23-08-2012, 01:55 PM
Multumim Lexxu pentru comentariu.
Capitolul 2
Alex PoV
Era asezat ca un motan pe picioarele mele. Aveam o slabiciune pentru ei, pentru tipii calora nu le e frica sa recunoasca ce sunt. Plus ca asta mai era si al naibii de frumos. Nu puteam spune daca are parul blond sau castaniu, dar cu siguranta nu era vopsit. Era o culoare care se asemana cu a spicului de grau. Avea ochii verzi, la fel ca ai mei, numai ca difera nuanta. El ii avea de un verde deschis, stralucitor. Termin de visat si ii analizez cuvintele. Ce oi avea de pierdut? In afara de orice gram de mandrie la care aveam pretentia? Da-o naibii, Adam nu mai exista. Nu mai are de ce sa-mi pese, nu? Incerc insa sa-mi pastrez onoarea de politist, dar nu pot s-o fac prea mult.
- Unul scurt. ii spun dintr-o singura suflare, iar el nu mai asteapta si imi desface slitul pantalonilor.
Scurt a si fost, se misca rapid, iar atingerile buzelor lui ma faceau oarecum sa ma destind. Sunt politist? In ipostaza in care ma aflam acum numai politist nu eram. Eram cu un infractor, posibil dealer de droguri, hot si mai stiu eu ce, care imi facea sex oral, in masina politiei, in timp ce conduceam prin suburbiile orasului. Va dati seama ce controverse am starnit? Eu, intruchiparea legii si a dreptatii, in loc sa arestez cativa, ma comportam ca ei. Oare pot ajunge mai jos de atat? Asta e efectul iubirii? Adam a murit din cauza ei, iar eu uite unde ajunsesem. Intre timp, fara sa-mi dau seama, tipul terminase ce incepuse cu cateva minute in urma. Da, "tipul", inca nu stiam cum il cheama, cati ani are, sau orice altceva despre el. M-am avantat in mrejele primului om care mi-a iesit in cale, care avusesem "norocul" sa fie el.
- Hei, Morcoveata, unde tii servetelele? aud din dreapta mea. Ii arat tacut torpedoul, iar el il deschide si ia primul pachet de servetele pe care il vede.
Dupa cateva plimbari pe stazile mizerabile, pline de gunoie, si aici nu ma refer la deseuri si mai stiu eu ce, ajung in capatul strazii de unde l-am luat pe baiat. Cu cat il priveam mai mult, cu atat imi venea mai greu sa cred ca ar putea fi in stare sa faca ceva ilegal. Arata ca un inger la prima vedere, insa inauntrul lui aveam o vaga banuiala ca e mai mult decat un diavol. Era format din mai multe invelisuri, carcasa, care era a unui inger, miezul, unde se ascundea un diavol si... exista un "si". Iti dadea impresia ca ingerul nu se afla numai pe post de carcasa. Cand ajungem in dreptul blocului el se pregateste sa se ridice, dar il opresc eu, tragandu-l incet de maneca inapoi. Vroiam sa aflu cum il cheama, cati ani are, cu ce delicturi se ocupa, si multe altele, care s-au conprimat intr-un banal "Cine esti?".
La auzul intrebarii a zambit, iesind din masina si venind din nou pe partea mea. Deschid geamul si observ ca iar imi face semn sa imi indrept privirea, si mai mult decat atat, spre el. Naivul de mine face aceeasi greseala intentionata, asa furandu-mi al doilea sarut. Il mai intreb odata, de data asta mai calm, dar singurul lucru pe care are de gand sa-l faca e sa zambeasca. Nu mai insist, asta inseamna ca voi fi nevoit sa ma intorc si maine. Defapt, cine ma obliga? Ceva a inceput sa-mi bubuie in piept. A, da, uitasem de tine. Nebuna din cauza careia sufar acum, care daca nu exista puteam sa fiu cat de rece vroiam. Era deja ora 4. La 6 se incheia tura, dar avand colegi atat de buni au spus ca vor face ei in locul meu, sa ma duc acasa si sa dorm. Se vedea pe fata mea cat de mult m-a afectat intamplarea cu Adam. Aveam niste cearcane imense, pe care le observasem deabea cand unul dintre colegi m-am intrebat ce am patit la ochi. Singura mea expresie era una de "deranjaza-ma si ajungi in iad", nu eram in stare nici sa ma gandesc la ceva normal. Singurele mele ganduri erau despre cum l-am impuscat pe Adam si uneori mai aparea si acel baiat.
Da...Acel baiat, a carui nume imi era necunoscut. Intru in masina propie si ma duc acasa, intru in bloc si astept sa se elibereze liftul, de care aveam atata nevoie in momentele alea. In cateva minute era jos, asteptand sa il umplu de energie negativa. Am mai spus-o, dar o repet, aveam o stare de rahat, daca m-as putea exprima asa. Nu ma puteam gandi la nimic gen "floricele pe campii". Tot drumul spre apartament nu m-am gandit la altceva decat la ei. Am intrat ca un zombie pe usa, lasand-o deschisa mintindu-ma ca o voi inchide dupa dus. Mi-am aruncat pantofii undeva prin bucatarie si m-am dus in baie. Pur si simplu am intrat si am dat drumul la dus, la apa rece. Ma debarasez de haine, care si asa erau ude leoarca, si le arunc undeva prin ghiuveta, sau cel putin asa cred. Las apa sa imi invioreze fiecare por, simt fiorii reci pe care mi da temperatura apei si puterea cu care cadea pe corpul meu. Imi abandonez corpul in dus, in timp ce mintea imi zburda pe alte carari. Nu ma puteam gandi la multe. Insa si acele doua lucruri care imi bantuiau memoria faceau sa ma doara capul. Sincer, nu stiu cum am ajuns pe pat, in orice caz am facut-o pe picioarele mele. Pentru ca am simtit cand eram sa ma dau cu capul de masina de spalat cand m-am impiedicat de pantalonii care se vroiau in ghiuveta, sau macar pe langa ea,nu la 5 metri. Reusesc sa aterizez pe pat, fara sa-mi rup nimic, si adorm. Uit de tot, usa, pijamale, geamul care e deschis de azi-dimineata...
Spre dimineata scap de cosmarurile cu Adam, si incep in sfarsit un vis care poate imi va placea. Il visez pe el, visez ca... Deschid incet ochii, dar privelistea pe care o vad ma face sa cred ca inca visez.
Capitolul 2
Alex PoV
Era asezat ca un motan pe picioarele mele. Aveam o slabiciune pentru ei, pentru tipii calora nu le e frica sa recunoasca ce sunt. Plus ca asta mai era si al naibii de frumos. Nu puteam spune daca are parul blond sau castaniu, dar cu siguranta nu era vopsit. Era o culoare care se asemana cu a spicului de grau. Avea ochii verzi, la fel ca ai mei, numai ca difera nuanta. El ii avea de un verde deschis, stralucitor. Termin de visat si ii analizez cuvintele. Ce oi avea de pierdut? In afara de orice gram de mandrie la care aveam pretentia? Da-o naibii, Adam nu mai exista. Nu mai are de ce sa-mi pese, nu? Incerc insa sa-mi pastrez onoarea de politist, dar nu pot s-o fac prea mult.
- Unul scurt. ii spun dintr-o singura suflare, iar el nu mai asteapta si imi desface slitul pantalonilor.
Scurt a si fost, se misca rapid, iar atingerile buzelor lui ma faceau oarecum sa ma destind. Sunt politist? In ipostaza in care ma aflam acum numai politist nu eram. Eram cu un infractor, posibil dealer de droguri, hot si mai stiu eu ce, care imi facea sex oral, in masina politiei, in timp ce conduceam prin suburbiile orasului. Va dati seama ce controverse am starnit? Eu, intruchiparea legii si a dreptatii, in loc sa arestez cativa, ma comportam ca ei. Oare pot ajunge mai jos de atat? Asta e efectul iubirii? Adam a murit din cauza ei, iar eu uite unde ajunsesem. Intre timp, fara sa-mi dau seama, tipul terminase ce incepuse cu cateva minute in urma. Da, "tipul", inca nu stiam cum il cheama, cati ani are, sau orice altceva despre el. M-am avantat in mrejele primului om care mi-a iesit in cale, care avusesem "norocul" sa fie el.
- Hei, Morcoveata, unde tii servetelele? aud din dreapta mea. Ii arat tacut torpedoul, iar el il deschide si ia primul pachet de servetele pe care il vede.
Dupa cateva plimbari pe stazile mizerabile, pline de gunoie, si aici nu ma refer la deseuri si mai stiu eu ce, ajung in capatul strazii de unde l-am luat pe baiat. Cu cat il priveam mai mult, cu atat imi venea mai greu sa cred ca ar putea fi in stare sa faca ceva ilegal. Arata ca un inger la prima vedere, insa inauntrul lui aveam o vaga banuiala ca e mai mult decat un diavol. Era format din mai multe invelisuri, carcasa, care era a unui inger, miezul, unde se ascundea un diavol si... exista un "si". Iti dadea impresia ca ingerul nu se afla numai pe post de carcasa. Cand ajungem in dreptul blocului el se pregateste sa se ridice, dar il opresc eu, tragandu-l incet de maneca inapoi. Vroiam sa aflu cum il cheama, cati ani are, cu ce delicturi se ocupa, si multe altele, care s-au conprimat intr-un banal "Cine esti?".
La auzul intrebarii a zambit, iesind din masina si venind din nou pe partea mea. Deschid geamul si observ ca iar imi face semn sa imi indrept privirea, si mai mult decat atat, spre el. Naivul de mine face aceeasi greseala intentionata, asa furandu-mi al doilea sarut. Il mai intreb odata, de data asta mai calm, dar singurul lucru pe care are de gand sa-l faca e sa zambeasca. Nu mai insist, asta inseamna ca voi fi nevoit sa ma intorc si maine. Defapt, cine ma obliga? Ceva a inceput sa-mi bubuie in piept. A, da, uitasem de tine. Nebuna din cauza careia sufar acum, care daca nu exista puteam sa fiu cat de rece vroiam. Era deja ora 4. La 6 se incheia tura, dar avand colegi atat de buni au spus ca vor face ei in locul meu, sa ma duc acasa si sa dorm. Se vedea pe fata mea cat de mult m-a afectat intamplarea cu Adam. Aveam niste cearcane imense, pe care le observasem deabea cand unul dintre colegi m-am intrebat ce am patit la ochi. Singura mea expresie era una de "deranjaza-ma si ajungi in iad", nu eram in stare nici sa ma gandesc la ceva normal. Singurele mele ganduri erau despre cum l-am impuscat pe Adam si uneori mai aparea si acel baiat.
Da...Acel baiat, a carui nume imi era necunoscut. Intru in masina propie si ma duc acasa, intru in bloc si astept sa se elibereze liftul, de care aveam atata nevoie in momentele alea. In cateva minute era jos, asteptand sa il umplu de energie negativa. Am mai spus-o, dar o repet, aveam o stare de rahat, daca m-as putea exprima asa. Nu ma puteam gandi la nimic gen "floricele pe campii". Tot drumul spre apartament nu m-am gandit la altceva decat la ei. Am intrat ca un zombie pe usa, lasand-o deschisa mintindu-ma ca o voi inchide dupa dus. Mi-am aruncat pantofii undeva prin bucatarie si m-am dus in baie. Pur si simplu am intrat si am dat drumul la dus, la apa rece. Ma debarasez de haine, care si asa erau ude leoarca, si le arunc undeva prin ghiuveta, sau cel putin asa cred. Las apa sa imi invioreze fiecare por, simt fiorii reci pe care mi da temperatura apei si puterea cu care cadea pe corpul meu. Imi abandonez corpul in dus, in timp ce mintea imi zburda pe alte carari. Nu ma puteam gandi la multe. Insa si acele doua lucruri care imi bantuiau memoria faceau sa ma doara capul. Sincer, nu stiu cum am ajuns pe pat, in orice caz am facut-o pe picioarele mele. Pentru ca am simtit cand eram sa ma dau cu capul de masina de spalat cand m-am impiedicat de pantalonii care se vroiau in ghiuveta, sau macar pe langa ea,nu la 5 metri. Reusesc sa aterizez pe pat, fara sa-mi rup nimic, si adorm. Uit de tot, usa, pijamale, geamul care e deschis de azi-dimineata...
Spre dimineata scap de cosmarurile cu Adam, si incep in sfarsit un vis care poate imi va placea. Il visez pe el, visez ca... Deschid incet ochii, dar privelistea pe care o vad ma face sa cred ca inca visez.
You don't have to 8e a good person to 8e a hero.