciu in domeniu cred ca era influentat doar de locul in care vroiai sa locuiesti. Daca excelai trebuia sa fi si la partid ca sa te bage cineva in seama. Acum te duci la facultate, o termini si depinde de tine sa iti gasesti un loc de munca. Daca parintii tai au pile gasesti un loc bun, daca nu poti si sa nu gasesti. Partea buna este ca poti sa iti "creezi" singur pile. Gasesti un internship, faci o practica undeva, daca esti descurcaret poti sa ajungi mult mai departe fara nici un ajutor din familie. Iti gasesti un loc de munca si daca esti harnic ai sanse sa fi promovat. Capeti experienta si vechime in domeniu si daca vrei sa pleci altundeva ai sanse mari sa fi platit mai bine. Pentru oamenii neinteresati poate pare bine comunismul, dar personal nu as suporta ca un om inapt sa fie seful meu doar pentru ca a stat pe scaun mai mult ca mine. E o prostie promovarea prin vechime si nu prin aptitudine.
Aveam industrie. Ca absolvent al politehnicii realizez cat de rea e treaba cu angajarile in domeniul asta, cand mare parte din populatie vrea doar sa ofere servicii (economisti, arhitecti, doctori) si nimeni nu vrea sa si creeze ceva ca sa putem folosi acele servicii. A scazut industria la noi in tara de vreo 10 ori in ultimii 20 de ani. Parerea mea este ca daca continuam asa in acesti 20 de ani tot aici ajungeam. Toata industria noastra era bazata pe faptul ca erau multi oameni ce trebuiau sa munceasca. Tehnologia evolueaza si mai devreme decat mai tarziu toate fabricile trebuiau reinoite. Cu aceasta reinoire apareau masini ce faceau treaba a 10 angajati ce erau acolo de 25 de ani. Ce faceai cu oamenii aia? Sistemu zicea ca ei trebuie sa munceasca. Asa ca fie faceai o fabrica noua fie le dadeai ceva de munca sa castige acelasi ban, ca de aveau vechime. Mai devreme sau mai tarziu undeva se rupea treaba. Undeva banii se terminau si sincer nu stiu ce rezultat ar fi fost. Stiu doar ca nu unul bun.
Romania avea toate datoriile platite. Si ce? Unul dintre cele mai mari state din lume are cele mai mari datorii. Ii afecteaza cumva pe muritorii de rand de acolo? In nici un fel mai mult decat ne-a afectat pe noi criza. La noi in schimb saracia era crancena pentru grosul populatiei.
Nu stiu despre partea cu ratia la mancare. Din unele parti am auzit ca nu era ratie, doar ca erau cozi imense pentru orice. Din alte parti am auzit ca Ceausescu vroia sa faca "circul foamei" (nu stiu daca e nume real sau asa mi-a ramas mie in minte) un fel de cantine uriase in bucuresti, ca oamenii sa nu mai aiba frigidere in casa. Din cate am intele urmau sa fie facute in cladirile alea identice si mari (pe una s-a construit mall vitan, pe alte plaza si mai e una de care stiu in spate la unirea).
Cu accesu la informatie si cultura din nou nu stiu cat de drastic era. Poate depindea de zona si perioada in timp. Ai mei mergeau la discoteca si ascultau muzica straina. La liceu au facut franceza si engleza. In casa la bunicamea am gasit "Hobbitul" de JRR Tolkien in romana (descoperire foarte facinanta). Pe altii i-am auziT ca nu se facea decat rusa in scoli. Nu cred ca era peste tot la fel.
Toata lumea muncea. Ca principiu este o chestie superba. In practica era o mizerie. Toata lumea muncea, dar ca individ nu puteai sa progresezi decat prin pile sau prin vechime. Poate nu pare foarte diferit de cum e acum pentru unii, dar este. Sa luam un om obisnuit si il trecem printre cele doua sisteme. Pe vremea comunista se ducea sa faca o facultate, iesea din ea si era repartizat. Daca parintii lui aveau pile era repartizat bine daca nu din cate stiu era dupa nota si la intamplare. Muncea acolo ani de zile si progresa incet in rang pana iesea la pensie si gata. Sanse de promovare mica. Sa iti schimbi serviciu in domeniu cred ca era influentat doar de locul in care vroiai sa locuiesti. Daca excelai trebuia sa fi si la partid ca sa te bage cineva in seama. Acum te duci la facultate, o termini si depinde de tine sa iti gasesti un loc de munca. Daca parintii tai au pile gasesti un loc bun, daca nu poti si sa nu gasesti. Partea buna este ca poti sa iti "creezi" singur pile. Gasesti un internship, faci o practica undeva, daca esti descurcaret poti sa ajungi mult mai departe fara nici un ajutor din familie. Iti gasesti un loc de munca si daca esti harnic ai sanse sa fi promovat. Capeti experienta si vechime in domeniu si daca vrei sa pleci altundeva ai sanse mari sa fi platit mai bine. Pentru oamenii neinteresati poate pare bine comunismul, dar personal nu as suporta ca un om inapt sa fie seful meu doar pentru ca a stat pe scaun mai mult ca mine. E o prostie promovarea prin vechime si nu prin aptitudine.
Aveam industrie. Ca absolvent al politehnicii realizez cat de rea e treaba cu angajarile in domeniul asta, cand mare parte din populatie vrea doar sa ofere servicii (economisti, arhitecti, doctori) si nimeni nu vrea sa si creeze ceva ca sa putem folosi acele servicii. A scazut industria la noi in tara de vreo 10 ori in ultimii 20 de ani. Parerea mea este ca daca continuam asa in acesti 20 de ani tot aici ajungeam. Toata industria noastra era bazata pe faptul ca erau multi oameni ce trebuiau sa munceasca. Tehnologia evolueaza si mai devreme decat mai tarziu toate fabricile trebuiau reinoite. Cu aceasta reinoire apareau masini ce faceau treaba a 10 angajati ce erau acolo de 25 de ani. Ce faceai cu oamenii aia? Sistemu zicea ca ei trebuie sa munceasca. Asa ca fie faceai o fabrica noua fie le dadeai ceva de munca sa castige acelasi ban, ca de aveau vechime. Mai devreme sau mai tarziu undeva se rupea treaba. Undeva banii se terminau si sincer nu stiu ce rezultat ar fi fost. Stiu doar ca nu unul bun.
Romania avea toate datoriile platite. Si ce? Unul dintre cele mai mari state din lume are cele mai mari datorii. Ii afecteaza cumva pe muritorii de rand de acolo? In nici un fel mai mult decat ne-a afectat pe noi criza. La noi in schimb saracia era crancena pentru grosul populatiei.
Nu stiu despre partea cu ratia la mancare. Din unele parti am auzit ca nu era ratie, doar ca erau cozi imense pentru orice. Din alte parti am auzit ca Ceausescu vroia sa faca "circul foamei" (nu stiu daca e nume real sau asa mi-a ramas mie in minte) un fel de cantine uriase in bucuresti, ca oamenii sa nu mai aiba frigidere in casa. Din cate am intele urmau sa fie facute in cladirile alea identice si mari (pe una s-a construit mall vitan, pe alte plaza si mai e una de care stiu in spate la unirea).
Cu accesu la informatie si cultura din nou nu stiu cat de drastic era. Poate depindea de zona si perioada in timp. Ai mei mergeau la discoteca si ascultau muzica straina. La liceu au facut franceza si engleza. In casa la bunicamea am gasit "Hobbitul" de JRR Tolkien in romana (descoperire foarte facinanta). Pe altii i-am auziT ca nu se facea decat rusa in scoli. Nu cred ca era peste tot la fel.