22-08-2012, 05:42 PM
Buuuuuuuun, am venit cu nextul ca :-?? nu am ce face. Meh, next:
ps; necorectat.
Capitolul 7.
- Sunt... sunt intr-o relatie cu Taki. Cuvintele iesite printre buzele-mi carnoase, fusesera mai mult o soapta. Habar nu aveam de ce stateam pe-o banca cu doctorul meu, de ce ii spusese toate acele lucruri, de ce il sarutasem si mai important, de ce ma simteam ca ultimul jeg de pe lume. Intr-adevar, existau prea multe intrebari ale caror raspunsuri lipseau. Ridicandu-mi privirea lasata in pamant acum cateva momente, observasem o pereche de bile verzi impreuna cu un zambet ce se vedea clar cat de fortat era. Nu intelegeam multe chesti, insa trebuia sa fiu prost sau orb ca sa nu-mi dau seama ca vestea ce o primise de la mine nu-l incanta deloc. Parea trist, furios, dispus sa omoare aceea persoana cu care se presupunea ca am o relatie. Imi bagasem mainile in buzunar, lasandu-le acolo pentru un moment apoi scotandu-le si impreunandu-le, incepand a le freca intre ele. Nu mi-era frig, doar ca eram agitat din calea-afara. Imi indreptasem privirea argintie spre cer, privindu-l. Brusc gandurile-mi incetasera din clipa in care isi facuse vocea joasa auzita. Auzul meu tremura la fel si corpu-mi ce fusese strabatut de un fior rece.
- De ce? Intrebarea lui fusese una simpla, dar pur si simplu nu fusesem instare sa raspund la ea, decat dupa trecerea a catorva minute. Ma simteam incoltit, vinovat. In alte cuvinte ma simteam oricum insa stiam ca lipsea ceva. Narcisismul meu...el lipsea si increderea de sine. Acceptasem ca ma atrag si barbatii astfel ca-i dadusem o sansa prietenului meu Taki. Si asa imi facea avansuri de cand ne stiam, deci ajunsesem la concluzia ca nu aveam nimic de pierdut.
- Pentru ca... defapt nici eu nu stiu de ce. Doar s-a intamplat. Raspunsesem pe un ton necunoscut de mine pana in acel moment. Il privisem pentru cateva secunde apoi imi intorsesem privirea spre peisaj. Era frumos, interesant. Pentru prima data fusesem atras de un amarat de peisaj, probabil fiind din vina agitatiei ce pusese stapanire pe mine...sau fiind doar o pura intamplare. Cerul parea linistit ceea ce eu numeam calmul de dinaintea furtunii, iar briza usoara, rece, care-mi mangaia chipul parea ca o consolare a naturii. Perfect. Si ei ii era mila de mine. Bineinteles ca peste amandoi se asternuse o liniste mormantala care-mi crestea agitatia din ce in ce mai tare. Nu stiam de ce tace, care-i sunt gandurile si mai important...de ce e suparat. Adica relatia noastra era strict ca intre doctor si pacient. Defapt greseam. Nu era deloc asa si o stiam prea bine. Am intrecut de mult acel stadiu din momentul in care l-am atins mult prea mult si... din momentul in care incepusem sa ma intreb ce face cand sunt departe de el si de sedintele acelea perverse care-mi fac principile sa zboare undeva departe. Poate e gresit, poate ca nu, dar ma simteam si ma simt atras de el ca barbat. Daca vechiul Yuki nu putea accepta asa ceva eu puteam. Ma impacasem cu gandul ca imi placeau fiintele ca mine; barbatii. Fara sa-mi dau seama cand si cum, ajunsesem intins pe banca sub el. Bilele verzi ma atinteau iar in ele observasem o licarire ciudata, o dorinta ce semnala de mult ca avea sa explodeze in orice momente. Un amalgam de sentimente. Imi ridicase barbia cu doua degete uitandu-se sa vada ce reactie as putea avea la o atingere atat de simpla de...inebunitoare. Nu facusem nimic.
- Deci s-a atins de tine. Soptindu-mi acele cuvinte, lasandu-si greutatea pe trupu-mi plin de dorinta, reusise sa-mi trimita o multitudine de fiori pe sirea spinari. Fiori reci, neplacuti.
- N-nu asteapta! Ryo! Ascult...
Imi inchisese gura atat de simplu doar printr-un amarat de gest. Isi asezase degetul pe buzele-mi intredeschise aducandu-ma la tacere. In acel moment nu simteam c-o sa explodez, ca nu mai pot vorbi. Eram asa de pierdut in bratele lui mari si protectoare.
- O sa-i alung parfumul si atingerile de pe pielea ta, o sa te fac al meu chiar acum si o sa-ti placa.
Vorbele sale reusisera sa-mi faca trupul a-mi tremura. Nu reusisem nici acum sa scot o vorba, sa-l contrazic sau sa-i spun un amarat de "nu", ci acceptasem. Ma ridicase, purtandu-ma pe bratele mari, amandoi aratand ca un mire si-o mireasa. Incepusem a ne indeparta de parc si lumea ce ne vedea, adica putini oameni ce inca mai misunau pe afara ne priveau ciudat. In momentul de fata ma purtam exact ca o adolescenta ce se pierdea usor, usor in mrejele pasiunii. Paream ca o muiere indragostita! La naiba. Nu eram instare sa-l refuz, ba chiar simteam o nevoie surda de a-l avea inauntrul meu. Il doream asa de tare.
Se vedea cu ochiul liber ca ratiunea ma parasise demult, caci ajunsi in hotel si cazandu-ne, coborasem cu picioarele pe podea indemnandu-l sa ma urmareasca. Ma simteam atat de emotionat si fericit ca insfarsit aveam sa ne contopim intr-o singura fiinta incat imi venea sa sar in sus. Daca Yuki cel vechi mi-ar auzi prostiile ce-mi debiteaza mintea sigur m-ar ucide. Ajunsi in camera il impinsesem astfel ca facuse contact cu asternuturile moi si reci, privindu-ma oarecum mirat. Incepusem a-mi expune trupul in fata sa, inlaturand orice articol vestimentar.
- Inainte de orice, trebuie sa-ti spun... Eu nu l-am lasat pe Taki sa ma aibe, ci a fost invers deci... esti primul.
Nu asteptasem sa-i vad expresia fetei fiindca ma alaturasem lui in pat, cuprinzandu-i buzele si explorand in voie lacasul umed si dulceag. Imi placea mult sa-l gust asta era clar, chiar daca nu aveam sa-i recunosc in fata acest lucru nici intr-o mie de ani. Taki nici nu se compara cu Ryo cand vine vorba de saruturi si nici la pat. E ca si cum ai compara tigrul cu puiul. Imi asezasem mainile in paru-i saten, moale, si-i trasesem cateva suvite. Imi gemuse usor in gura atunci cand imi coborasem mainile intre picioarele sale. Era intr-adevar tare, exact ca mine si asta ma incanta. Cand imi despartisem buzele de ale sale pentru a expira aerul mult prea necesar ii soptisem in ureche pe-un ton provocator cateva cuvinte ce-l facusera sa se cutremure usor.
- Lasa-ma sa te fac sa te simti bine...
Ii muscasem lobul usor dar placut, descheindu-i nasturi camasii fara a ma uita macar. Cine ar fi crezut ca tipele pe care le avusesem in trecut in pat si care purtasera camasi m-ar fi ajutat. Am atat de mult antrenament incat pot sa indepartez hainele si fara sa ma uit. Imediat ce articolul vestimentar disparuse din calea mea, mainile-mi apucasera mugurii rozali, usor intariti. Ii prinsesem intre degete tragandu-i, simtindu-i din nou tremurul satenului. Buzele-mi rosi isi gasira odihna pe umarul drept al barbatului, sarutandu-l pofticios. Urcand mai apoi la gat. Parfumu-i ademenitor imi fermeca narile, provocandu-ma si mai tare. In acel moment nu-mi aminteam de unde mai stiam mirosul acela specific, dar mi se parea al naibi de sexy. Ii aplicasem cateva muscaturi si-i supsem pielea gatului, lasand cateva urme rosiatice in trecerea buzelor. Voiam sa-mi marchez "teritoriul" precum o felina feroce. Coborasem la abdomenul perfect pe care-l detinea, depunand saruturi peste saruturi, facandu-l sa-mi cante atat de frumos. Tragand jos pantaloni il lasasem doar in boxeri albi, aproape transparenti prin care i-i se observa sexul intarit si mare. Il atinsesem usor prin materialul subtire, indemnandu-l pe Ryo sa geama din nou. Dar totul fusese intrerupt din cauza unui telefon -al lui- care ma facuse sa oftez, incurajandu-l pe saten sa raspunda ca sa putem continua. Bineinteles ca e nevoie doar de o greseala ca intreaga lume sa ti se prabuseasca in cap, astfel ca el daduse pe difuzor fara sa-si dea seama, eu auzindu-l pe Taki.
- Ryo!! Ti-am spus sa ii intrerupi tratamentul ala inventat. Yuki e al meu acum iar eu nu mai am nevoie de servicile tale, asa ca o sa-ti vezi bani in cont maine pentru reusita ta. Mersi babacel, pa.
Cuvintele prietenului meu ma facusera sa ma ridic alert din pat, indepartandu-ma de el, de mincinosul Ryo. Adica toate acestea fusesera o farsa pusa la cale de cei doi? Ca sa ce? Sa-si bata joc de mine intr-un ultim hal? Ca sa ma refugiez in bratele lui Taki? Imi insfacasem hainele imbracandu-le alert. Cum au putut face asa ceva?! Mi-au distrus viata amandoi doar pentru un capriciu!! O ura imensa tasnea in interiorul meu in acel moment. Ameninta sa dea pe afara in orice moment. Inainte sa plec il privisem pe Ryo. Satenul isi lasase capul in jos, neindraznind decat sa-mi sopteasca numele. Eu in schimb nu i-am adresat nici un cuvant, plecand in graba din acel loc. O sa le fac viata un chin, jur!
ps; necorectat.
Capitolul 7.
- Sunt... sunt intr-o relatie cu Taki. Cuvintele iesite printre buzele-mi carnoase, fusesera mai mult o soapta. Habar nu aveam de ce stateam pe-o banca cu doctorul meu, de ce ii spusese toate acele lucruri, de ce il sarutasem si mai important, de ce ma simteam ca ultimul jeg de pe lume. Intr-adevar, existau prea multe intrebari ale caror raspunsuri lipseau. Ridicandu-mi privirea lasata in pamant acum cateva momente, observasem o pereche de bile verzi impreuna cu un zambet ce se vedea clar cat de fortat era. Nu intelegeam multe chesti, insa trebuia sa fiu prost sau orb ca sa nu-mi dau seama ca vestea ce o primise de la mine nu-l incanta deloc. Parea trist, furios, dispus sa omoare aceea persoana cu care se presupunea ca am o relatie. Imi bagasem mainile in buzunar, lasandu-le acolo pentru un moment apoi scotandu-le si impreunandu-le, incepand a le freca intre ele. Nu mi-era frig, doar ca eram agitat din calea-afara. Imi indreptasem privirea argintie spre cer, privindu-l. Brusc gandurile-mi incetasera din clipa in care isi facuse vocea joasa auzita. Auzul meu tremura la fel si corpu-mi ce fusese strabatut de un fior rece.
- De ce? Intrebarea lui fusese una simpla, dar pur si simplu nu fusesem instare sa raspund la ea, decat dupa trecerea a catorva minute. Ma simteam incoltit, vinovat. In alte cuvinte ma simteam oricum insa stiam ca lipsea ceva. Narcisismul meu...el lipsea si increderea de sine. Acceptasem ca ma atrag si barbatii astfel ca-i dadusem o sansa prietenului meu Taki. Si asa imi facea avansuri de cand ne stiam, deci ajunsesem la concluzia ca nu aveam nimic de pierdut.
- Pentru ca... defapt nici eu nu stiu de ce. Doar s-a intamplat. Raspunsesem pe un ton necunoscut de mine pana in acel moment. Il privisem pentru cateva secunde apoi imi intorsesem privirea spre peisaj. Era frumos, interesant. Pentru prima data fusesem atras de un amarat de peisaj, probabil fiind din vina agitatiei ce pusese stapanire pe mine...sau fiind doar o pura intamplare. Cerul parea linistit ceea ce eu numeam calmul de dinaintea furtunii, iar briza usoara, rece, care-mi mangaia chipul parea ca o consolare a naturii. Perfect. Si ei ii era mila de mine. Bineinteles ca peste amandoi se asternuse o liniste mormantala care-mi crestea agitatia din ce in ce mai tare. Nu stiam de ce tace, care-i sunt gandurile si mai important...de ce e suparat. Adica relatia noastra era strict ca intre doctor si pacient. Defapt greseam. Nu era deloc asa si o stiam prea bine. Am intrecut de mult acel stadiu din momentul in care l-am atins mult prea mult si... din momentul in care incepusem sa ma intreb ce face cand sunt departe de el si de sedintele acelea perverse care-mi fac principile sa zboare undeva departe. Poate e gresit, poate ca nu, dar ma simteam si ma simt atras de el ca barbat. Daca vechiul Yuki nu putea accepta asa ceva eu puteam. Ma impacasem cu gandul ca imi placeau fiintele ca mine; barbatii. Fara sa-mi dau seama cand si cum, ajunsesem intins pe banca sub el. Bilele verzi ma atinteau iar in ele observasem o licarire ciudata, o dorinta ce semnala de mult ca avea sa explodeze in orice momente. Un amalgam de sentimente. Imi ridicase barbia cu doua degete uitandu-se sa vada ce reactie as putea avea la o atingere atat de simpla de...inebunitoare. Nu facusem nimic.
- Deci s-a atins de tine. Soptindu-mi acele cuvinte, lasandu-si greutatea pe trupu-mi plin de dorinta, reusise sa-mi trimita o multitudine de fiori pe sirea spinari. Fiori reci, neplacuti.
- N-nu asteapta! Ryo! Ascult...
Imi inchisese gura atat de simplu doar printr-un amarat de gest. Isi asezase degetul pe buzele-mi intredeschise aducandu-ma la tacere. In acel moment nu simteam c-o sa explodez, ca nu mai pot vorbi. Eram asa de pierdut in bratele lui mari si protectoare.
- O sa-i alung parfumul si atingerile de pe pielea ta, o sa te fac al meu chiar acum si o sa-ti placa.
Vorbele sale reusisera sa-mi faca trupul a-mi tremura. Nu reusisem nici acum sa scot o vorba, sa-l contrazic sau sa-i spun un amarat de "nu", ci acceptasem. Ma ridicase, purtandu-ma pe bratele mari, amandoi aratand ca un mire si-o mireasa. Incepusem a ne indeparta de parc si lumea ce ne vedea, adica putini oameni ce inca mai misunau pe afara ne priveau ciudat. In momentul de fata ma purtam exact ca o adolescenta ce se pierdea usor, usor in mrejele pasiunii. Paream ca o muiere indragostita! La naiba. Nu eram instare sa-l refuz, ba chiar simteam o nevoie surda de a-l avea inauntrul meu. Il doream asa de tare.
Se vedea cu ochiul liber ca ratiunea ma parasise demult, caci ajunsi in hotel si cazandu-ne, coborasem cu picioarele pe podea indemnandu-l sa ma urmareasca. Ma simteam atat de emotionat si fericit ca insfarsit aveam sa ne contopim intr-o singura fiinta incat imi venea sa sar in sus. Daca Yuki cel vechi mi-ar auzi prostiile ce-mi debiteaza mintea sigur m-ar ucide. Ajunsi in camera il impinsesem astfel ca facuse contact cu asternuturile moi si reci, privindu-ma oarecum mirat. Incepusem a-mi expune trupul in fata sa, inlaturand orice articol vestimentar.
- Inainte de orice, trebuie sa-ti spun... Eu nu l-am lasat pe Taki sa ma aibe, ci a fost invers deci... esti primul.
Nu asteptasem sa-i vad expresia fetei fiindca ma alaturasem lui in pat, cuprinzandu-i buzele si explorand in voie lacasul umed si dulceag. Imi placea mult sa-l gust asta era clar, chiar daca nu aveam sa-i recunosc in fata acest lucru nici intr-o mie de ani. Taki nici nu se compara cu Ryo cand vine vorba de saruturi si nici la pat. E ca si cum ai compara tigrul cu puiul. Imi asezasem mainile in paru-i saten, moale, si-i trasesem cateva suvite. Imi gemuse usor in gura atunci cand imi coborasem mainile intre picioarele sale. Era intr-adevar tare, exact ca mine si asta ma incanta. Cand imi despartisem buzele de ale sale pentru a expira aerul mult prea necesar ii soptisem in ureche pe-un ton provocator cateva cuvinte ce-l facusera sa se cutremure usor.
- Lasa-ma sa te fac sa te simti bine...
Ii muscasem lobul usor dar placut, descheindu-i nasturi camasii fara a ma uita macar. Cine ar fi crezut ca tipele pe care le avusesem in trecut in pat si care purtasera camasi m-ar fi ajutat. Am atat de mult antrenament incat pot sa indepartez hainele si fara sa ma uit. Imediat ce articolul vestimentar disparuse din calea mea, mainile-mi apucasera mugurii rozali, usor intariti. Ii prinsesem intre degete tragandu-i, simtindu-i din nou tremurul satenului. Buzele-mi rosi isi gasira odihna pe umarul drept al barbatului, sarutandu-l pofticios. Urcand mai apoi la gat. Parfumu-i ademenitor imi fermeca narile, provocandu-ma si mai tare. In acel moment nu-mi aminteam de unde mai stiam mirosul acela specific, dar mi se parea al naibi de sexy. Ii aplicasem cateva muscaturi si-i supsem pielea gatului, lasand cateva urme rosiatice in trecerea buzelor. Voiam sa-mi marchez "teritoriul" precum o felina feroce. Coborasem la abdomenul perfect pe care-l detinea, depunand saruturi peste saruturi, facandu-l sa-mi cante atat de frumos. Tragand jos pantaloni il lasasem doar in boxeri albi, aproape transparenti prin care i-i se observa sexul intarit si mare. Il atinsesem usor prin materialul subtire, indemnandu-l pe Ryo sa geama din nou. Dar totul fusese intrerupt din cauza unui telefon -al lui- care ma facuse sa oftez, incurajandu-l pe saten sa raspunda ca sa putem continua. Bineinteles ca e nevoie doar de o greseala ca intreaga lume sa ti se prabuseasca in cap, astfel ca el daduse pe difuzor fara sa-si dea seama, eu auzindu-l pe Taki.
- Ryo!! Ti-am spus sa ii intrerupi tratamentul ala inventat. Yuki e al meu acum iar eu nu mai am nevoie de servicile tale, asa ca o sa-ti vezi bani in cont maine pentru reusita ta. Mersi babacel, pa.
Cuvintele prietenului meu ma facusera sa ma ridic alert din pat, indepartandu-ma de el, de mincinosul Ryo. Adica toate acestea fusesera o farsa pusa la cale de cei doi? Ca sa ce? Sa-si bata joc de mine intr-un ultim hal? Ca sa ma refugiez in bratele lui Taki? Imi insfacasem hainele imbracandu-le alert. Cum au putut face asa ceva?! Mi-au distrus viata amandoi doar pentru un capriciu!! O ura imensa tasnea in interiorul meu in acel moment. Ameninta sa dea pe afara in orice moment. Inainte sa plec il privisem pe Ryo. Satenul isi lasase capul in jos, neindraznind decat sa-mi sopteasca numele. Eu in schimb nu i-am adresat nici un cuvant, plecand in graba din acel loc. O sa le fac viata un chin, jur!
Boys love.