15-07-2012, 10:46 AM
[center]V[/center]
- Sunt foarte bine mami, spuse tanara vorbind cu mama ei, stand cu fundul pe balustrada acoperita de zapada, fiindca ploaia se transformase in nisoare, dand startul planurilor de vacanta. Nu stiu daca vin la voi de Craciun si Revelion, spuse dupa un moment ce auzi ce mama ei ii propuse sa vina acasa pentru a petrece impreuna sarbatorile. Nu i-am propus inca, dar va ramane in scoala, daca vor ramane vampiri, mai adauga cu o voce foarte trista, privind usa dormitorului ei. Mami te sun eu sa iti spun ce s-a stabilit. Saluta-i pe toti din partea mea, mai adaug Anna si inchise mobilul, apoi reveni in camera, suprizand-o pe Yuuki cum se uita dupa haine, iar Kaname statea tolanit pe patul ei.
Tanara se descalta din cizmele negre, din piele si se tranti in spatele lui Kuran, luandu-si un rebus de pe noptiera si incepu sa il completeze, in timp ce "printesa" ei impacheta haine, vorbind ca vor petrece Sarbatorile cu prieteni din camin la conacul parintilor ei decedati. Saturandu-se de laudele adolescentei, Anna isi lua cizmele in picioare, geaca groasa cu aspect de trening, cu blana pe interior si un fular maroniu lung, pus pe sub capison. Le ureaza celor doi Sarbatori Fericite, apoi iese din camera, spunand acelasi lucru la toti ce ii intalnea in calea ei spre iesire, chiar si lui Ichiju ii zambi si ii ura, iar acesta parca prinse aripi la picioare, invitand-o la el in vacanta, dar fusese imediat refuzat, spre dezamagirea lui. Tranti usa in urma ei, in timp ce alerga spre dormitorul baietilor de la muritori. Incepu sa alerge in adevaratul sens al cuvantului, fara sa ii pese ca a alunecat de cateva ori, facand cunostinta cu pamantul inghetat, zgarindu-se in palma cand excalada zidul de la dormitoarele Soarelui. Cand ateriza pe partea cealalta, incepu sa alerge spre intrarea in caminul baietilor, strecurandu-se de la un copac golas la altul, fiind cu urechile ciulite dupa muritori si muritoare. Deodata simt cum cineva o impunse in joaca sub coaste, facand-o sa scoate un mic icnet de uimire si sa se intoarca rapid, lasand in acelasi timp un pumn spre persoana respectiva, dar acesta fu prins intr-o mana cunoscuta.
- Acum inteleg ce ai vrut sa spui cu strecuratul, spuse Zero pe un ton glumet si ii deschise pumnul, pupandu-i dosul palmei. Ce cauti aici frumoaso? O intreba, incepand sa ii linga zgarieturile superficiale din palma.
- Hai sa nu vorbim aici, spuse tanara, uitandu-se precauta in jurul ei, fiindca auzi niste voci de la intrare.
Vampirul o apuca de brat si o trase dupa el, prin intrarea din spate a caminului, apoi tip-til pe scara de incendiu si apoi in dormitorul sau. Fata se tranti in patul de o persoana cu asternuturi albe si cu miros de detergent ieftin. Pereti de culoarea mieri, erau exact ca si ai ei. De fapt aproape tot mobilierul ce se gaseaca in camera lui - birou, dulap si pat - avea si ea. Argintiul trase scaunul de la birou si se aseza pe el, privind-o atent pe vampiroaica lui, pe regina lui intunecata.
- Sti la ce ma gandeam, spuse vampiroaica, mutandu-se din pat in bratele iubitului ei, dandu-i un mic sarut pe buze. Ce ar fi ca tu sa vi cu mine acasa, in tara mea natala? Il intreba si putut sa citeasca uimirea in ochii sai lila, apoi sclipirea, ca puteau sa mearga undeva, unde sa se afiseze fara sa le fie frica, ca ii vede cineva.
- Cand impachetam? O intreba, sarutand-o apasat pe buze, dar Anna gemu foarte usor de bucurie.
Zero tresari cand iubita lui l-a scuturat usor, pentru a-si pune centura de singuranta, ca avionul se rpegatea sa aterizeze pe aeroportul din Sibiu. Tot drumul, ea ii povesti despre cei sapte frati ai ei si cum parinti ei sunt cei mai bogati din tara si tatal ei este profesor de biologie, la un liceu din oras si mama ei este doctorita de toate specialitatile in oras, conducand spitalul central.
- Noi ne hranim cu sange adevarat, donat de oameni din oras. Vampiri ce locuiesc aici, se supun noua si copii lor invata la castelul Bran sau castelul lui Dracula. Noi locuim la o vila moderna din afara orasului, dar sa nu te speri, daca ne vezi desculti in zapada, ca asa ne-am obisnuit, spuse fata, iar fulgi de nea in parul ei visiniu, il faceau sa para alcatuit din mii si mii de rubine scanteietoare.
Iesira amandoi din aeroport, cu bagajele si cand vrura sa se indrepte spre un taxi, un glas barbatesc, dar cu ton de tenor, o striga pe vampiroaica. Aceasta se intoarse si zambi cu toata fata la Bogdan, fratele geaman-siamez a lui Noarh. Brunetul isi imbratisa strans singura fata a clanului Valerious, apoi dadu mana cu Zero, care observa reflexia de albastru la lumina a vampirului, plus taietura inegala a parului, incat pe partea stanga parea mai scurta si venea mai lunga in partea dreapta, unde era dat si bretonul indreptat cu placa si mici tepi in varful capului, acum pleostiti din cauza fulgilor de nea.
- Amir si Anubis au crescut cu cativa centimetri de cand i-ai vazut ultima data, spuse Bogdan, punand bagajele in porbagajul unui B.M.W. si ii deschise usa din spate a fetei. Am doi frati mai mici decat noi. Au sase ani, in anii speciei noastre si vreo cinci mii in cei muritori, il lamuri barbatul, iar argintiul aproba din cap, urcandu-se pe scaunul mortului.
Lui Zero nu ii venea sa creada ca fratele cel mare, cu nume slav, prefera baieti si nu fetele, cum ar fi normal pentru el. Ofta usor si privi in spate, la vampiroaica, ce se descalta de cizme si sosete, ramand desculta, cea ce il ingrijora usor, fiindca din cauza asta poate sa aibe mari probleme cand va avea copii. Deodata cei doi frati au inceput sa rada, iar gardianul putut sa vada cercetul din urechea dreapta a lui Bogdan, un banut din aur, exact ca al Annei de la bratara.
- Clanul nostru e foarte rezistent, datorita origini noastre de Sange-Pur a bunici. Bunica din partea mamei este un Sange-Pur, dar a facut-o pe mama cu un muritor si de aceea mama s-a casatorit cu unul tot asa ca ea, ii spuse ceva despre istoria familie ei, lasandu-l masca pe Zero.
Niciodata nu a crezut ca vampiri pot sa aibe urmasi cu muritori, dar in aceasta tara orice era posibil... Tara tuturor posibilitatilor.
- Sunt foarte bine mami, spuse tanara vorbind cu mama ei, stand cu fundul pe balustrada acoperita de zapada, fiindca ploaia se transformase in nisoare, dand startul planurilor de vacanta. Nu stiu daca vin la voi de Craciun si Revelion, spuse dupa un moment ce auzi ce mama ei ii propuse sa vina acasa pentru a petrece impreuna sarbatorile. Nu i-am propus inca, dar va ramane in scoala, daca vor ramane vampiri, mai adauga cu o voce foarte trista, privind usa dormitorului ei. Mami te sun eu sa iti spun ce s-a stabilit. Saluta-i pe toti din partea mea, mai adaug Anna si inchise mobilul, apoi reveni in camera, suprizand-o pe Yuuki cum se uita dupa haine, iar Kaname statea tolanit pe patul ei.
Tanara se descalta din cizmele negre, din piele si se tranti in spatele lui Kuran, luandu-si un rebus de pe noptiera si incepu sa il completeze, in timp ce "printesa" ei impacheta haine, vorbind ca vor petrece Sarbatorile cu prieteni din camin la conacul parintilor ei decedati. Saturandu-se de laudele adolescentei, Anna isi lua cizmele in picioare, geaca groasa cu aspect de trening, cu blana pe interior si un fular maroniu lung, pus pe sub capison. Le ureaza celor doi Sarbatori Fericite, apoi iese din camera, spunand acelasi lucru la toti ce ii intalnea in calea ei spre iesire, chiar si lui Ichiju ii zambi si ii ura, iar acesta parca prinse aripi la picioare, invitand-o la el in vacanta, dar fusese imediat refuzat, spre dezamagirea lui. Tranti usa in urma ei, in timp ce alerga spre dormitorul baietilor de la muritori. Incepu sa alerge in adevaratul sens al cuvantului, fara sa ii pese ca a alunecat de cateva ori, facand cunostinta cu pamantul inghetat, zgarindu-se in palma cand excalada zidul de la dormitoarele Soarelui. Cand ateriza pe partea cealalta, incepu sa alerge spre intrarea in caminul baietilor, strecurandu-se de la un copac golas la altul, fiind cu urechile ciulite dupa muritori si muritoare. Deodata simt cum cineva o impunse in joaca sub coaste, facand-o sa scoate un mic icnet de uimire si sa se intoarca rapid, lasand in acelasi timp un pumn spre persoana respectiva, dar acesta fu prins intr-o mana cunoscuta.
- Acum inteleg ce ai vrut sa spui cu strecuratul, spuse Zero pe un ton glumet si ii deschise pumnul, pupandu-i dosul palmei. Ce cauti aici frumoaso? O intreba, incepand sa ii linga zgarieturile superficiale din palma.
- Hai sa nu vorbim aici, spuse tanara, uitandu-se precauta in jurul ei, fiindca auzi niste voci de la intrare.
Vampirul o apuca de brat si o trase dupa el, prin intrarea din spate a caminului, apoi tip-til pe scara de incendiu si apoi in dormitorul sau. Fata se tranti in patul de o persoana cu asternuturi albe si cu miros de detergent ieftin. Pereti de culoarea mieri, erau exact ca si ai ei. De fapt aproape tot mobilierul ce se gaseaca in camera lui - birou, dulap si pat - avea si ea. Argintiul trase scaunul de la birou si se aseza pe el, privind-o atent pe vampiroaica lui, pe regina lui intunecata.
- Sti la ce ma gandeam, spuse vampiroaica, mutandu-se din pat in bratele iubitului ei, dandu-i un mic sarut pe buze. Ce ar fi ca tu sa vi cu mine acasa, in tara mea natala? Il intreba si putut sa citeasca uimirea in ochii sai lila, apoi sclipirea, ca puteau sa mearga undeva, unde sa se afiseze fara sa le fie frica, ca ii vede cineva.
- Cand impachetam? O intreba, sarutand-o apasat pe buze, dar Anna gemu foarte usor de bucurie.
Zero tresari cand iubita lui l-a scuturat usor, pentru a-si pune centura de singuranta, ca avionul se rpegatea sa aterizeze pe aeroportul din Sibiu. Tot drumul, ea ii povesti despre cei sapte frati ai ei si cum parinti ei sunt cei mai bogati din tara si tatal ei este profesor de biologie, la un liceu din oras si mama ei este doctorita de toate specialitatile in oras, conducand spitalul central.
- Noi ne hranim cu sange adevarat, donat de oameni din oras. Vampiri ce locuiesc aici, se supun noua si copii lor invata la castelul Bran sau castelul lui Dracula. Noi locuim la o vila moderna din afara orasului, dar sa nu te speri, daca ne vezi desculti in zapada, ca asa ne-am obisnuit, spuse fata, iar fulgi de nea in parul ei visiniu, il faceau sa para alcatuit din mii si mii de rubine scanteietoare.
Iesira amandoi din aeroport, cu bagajele si cand vrura sa se indrepte spre un taxi, un glas barbatesc, dar cu ton de tenor, o striga pe vampiroaica. Aceasta se intoarse si zambi cu toata fata la Bogdan, fratele geaman-siamez a lui Noarh. Brunetul isi imbratisa strans singura fata a clanului Valerious, apoi dadu mana cu Zero, care observa reflexia de albastru la lumina a vampirului, plus taietura inegala a parului, incat pe partea stanga parea mai scurta si venea mai lunga in partea dreapta, unde era dat si bretonul indreptat cu placa si mici tepi in varful capului, acum pleostiti din cauza fulgilor de nea.
- Amir si Anubis au crescut cu cativa centimetri de cand i-ai vazut ultima data, spuse Bogdan, punand bagajele in porbagajul unui B.M.W. si ii deschise usa din spate a fetei. Am doi frati mai mici decat noi. Au sase ani, in anii speciei noastre si vreo cinci mii in cei muritori, il lamuri barbatul, iar argintiul aproba din cap, urcandu-se pe scaunul mortului.
Lui Zero nu ii venea sa creada ca fratele cel mare, cu nume slav, prefera baieti si nu fetele, cum ar fi normal pentru el. Ofta usor si privi in spate, la vampiroaica, ce se descalta de cizme si sosete, ramand desculta, cea ce il ingrijora usor, fiindca din cauza asta poate sa aibe mari probleme cand va avea copii. Deodata cei doi frati au inceput sa rada, iar gardianul putut sa vada cercetul din urechea dreapta a lui Bogdan, un banut din aur, exact ca al Annei de la bratara.
- Clanul nostru e foarte rezistent, datorita origini noastre de Sange-Pur a bunici. Bunica din partea mamei este un Sange-Pur, dar a facut-o pe mama cu un muritor si de aceea mama s-a casatorit cu unul tot asa ca ea, ii spuse ceva despre istoria familie ei, lasandu-l masca pe Zero.
Niciodata nu a crezut ca vampiri pot sa aibe urmasi cu muritori, dar in aceasta tara orice era posibil... Tara tuturor posibilitatilor.
If I can't move Heaven, I'll raise Hell... - Sebastian Morgenstern (The mortal instruments)
Perfect enemyMy fan fic blogYo man, chibi Manu^.^