13-05-2012, 03:36 PM
Long time, no see:[. Imi cer scuze pentru intarziere, am avut ceva probleme tehnice. Sper sa nu se mai intample. Si as mai avea ceva de zis, este vorba despre ‘poza’ si ‘tablou’. Am avut ideea asta acum mult timp si pe moment chiar mi s-a parut una buna, insa acum nu mai am aceeasi parere. Totusi am sa incerc sa termin tot ce are legatura ca asta in acest capitol. Chiaar imi doresc sa nu iasa atat de ingrozitor. Imi cer scuze pentru ideea ciudata. Lectura placuta.
Aaa, da, era sa uit *laugh*. Acest capitol este pentru Zuki, careia va rog sa ii urati bun venit ^_^
Nu stiu cu ce sa incep. Stau pe canapea, langa fata de care imi place, pe care am sarutat-o acum cateva minute si zambesc ca un idiot. Ce e in neregula cu mine? Doamne, sa ma opreasca cineva. Frate, daca am ceva intre dinti? Sau daca dintii mei sunt urati? Sau daca sunt… retardat? De ce imi pun atatea intrebari? Toate gandurile care imi trec prin cap sunt legate de mine. Ce egoist pot fi. As vrea sa ma uit la Konan, as vrea sa ii vorbesc, dar nu imi gasesesc cuvintele. Oare si ea e la fel de nelinistita ca si mine? Sper ca da. Nu imi vine sa cred ca am reusit sa ii transmit cumva sentimentele mele. As fi vrut sa o pot face si prin cuvinte, dar momentan ma multumesc cu atat.
Tusitul lui Konan m-a trezit din visare. Am crezut ca se simte ignorata, asa ca am luat-o de mana si m-am apropiat de ea, vrand sa o sarut. Dandu-si seama de intentia mea si-a retras mana si s-a indepartat de mine. Ce naiba? Am privit-o confuz, nestiind ce se intampla. Ea ma privea incruntata, incercand sa spuna ceva. Apoi a inspirat adanc si a vorbit.
- Inainte de a incepe alta discutie, hai sa o terminam pe precedenta. Ai de dat o explicatie in legatura cu Orochimaru.
Da, mi se pare corect. Fata vrea sa stie, nu e ca si cum ar evita sa vorbeasca despre posibila noastra relatie. Cu siguranta nu e asta.
- Nu e un subiect prea placut, deci am sa incerc sa termin rapid. Pentru Orochimaru femeile sunt ca niste trofee, sa zicem. Desi momentan e un mafiot nemilos, in trecut a fost un disgner vestimentar. Mereu era tensionat in timpul prezentarilor noilor colectii. Tot timpul le spunea modelelor sale ca fie cu zambetul pe buze, dar in acelasi timp sa pastreze si o atitudine profesionista.
- Stai putin, zise Konan putin confuza, vorbim despre acelasi Orochimaru? Pare total diferit de cel din prezent.
Toti au reactia asta atunci cand incepem sa povestim. Si la inceput este interesant. Dar sfarsitul nu e atat de placut. In fine, sa continui.
- Cum spuneam, era pasionat de ce facea. Ca orice designer avea un manechin favorit. O tanara inalta, cu parul lung rosu-sangeriu, ochii de un albastru intens exprimand doar bunatate. Stiu ca nu am descris-o prea bine, dar nu ma pricep. Numele tipei era Kushina si trebuie sa recunosc, era foarte frumoasa. Insa amanuntul important pe care trebuie sa il reti este ca Orochimaru nu si-ar fi dorit o relatie strict profesionala, ar fi vrut mai mult, insa existau multi factori care le puneau bete in roate.
Am vrut sa trec mai departe insa Konan ma privea ciudat, asa ca m-am oprit si am ascultat ce avea de zis.
- Tu vrei sa zici ca aceasta Kushina chiar avea de gand sa fie cu Orochimaru? Avea probleme cu ochii saraca fata?
- Stiu ca acum amicul nostru veninos nu arata prea bine, dar in tinerete era ‘idolu’ la femei’, am spus chicotind. Acum lasa-ma sa termin. Desi o sa sune ciudat, cel care le impiedica foarte mult relatia era sotul Kushinei, apoi venea diferenta de varsta dintre cei doi. El era mai mare decat ea cu 10 ani. De asemenea Kushina nu ar fi putut divorta deoarece avea un baietel de 2 ani. Adica stai, nu intelege gresit, tipa isi iubea si sotul si copilul, insa nu o duceau prea bine. A crezut ca daca ar avea o relatie cu seful ei, acesta ar ajuta-o sa ajunga un fotomodel mai cunoscut si astfel ar fi facut rost de mai multi bani. La inceput a fost doar o joaca pentru ea, dar treptat a inceput sa aiba sentimente pentru Orichimaru, sentimente pe care nu a vrut sa le accepte, repetandu-si in minte ca Minato este si va ramane dragostea vietii ei. Si totusi, el era mereu ocupat cu slujba lui si rareori trecea pe acasa, iar cand ajungea avea grija de copil sau repara masina. Nu avea suficient timp si pentru Kushina. Ea se simtea neglijata si normal ca s-a aruncat in bratele lui Orochimaru, care ii acorda mult mai multa atentie.
Am obosit sa tot vorbesc si sa vorbesc . Ma doare gura si tot ce tine de ea. Cred ca am povestit in cea mai proasta maniera posibila. Nu puteam sa rog pe altcineva sa ii spuna? Dar nu cred ca as fi avut pe cine. Ma simt oarecum prost sa vorbesc despre aceste lucruri. Pana la urma este vorba de viata unor persoane reale, nu de un film sau o carte.
- Si de unde stii tu atatea detalii? Ma intreba Konan, privindu-ma suspicios.
- Poti sa fi sigura ca nu inventez. Lasa-ma sa termin, apoi iti raspund la ce intrebari vrei. In familia Uzumaki au aparut diverse certuri. Minato ii reprosa ca nu are suficient timp pentru fiul lor si ca a pus cariera mai presus de orice. Bineinteles ca nu e o idee buna sa te certi cu o femeie deoarece ea mai are tot timpul ceva de zis. Deci Kushina i-a spus la randul ei ca daca el ar fi avut o slujba mai buna nu ar fi fost nevoita sa lucreze in plus si ar fi avut suficient timp si pentru fiul lor. Dar pe masura ce ridica tonul si il jignea mai mult, a inceput sa se simta si ea foarte vinovata pentru ca il insela. Dar si relatia cu Orochimaru devenise destul de serioasa deoarece se implineau 3 ani de cand se iubeau. Iti poti imagina? Sa minti atatia oameni in tot acest timp, cred le-a fost greu amandurora. In fine, ca sa nu mai lungesc atat povestea am sa accelerez putin actiunea. Agentia de modelling din care facea parte Kushina organizeaza o petrecere cu ocazia faptului ca roscata fusese aleasa sa pozeze in revista Vogue. Toata lumea se distra, mai putin ‘sarbatorita’. De ce era trista doar ea stia.
- Scuze ca te intrerup, dar poti sa te grabesti? Nu am toata ziua la dispozitie sa aud povesti despre o persoana pe care nici macar nu o cunosc.
Serios? Eu imi bat aici capul sa povestesc, sa descriu, sa fiu coerent, si ea ce zice? Daca stiam ca o plictiseam nici macar nu mai incepeam. Bine, pai, daca vrea sa scurtez asta am sa fac.
- Bine! Cum vrei tu. Kushina a fost gasita moarta pe balcon. De atunci Orochimaru nu a mai fost la fel. A renuntat la lumea modei si s-a retras intr-un vechi conac de-al familiei sale. Stiu ca a inceput sa picteze portretul Kushinei. Cred ca are o camera plina cu tablouri de-ale ei.
- Stai putin, nu poti sa imi zici pur si simplu ca s-a sinucis, da-mi detalii.
- Nu am spus ca s-a sinucis, am zis ca a murit. Si nu iti zic nimic, tu ai vrut sa ma grabesc. Ideea e este urmatoarea: el nu i-a pictat niciodata ochii, deoarece cand a gasit-o pe balcon e doar zambea si normal ca avea ochii inchisi. A fost foarte socat si s-a blocat, nu putea sa isi aminteasca felul in care privea roscata. De atunci tot cauta o persoana care sa ii aminteasca de ea si astfel sa isi poate termina tablourile. Tu si Sakura ii amintiti de Kushina si la fel ca si celelate dupa ce va incerca sa va picteze si isi va da seama ca tot nu semanati cu roscata, o sa va omoare. Am fost suficient de rapid pentru tine?
Nu a raspuns. Se simte prost pentru ca si-a dat seama ca eu chiar imi dadeam sufletul sa ii povestesc si ea mi-a taiat tot cheful. S-a uitat la mine si pentru un moment a vurt sa isi ceara scuze, dar nu a facut-o. M-am ridicat de pe canapea si am luat o carte din dulapul de langa masa. I-am aruncat-o lui Konan, care a tresarit cand a prins-o. Era confuza si habar n-avea ce e cu cartea aia.
- M-ai intrebat de unde stiu atatea, am zis eu, uitandu-ma pe geam. Cineva a scris o carte dupa aceasta povestioara, care cred ca nu te-a impresionat. Da la pagina 243.
Avand in vedere ca nu ii place cum povestesc, sper ca o va incanta scrisul altcuiva. Pagina pe care i-am indicat-o contine ultima confesiune a Kushinei. Nu stiu de ce ii arat asta, dar cred ca daca i-as fi zis pur si simplu ca au existat o roscat si un tip ciudat care s-au indragostit unul de altul, apoi ea moare si el innebuneste nu ar fi inteles. Acum Konan citeste fragmentul asta:
‘Hei jurnalule, se pare ca ne intalnim iar. Ma bucur ca imi esti alaturi si acum, dupa ce le-am gresit tuturor. Vreau sa iti spun ca ceva ma macina pe dinauntru si nu ma refer la sentimentul de vina, e altceva. Oare e constiinta care ma mustra pentru ca nu i-am fost fidela lui Minato, pentru ca nu am fost o mama buna pentru Naruto si desigur nici un exemplu de urmat? Acum am ce imi doresc, sunt faimoasa si bogata, insa Minato nu a vrut sa isi paraseasca locul de munca. Dar ma bucur ca mi-am atins visul, sunt sigura ca micutul meu Naruto va creste intr-un mediu mai bun decat cel pe care l-am avut eu si isi va avea tot ce va dori. Si pentru toate astea trebuie sa ii multumesc lui, omului pe care am ajuns sa il iubesc. Dar oare pot iubi doi oameni in acelasi timp? Eu sper ca pot. Intr-un fel sunt fericita deoarece simt ca voi scapa de aceasta presiune foarte curand si totul va fi bine. Dar cand ma gandesc ca i-am promis lui Minato ca ne vom iubi mereu, ca vom fi doar noi doi si micutul nostru, chiar ma simt vinovata. Cred ca singurul meu regret e ca nu am fost o Uzumaki pana la capat…’
Cam asta a fost. Konan privea un punct fix undeva in fata ei. A urmat un moment de tacere care a fost totusi spart tot de ea.
- E vorba de mama lui Naruto… Sti, eu credeam ca pot spune ca am trecut prin suferinta pentru ca am renuntat la parintii mei. Si daca stau sa ma gandesc nici nu aveam dreptul sa fac acest lucru. Adica cine sunt eu sa decid cine traieste si cine moare? Eu mi-am ales singura calea pe care am decis sa merg. Dar aceasta Kushina e diferita, tot ce a vrut ea a fost sa iubeasca si sa fie iubita, dar nu cred ca s-a descurcat prea bine cand a trebuit sa se imparta mai multor persoane. Bineinteles ca ce a facut a fost gresit, dar cand stai sa te gandesti e trist… Tot timpul ne dorim ceva, ne straduim din rasputeri sa atingem acel ideal, iar cand in sfarsit visul nostru se implineste pierdem totul atat de usor. Mi se pare nedrept ca ei nu au avut de ales, totul s-a intamplat rapid si nu au mai avut ce face. Chiar ar trebui sa apreciem mai mult ce avem.
- Deci acum am terminat discutia asta, da? Vreau sa stii ca nu ai pentru ce sa iti faci griji deoarece n-am sa-l las pe Orochimaru sa iti faca vreun rau.
Dupa ce am terminat de zis asta am vrut sa o imbratisez, dar din nou m-a respins. M-a privit atent si mi-a spus ca nu are sens ce zic. A spus ca ea are ochii caramizii, nu albastrii ca si Kushina.
- Stiu, am zis eu zambind. Aici nu e vorba de culoare, ci de expresie. Iar tu poti avea cea mai induiosatoare privire atunci cand vrei.
De ce ma simt atat de ignorat? Vreau sa imi multumeasca pentru compliment, vreau sa vina langa mine si sa spuna ca se simte in siguranta in bratele mele si ca nu vrea sa mai plece vreodata de langa mine. Dar nu, Konan imi arunca o privire rece, care nu exprima prea multe, poate doar indiferenta. Sau poate asta e doar in mintea mea. Haide Konan, spune ceva...
Stiu, prea mult dialog. Dar nu prea am avut cum sa evit asta. Chiar imi pare rau. Sper ca v-a placut si ca nu vi s-a parut o pierdere de timp sa cititi asta. See you soon *hug*
P.S: Capitol necorectat
P.S2: Imi cer scuze daca am uitat sa anunt pe cineva :(
Aaa, da, era sa uit *laugh*. Acest capitol este pentru Zuki, careia va rog sa ii urati bun venit ^_^
Capitolul xv
~Pain~
~Pain~
Nu stiu cu ce sa incep. Stau pe canapea, langa fata de care imi place, pe care am sarutat-o acum cateva minute si zambesc ca un idiot. Ce e in neregula cu mine? Doamne, sa ma opreasca cineva. Frate, daca am ceva intre dinti? Sau daca dintii mei sunt urati? Sau daca sunt… retardat? De ce imi pun atatea intrebari? Toate gandurile care imi trec prin cap sunt legate de mine. Ce egoist pot fi. As vrea sa ma uit la Konan, as vrea sa ii vorbesc, dar nu imi gasesesc cuvintele. Oare si ea e la fel de nelinistita ca si mine? Sper ca da. Nu imi vine sa cred ca am reusit sa ii transmit cumva sentimentele mele. As fi vrut sa o pot face si prin cuvinte, dar momentan ma multumesc cu atat.
Tusitul lui Konan m-a trezit din visare. Am crezut ca se simte ignorata, asa ca am luat-o de mana si m-am apropiat de ea, vrand sa o sarut. Dandu-si seama de intentia mea si-a retras mana si s-a indepartat de mine. Ce naiba? Am privit-o confuz, nestiind ce se intampla. Ea ma privea incruntata, incercand sa spuna ceva. Apoi a inspirat adanc si a vorbit.
- Inainte de a incepe alta discutie, hai sa o terminam pe precedenta. Ai de dat o explicatie in legatura cu Orochimaru.
Da, mi se pare corect. Fata vrea sa stie, nu e ca si cum ar evita sa vorbeasca despre posibila noastra relatie. Cu siguranta nu e asta.
- Nu e un subiect prea placut, deci am sa incerc sa termin rapid. Pentru Orochimaru femeile sunt ca niste trofee, sa zicem. Desi momentan e un mafiot nemilos, in trecut a fost un disgner vestimentar. Mereu era tensionat in timpul prezentarilor noilor colectii. Tot timpul le spunea modelelor sale ca fie cu zambetul pe buze, dar in acelasi timp sa pastreze si o atitudine profesionista.
- Stai putin, zise Konan putin confuza, vorbim despre acelasi Orochimaru? Pare total diferit de cel din prezent.
Toti au reactia asta atunci cand incepem sa povestim. Si la inceput este interesant. Dar sfarsitul nu e atat de placut. In fine, sa continui.
- Cum spuneam, era pasionat de ce facea. Ca orice designer avea un manechin favorit. O tanara inalta, cu parul lung rosu-sangeriu, ochii de un albastru intens exprimand doar bunatate. Stiu ca nu am descris-o prea bine, dar nu ma pricep. Numele tipei era Kushina si trebuie sa recunosc, era foarte frumoasa. Insa amanuntul important pe care trebuie sa il reti este ca Orochimaru nu si-ar fi dorit o relatie strict profesionala, ar fi vrut mai mult, insa existau multi factori care le puneau bete in roate.
Am vrut sa trec mai departe insa Konan ma privea ciudat, asa ca m-am oprit si am ascultat ce avea de zis.
- Tu vrei sa zici ca aceasta Kushina chiar avea de gand sa fie cu Orochimaru? Avea probleme cu ochii saraca fata?
- Stiu ca acum amicul nostru veninos nu arata prea bine, dar in tinerete era ‘idolu’ la femei’, am spus chicotind. Acum lasa-ma sa termin. Desi o sa sune ciudat, cel care le impiedica foarte mult relatia era sotul Kushinei, apoi venea diferenta de varsta dintre cei doi. El era mai mare decat ea cu 10 ani. De asemenea Kushina nu ar fi putut divorta deoarece avea un baietel de 2 ani. Adica stai, nu intelege gresit, tipa isi iubea si sotul si copilul, insa nu o duceau prea bine. A crezut ca daca ar avea o relatie cu seful ei, acesta ar ajuta-o sa ajunga un fotomodel mai cunoscut si astfel ar fi facut rost de mai multi bani. La inceput a fost doar o joaca pentru ea, dar treptat a inceput sa aiba sentimente pentru Orichimaru, sentimente pe care nu a vrut sa le accepte, repetandu-si in minte ca Minato este si va ramane dragostea vietii ei. Si totusi, el era mereu ocupat cu slujba lui si rareori trecea pe acasa, iar cand ajungea avea grija de copil sau repara masina. Nu avea suficient timp si pentru Kushina. Ea se simtea neglijata si normal ca s-a aruncat in bratele lui Orochimaru, care ii acorda mult mai multa atentie.
Am obosit sa tot vorbesc si sa vorbesc . Ma doare gura si tot ce tine de ea. Cred ca am povestit in cea mai proasta maniera posibila. Nu puteam sa rog pe altcineva sa ii spuna? Dar nu cred ca as fi avut pe cine. Ma simt oarecum prost sa vorbesc despre aceste lucruri. Pana la urma este vorba de viata unor persoane reale, nu de un film sau o carte.
- Si de unde stii tu atatea detalii? Ma intreba Konan, privindu-ma suspicios.
- Poti sa fi sigura ca nu inventez. Lasa-ma sa termin, apoi iti raspund la ce intrebari vrei. In familia Uzumaki au aparut diverse certuri. Minato ii reprosa ca nu are suficient timp pentru fiul lor si ca a pus cariera mai presus de orice. Bineinteles ca nu e o idee buna sa te certi cu o femeie deoarece ea mai are tot timpul ceva de zis. Deci Kushina i-a spus la randul ei ca daca el ar fi avut o slujba mai buna nu ar fi fost nevoita sa lucreze in plus si ar fi avut suficient timp si pentru fiul lor. Dar pe masura ce ridica tonul si il jignea mai mult, a inceput sa se simta si ea foarte vinovata pentru ca il insela. Dar si relatia cu Orochimaru devenise destul de serioasa deoarece se implineau 3 ani de cand se iubeau. Iti poti imagina? Sa minti atatia oameni in tot acest timp, cred le-a fost greu amandurora. In fine, ca sa nu mai lungesc atat povestea am sa accelerez putin actiunea. Agentia de modelling din care facea parte Kushina organizeaza o petrecere cu ocazia faptului ca roscata fusese aleasa sa pozeze in revista Vogue. Toata lumea se distra, mai putin ‘sarbatorita’. De ce era trista doar ea stia.
- Scuze ca te intrerup, dar poti sa te grabesti? Nu am toata ziua la dispozitie sa aud povesti despre o persoana pe care nici macar nu o cunosc.
Serios? Eu imi bat aici capul sa povestesc, sa descriu, sa fiu coerent, si ea ce zice? Daca stiam ca o plictiseam nici macar nu mai incepeam. Bine, pai, daca vrea sa scurtez asta am sa fac.
- Bine! Cum vrei tu. Kushina a fost gasita moarta pe balcon. De atunci Orochimaru nu a mai fost la fel. A renuntat la lumea modei si s-a retras intr-un vechi conac de-al familiei sale. Stiu ca a inceput sa picteze portretul Kushinei. Cred ca are o camera plina cu tablouri de-ale ei.
- Stai putin, nu poti sa imi zici pur si simplu ca s-a sinucis, da-mi detalii.
- Nu am spus ca s-a sinucis, am zis ca a murit. Si nu iti zic nimic, tu ai vrut sa ma grabesc. Ideea e este urmatoarea: el nu i-a pictat niciodata ochii, deoarece cand a gasit-o pe balcon e doar zambea si normal ca avea ochii inchisi. A fost foarte socat si s-a blocat, nu putea sa isi aminteasca felul in care privea roscata. De atunci tot cauta o persoana care sa ii aminteasca de ea si astfel sa isi poate termina tablourile. Tu si Sakura ii amintiti de Kushina si la fel ca si celelate dupa ce va incerca sa va picteze si isi va da seama ca tot nu semanati cu roscata, o sa va omoare. Am fost suficient de rapid pentru tine?
Nu a raspuns. Se simte prost pentru ca si-a dat seama ca eu chiar imi dadeam sufletul sa ii povestesc si ea mi-a taiat tot cheful. S-a uitat la mine si pentru un moment a vurt sa isi ceara scuze, dar nu a facut-o. M-am ridicat de pe canapea si am luat o carte din dulapul de langa masa. I-am aruncat-o lui Konan, care a tresarit cand a prins-o. Era confuza si habar n-avea ce e cu cartea aia.
- M-ai intrebat de unde stiu atatea, am zis eu, uitandu-ma pe geam. Cineva a scris o carte dupa aceasta povestioara, care cred ca nu te-a impresionat. Da la pagina 243.
Avand in vedere ca nu ii place cum povestesc, sper ca o va incanta scrisul altcuiva. Pagina pe care i-am indicat-o contine ultima confesiune a Kushinei. Nu stiu de ce ii arat asta, dar cred ca daca i-as fi zis pur si simplu ca au existat o roscat si un tip ciudat care s-au indragostit unul de altul, apoi ea moare si el innebuneste nu ar fi inteles. Acum Konan citeste fragmentul asta:
‘Hei jurnalule, se pare ca ne intalnim iar. Ma bucur ca imi esti alaturi si acum, dupa ce le-am gresit tuturor. Vreau sa iti spun ca ceva ma macina pe dinauntru si nu ma refer la sentimentul de vina, e altceva. Oare e constiinta care ma mustra pentru ca nu i-am fost fidela lui Minato, pentru ca nu am fost o mama buna pentru Naruto si desigur nici un exemplu de urmat? Acum am ce imi doresc, sunt faimoasa si bogata, insa Minato nu a vrut sa isi paraseasca locul de munca. Dar ma bucur ca mi-am atins visul, sunt sigura ca micutul meu Naruto va creste intr-un mediu mai bun decat cel pe care l-am avut eu si isi va avea tot ce va dori. Si pentru toate astea trebuie sa ii multumesc lui, omului pe care am ajuns sa il iubesc. Dar oare pot iubi doi oameni in acelasi timp? Eu sper ca pot. Intr-un fel sunt fericita deoarece simt ca voi scapa de aceasta presiune foarte curand si totul va fi bine. Dar cand ma gandesc ca i-am promis lui Minato ca ne vom iubi mereu, ca vom fi doar noi doi si micutul nostru, chiar ma simt vinovata. Cred ca singurul meu regret e ca nu am fost o Uzumaki pana la capat…’
Cam asta a fost. Konan privea un punct fix undeva in fata ei. A urmat un moment de tacere care a fost totusi spart tot de ea.
- E vorba de mama lui Naruto… Sti, eu credeam ca pot spune ca am trecut prin suferinta pentru ca am renuntat la parintii mei. Si daca stau sa ma gandesc nici nu aveam dreptul sa fac acest lucru. Adica cine sunt eu sa decid cine traieste si cine moare? Eu mi-am ales singura calea pe care am decis sa merg. Dar aceasta Kushina e diferita, tot ce a vrut ea a fost sa iubeasca si sa fie iubita, dar nu cred ca s-a descurcat prea bine cand a trebuit sa se imparta mai multor persoane. Bineinteles ca ce a facut a fost gresit, dar cand stai sa te gandesti e trist… Tot timpul ne dorim ceva, ne straduim din rasputeri sa atingem acel ideal, iar cand in sfarsit visul nostru se implineste pierdem totul atat de usor. Mi se pare nedrept ca ei nu au avut de ales, totul s-a intamplat rapid si nu au mai avut ce face. Chiar ar trebui sa apreciem mai mult ce avem.
- Deci acum am terminat discutia asta, da? Vreau sa stii ca nu ai pentru ce sa iti faci griji deoarece n-am sa-l las pe Orochimaru sa iti faca vreun rau.
Dupa ce am terminat de zis asta am vrut sa o imbratisez, dar din nou m-a respins. M-a privit atent si mi-a spus ca nu are sens ce zic. A spus ca ea are ochii caramizii, nu albastrii ca si Kushina.
- Stiu, am zis eu zambind. Aici nu e vorba de culoare, ci de expresie. Iar tu poti avea cea mai induiosatoare privire atunci cand vrei.
De ce ma simt atat de ignorat? Vreau sa imi multumeasca pentru compliment, vreau sa vina langa mine si sa spuna ca se simte in siguranta in bratele mele si ca nu vrea sa mai plece vreodata de langa mine. Dar nu, Konan imi arunca o privire rece, care nu exprima prea multe, poate doar indiferenta. Sau poate asta e doar in mintea mea. Haide Konan, spune ceva...
Stiu, prea mult dialog. Dar nu prea am avut cum sa evit asta. Chiar imi pare rau. Sper ca v-a placut si ca nu vi s-a parut o pierdere de timp sa cititi asta. See you soon *hug*
P.S: Capitol necorectat
P.S2: Imi cer scuze daca am uitat sa anunt pe cineva :(
![[Imagine: eKyCOTm.png]](http://i.imgur.com/eKyCOTm.png)
If I could tear you from the ceiling,
I'd freeze us both in time.
And find a brand new way of seeing,
Your eyes forever glued to mine.