27-05-2012, 05:40 PM
Hei, ma bucur ca ai postat continuarea si, probabil dupa cum ti-am mai spus, te apreciez foarte mult pentru faptul ca ai tot facut asta in ciuda raspunsurilor putine.
Povestea ta imi place foarte mult, iar faptul ca este cu vampiri face ca totul sa fie si mai intersant. Ti-am mai spus, o citesc de multa vreme, (aproape de la inceput), insa nu m-am incumetat sa las un comentariu si stii si motivul.
Oricum ar fi, actiunea nu este grabita, cel putin nu mi s-a parut (de obicei observ asta la restul, dar nu si la mine), iar dialogul nu este sec, ba chiar dimpotriva, e foarte interesant (mai ales cel dintre Adelina si Leonard). Descriererea mi-a placut si ea, desi banuiesc ca acolo unde ai pus acele stelute a doua oara, ar mai fi mers putina, zic eu, desi nu ma deranjeaza deloc nici asa.
Imi place mult de Leonard si ii ador numele, cum ador si faptul ca este blond (nu imi amintesc exact daca avea si ochii albastrii, iar daca asa e, e perfect), slabiciunea mea. E atat de dragut in capitolul asta, cum isi spune sentimentele fata de Adelina si chestia cu numele pe care i l-a pus el, a fost si ea geniala. Sa nu mai vorbesc de faptul ca s-au sarutat in sfarsit.
"Si, pana la urma, dragostea nu este ca o iluzie colorata?"- faza asta mi-a palcut foarte mult, adica chestia cu dragostea ca o iluzie o mai auzisem, partea interesanta si zic eu, originala, este partea in care o numesti si colorata, iar explicatia de dupa, la fel, mi-a palcut foarte mult.
Daca nu gresesc, aceste capitole de pana acum, au fost mai mult un fel de introducere, iar actiunea de abia acum incepe, lucru pe care il astept cu nerabdare. Sunt innebunita dupa povestile SF si le citesc mereu cu sufletul ca gura.
Deci, ca o concluzie, bineinteles ca are rost sa continui pentru ca scrii frumos, iar pe mine ma ai asigurata ca si cititoare de acum inainte.
Astept urmatorul capitol si iti urez curaj si spor la scris!
Povestea ta imi place foarte mult, iar faptul ca este cu vampiri face ca totul sa fie si mai intersant. Ti-am mai spus, o citesc de multa vreme, (aproape de la inceput), insa nu m-am incumetat sa las un comentariu si stii si motivul.
Oricum ar fi, actiunea nu este grabita, cel putin nu mi s-a parut (de obicei observ asta la restul, dar nu si la mine), iar dialogul nu este sec, ba chiar dimpotriva, e foarte interesant (mai ales cel dintre Adelina si Leonard). Descriererea mi-a placut si ea, desi banuiesc ca acolo unde ai pus acele stelute a doua oara, ar mai fi mers putina, zic eu, desi nu ma deranjeaza deloc nici asa.
Imi place mult de Leonard si ii ador numele, cum ador si faptul ca este blond (nu imi amintesc exact daca avea si ochii albastrii, iar daca asa e, e perfect), slabiciunea mea. E atat de dragut in capitolul asta, cum isi spune sentimentele fata de Adelina si chestia cu numele pe care i l-a pus el, a fost si ea geniala. Sa nu mai vorbesc de faptul ca s-au sarutat in sfarsit.
"Si, pana la urma, dragostea nu este ca o iluzie colorata?"- faza asta mi-a palcut foarte mult, adica chestia cu dragostea ca o iluzie o mai auzisem, partea interesanta si zic eu, originala, este partea in care o numesti si colorata, iar explicatia de dupa, la fel, mi-a palcut foarte mult.
Daca nu gresesc, aceste capitole de pana acum, au fost mai mult un fel de introducere, iar actiunea de abia acum incepe, lucru pe care il astept cu nerabdare. Sunt innebunita dupa povestile SF si le citesc mereu cu sufletul ca gura.
Deci, ca o concluzie, bineinteles ca are rost sa continui pentru ca scrii frumos, iar pe mine ma ai asigurata ca si cititoare de acum inainte.
Astept urmatorul capitol si iti urez curaj si spor la scris!
If life was a movie, and love was a song...