Tendințe Interzise (+18)

[Wolves]

In sfarsit apar si eu cu ceva nou. La moment imi pare rau ca nu am postat fara diacritice, cum era ficul la inceput, dar deja nu mai intorc timpul inapoi. :zuppy05:
Va multumesc foarte mult pentru commuri si bine ai venit Fani <3

Capitolul 9 - Chris

Chiar dacă eram într-o situaţie aşa neplăcută şi puteam să mă aştept la orice, nu puteam să nu îl privesc. Doamne, cât de bine arăta! Şi era mai simplu când nu ştia nimic despre orientaţia mea... atunci măcar puteam să îi fac complimente fără să îşi dea seama de ce o fac. Puteam să îl ating, să îl îmbrăţişez şi erau doar nişte semne de prietenie. De ce s-a complicat totul?
Nu mă simţeam capabil să-mi feresc privirea de la ochii lui albaştri, care păreau atunci atât de neajutoraţi. Sufletu-i era contraversat de emoţii - nu ştia cum să procedeze şi ce să-mi spună. Iar eu aşteptam şi îl înţelegeam perfect. A deschis gura să zică ceva, dar a ezitat.
- Ce vrei să spui? l-am întrebat eu, dar mi-a ieşit mai rece decât planificasem.
Trebuia să fiu tare, să nu îi arăt cât mi-e de frică. Şi chiar mă cuprinsese teama şi mă ţinea strâns în braţele ei. Mă sufocam.
Şi-a luat mâna de pe umărul meu şi a rezemat-o de perete. Încă privindu-mă în ochi, mi-a zis:
- Cred că tu trebuie să fii acela care să vorbească. Îmi datorezi nişte explicaţii.
Doamne, de ce niciodată nu am observat că poate avea aşa note tăioase în voce?
- Credeam că ţi-ai dat seama noaptea asta şi, în plus, ţi-am spus clar că sunt bisexual. L-ai văzut şi pe prietenul meu. Ce vrei să îţi mai explic, Alex?
S-a strâmbat de parcă a simţit un miros neplăcut. Puteam să mă aştept la altceva?
- Şi nu te strâmba în aşa hal! Nu am mai observat la tine tendinţe homofobice. Dacă eşti prietenul meu cel mai bun, aşa cum obişnuiam să cred, ar trebui să mă înţelegi, i-am zis eu rece.
- Chris... dar ştii că prietenii cei mai buni nu au secrete unii faţă de alţii? Cum crezi că m-am simţit eu când am văzut că te săruţi cu tipul acela? Nu ştii? Am fost şocat. Şi să ştii că dacă aflam de asta în mod firesc, de la tine, aş fi acceptat mult, mult mai uşor. E doar greşeala ta.
Cred că îmi venea să mor în acel moment. Mi-a spus asta cu atâta răceală în voce... şi câtă dreptate avea! Era doar vina mea, eu am ascuns asta de el.
- Da, e vina mea, recunosc. Dar oricum, nu m-ai fi înţeles, aşa că am preferat să rămân prietenul tău, Alex, decât să... nu mai contează.
M-am întors să plec, dar el m-a oprit. M-a apucat strâns de mâini şi m-a întors cu faţa la el.
- Nu fugi, Chris, oricum nu ai unde.
- Nu fug, încerc doar să evit o ceartă... Îmi pare rău, Alex.
- Chris, îmi e greu să recunosc că urăsc faptul că tu eşti bisexual, dar crede-mă, încerc să te accept! Doar îmi trebuie puţin timp. La urma urmei… nu e treaba mea cu cine o faci.
Încă mă ţinea strâns de mâini. A observat asta după expresia feţei mele şi mi-a dat drumul.
- Scuze.
- Am întârziat, i-am zis eu plictisit.
- A sunat mama ta dimineaţă, spuse el, prefăcându-se indiferent.
Exact, se prefăcea, căci am văzut sclipiri în ochii săi. Aştepta să vadă reacţia mea.
Sincer, mă speriase.
- Şi ce i-ai spus? am întrebat eu, vizibil îngrijorat.
- Cum adică ce i-am spus? Că te-ai dus şi ai dormit la iubitul tău acasă, iar acum eşti în hainele lui, a zis el şi mai plictisit.
- Alex! Nu aveai de unde să ştii în ce haine voi veni la şcoală!
- Bine, i-am zis că eşti în baie. Şi-a făcut griji că nu ai venit acasă deloc. Deja nu mai am voie să glumesc? a întrebat el iritat.
- Bună glumă !
”Să fi fost altă situaţie, aş fi crezut că eşti gelos” am adăugat eu în minte.
- Apropo, îţi stă bine, dar să fi fost hainele tale, era încă mai bine. De ce nu ai rămas în hainele tale?
- Nu sunt haine pentru şcoală, i-am spus eu.
- Cum zici, răspunse Alex şi mă privi atent. Parcă dorea să găsească ceva neobişnuit la mine.
Nu îmi venea să cred că vorbea aşa calm şi nu mă luase la pumni imediat. Adică... Alex niciodată nu ar fi dat în mine, mereu mă protejează asemeni unui frate mai mare. Ha-ha! Incest, doar dacă s-ar lua în considerare faptul că îl iubesc.
“La naiba, Chris, ce gânduri perverse ai!” mi-am zis iar în minte, adăugând apoi cu voce tare:
- Deci rămânem prieteni?
M-a privit foarte mirat. Nu se aştepta la întrebarea asta.
- Doamne, Chris, ce întrebare stupidă! exclamă el şi mă ciufuli, zâmbind şmecher.
- Alex! am exclamat eu iritat, dar eram foarte fericit că ne-am înţeles. Nu mă aşteptăm la aşa discuţie.
- Îţi stă mai bine ciufulit, zise el convingător.
- Am mai auzit asta, ÅŸoptisem eu.
Am intrat în cabinetul de limbă şi literatură engleză. Întârziasem şi am fost nevoiţi să ne aşezăm ambii în ultima bancă. Oare de ce Crina mă privea aşa... straniu?
”Toţi mă privesc straniu din cauza boarfelor lui Colin” am gândit eu şi am surâs.
Mi-am îndreptat ochii spre Alex. Se juca cu pixul între degetele sale subţiri şi lungi. Avea mâini frumoase, ca de pianist. Părea foarte îngândurat şi suta de procente că nu se gândea deloc la lecţie. Am răsuflat din greu şi mi-am mutat privirea spre profesor. Apropo, domnul Pins era foarte drăguţ...
"Chris!”
***

Capitolul 10 - Alex

Au trecut şase zile de când am aflat că Chris e gay. Chiar dacă el mi-a zis că e bisexual, tot gay ramânea! Nu l-am văzut cu nicio fată şi sunt sigur că nici nu a avut vreo una. Poate dintr-o parte arătam că suntem cei mai buni prieteni, dar nimeni nu ştia că totul devenise asemeni unei piese de teatru. Nici măcar noi. Nici unul din noi nu ar recunoaşte că relaţia noastră devenise foarte tensionată şi nu mai era ceea ce a fost cândva.
De fapt, nu s-au schimbat atât de multe. Stăteam în aceeaşi bancă la ore, chiar dacă iar a trebuit să îi explic Crinei de ce nu mai stau cu ea. Apropo, fata asta mă scoate din sărite.
Azi chiar am fost împreună cu Chris şi am jucat o partidă de billiard după ore. Glumeam, discutam, dar... era un ”dar” între noi, oarecum. Observam că uneori, vorbind la telefon, zâmbea visător şi nu era deloc greu să îmi dau seamă cu cine, de fapt, vorbea. Acel ”dar” are şi un nume pe care îl urăsc din suflet - Colin. Încă nu pot să accept realitatea. "Chris" şi "gay". Oricine altcineva, dar nu el. De ce el?
Şi nu, nu sunt homofob, dar nu vreau să îl împart pe Chris cu altcineva. Devin furios când mă gândesc că acel bărbat îl sărută pe buze, iar Chris închide ochii şi geme, întinzându-se ca buzele acelui cretin să coboare mai jos. Iar apoi să-i mângâie corpul firav cu nerăbdare şi să intre în el, făcându-l să răsufle din greu, să geamă excitat şi să îi rostească numele. Nu vreau să rostească alt nume decât numele meu! Ce tot îndrug... la naiba.
Cum eram speriat de gândurile mele ciudate, am dat cu mâna şi am vărsat sucul direct pe tricoul lui Chris. Eram într-o cafenea şi o aşteptam pe Crina, care s-a dus să o aducă pe surioara ei mai mică de la şcoala muzicală. M-a rugat frumos să o aştept şi pe ea, iar Chris s-a oferit să îmi ţină companie. În acel moment, priveam cum lichidul portocaliu i se întindea pe gât şi picura pe tricoul sau. Pot să jur că în acea secundă îmi venea să strâng acele picături cu buzele, dar mi-am dat o palmă, imaginar desigur.
”Nu îmi vine să cred că m-am gândit eu la aşa ceva! Ce dracu’ se întâmplă cu mine?!”
Când i-am atins gâtul, am simţit cum tresărise.
- Ce naiba te-a făcut să devii atât de furios, Alex? Dacă nu era paharul cu suc în faţa ta, eram sigur că mâna ta era să ajungă direct în nasul meu, zise el puţin pierdut şi a luat un şerveţel.
Nu a reuşit să facă pata să dispară, iar tricoul său putea fi salvat doar de maşina de spălat.
- Şi trebuia să mă întâlnesc cu Colin! zise el nemulţumit.
Chiar îmi părea bine că am vărsat sucul pe el când am auzit că trebuia să se întâlnească cu omul acela. M-am strâmbat în gând.
“O da, sunt gelos. Recunosc! Dar sunt gelos doar prieteneşte, dacă există aşa ceva. Trebuie să existe şi aşa sentiment!”
- Mergi la mine şi îţi dau un tricou de schimb, i-am zis eu, încercând să îmi ascund nemulţumirea.
Era vina mea şi trebuia să mi-o asum, chiar dacă voiam să îi stric planurile cu mare bucurie.
- Dar Crina? întrebă el cu jumătate de gură.
Nu am zis nimic. Am scos celularul şi mi-am sunat aşa-zisa iubită. I-am explicat ce s-a întâmplat şi am închis. Am urcat cu Chris în maşină şi am pornit spre apartamentul meu. Nici unul din noi nu a scos nicio vorbă. Fiecare se gândea la ceva anume, dar, din fericire, el nu putea să citească gândurile mele. De fapt, nici măcar eu nu le înţelegeam. Îmi doream să nu îl las să se ducă la întâlnirea cu Colin! Doamne, chiar nu doream asta, dar nu aveam ce face. Trebuia întâi să-mi analizez sentimentele. Nu ştiam ce se întâmplă cu mine.
- Chmmm, chmm, tuÅŸi Chris.
- Ce? L-am întrebat eu, încă conducând maşina.
- Se pare că am trecut de blocul tău...
- Drăcie! am exclamat eu şi am întors.
Puteam să pup un stâlp în frunte din cauza neatenţiei mele. Chris nu a mai zis nimic, doar mă privea ciudat. Am intrat în apartament şi am m-am îndreptat spre dormitorul meu. Chris şi-a scos tricoul şi când m-am întors şi l-am văzut gol până la jumătate, am înmărmurit. Nu că nu l-aş mai fi văzut, dar acum ştiam că e gay. Şi gândeam straniu. Şi nu înţelegeam de ce nu vreau să plece cu iubitul său. Şi mâine, de ziua lui, se va trezi în patul lui Colin... Nu voi fi eu primul care îl va felicita! La naiba!
- Ţine, sper să îi placă iubitului tău!
Zicând acestea cu un sarcasm evident, i-am aruncat un tricou negru.
Chris nu-mi replicase nimic, doar stătea şi mă privea.
- Îl îmbraci? am întrebat eu nervos.
- Ce dracu-i cu tine?! De parcă eu am vărsat suc pe tine, nu invers! Şi ce legătură are Colin...
- Mai întrebi? am şoptit eu, scrâşnind din dinţi.
Mi-am mutat privirea la ochii lui şi am văzut cum a tresărit. Eram foarte furios.
Fără să îmi dau seama ce fac, m-am apropiat de el şi i-am zis:
- Nu îmi pot scoate din minte un gând. Nu pot să nu mă gândesc că acest Colin te f**e, sau tu pe el. Mă îndoiesc. Spune, el pe tine sau tu pe el? Sau când şi cum?
Chris a făcut ochii mari şi mă privea cu gura căscata. Nu i-am mai vorbit niciodată în aşa hal, cu aşa intonaţie şi cu aşa cuvinte murdare. Dar, spre mirarea mea, şi-a revenit repede.
- Nu cred că e treaba ta! zise el şi se întoarse, dorind să se îmbrace. Simţeam că vrea să plece cât mai repede.
L-am apucat brutal de mână şi l-am întors spre mine.
- Răspunde-mi la întrebare. Mi-e interesant, vreau să ştiu dacă prietenul meu e fu…
Nu am mai reuşit să termin vorba, căci am simţit o usturime pe obrazul stâng. Mi-a tras o palmă puternică şi mă privea cu neînţelegere şi durere. Cuvintele mele l-au făcut să sufere, dar atunci nu mai conta nimic. Faptele sale m-au făcut să sufăr mai mult.
L-am împins pe pat şi m-am trântit peste el, ţinându-i strâns mâinele.
- Acum te voi f**e eu ca pe o c***ă, Chris, şi să nu îmi spui că nu îţi place!
Buzele mele s-au lipit imediat de buzele sale, formând un sărut sălbatic şi dureros. L-am muşcat ca să deschidă gura şi imediat mi-am băgat limba în ea, adâncind sărutul. Am simţit cum mi se umezesc obrajii. Dar mă îmbătase prea tare furia ca să îmi dau seama că plângea şi... era prea târziu să mă opresc. Eram prea excitat.
***