The rooms

[Shin]

Camera mea invadata de trecut si golita de prezent..
Amintirea cea mai timpurie e inmuiata in rosu.. As zambi dar tot ce ar putea chipul meu sa contracte este o grimasa si nu vreau sa te speri acum cand obrazul tau sta linistit mangaiat de parul meu. Iarasi ma cuprinde nevoia de copilarie, acea rara nevoie ce nu-mi da nici macar ocazia sa ma analizez. Am boala asta de mult in mine si de-abea acum am constiinta ei. Sa fii condamnat pe un numar nedefinit de ani la un pericol neclar dar permanent e de-a dreptul obositor.
Copilaria mea s-a petrecut intr-o curte cu iarba si ghetisoara pe margini.
Imi amintesc de ceasul din perete de care imi spunea bunica ca nu a mai batut dupa moartea bunicului, de casa, de ulita prafuita, de rugaciunea din fiecare seara spusa cu o neobisnuita frica in fata icoanei, de toate imi amintesc dar nu sunt sigur ca s-au petrecut acum, intr-o alta viata sau doar mi le-am imaginat ...sarmani erau in jocul lor cu viata.
Iubito . Te-ai gandit cat de placuta trebuie sa fie nebunia? Sa nu ai cunostiinta de lumea ce te inconjoara, sa nu ai nevoie de nimic din ce poate ea sa-ti ofere sau sa-ti ia?
E in mine o fierbere de serpi innebuniti... Tot ce e in mine a capatat o viata exasperanta ca si cum un virus puternic a rupt tesuturi abea refacute ... imi goneste sangele din organ in organ si-l izbeste de creier... iar eu vad privindu-mi trupul greoi cum gheata ta ma imbratiseaza si pentru prima data simt ca vom face dragoste ...Clipa aceasta e inmuiata in rosu ..