03-05-2011, 02:09 PM
Voi continua cu diacritice, asa cum am inceput. Daca il corectez, ma tin pana la sfarsit. Nu pot sa va promit acelasi lucru, ce tine de descriere, din pacate. Asa sunt eu, scriu asa de cand ma stiu si nu ma pot schimba. :| Dar totusi nu cred ca e asa rau... nu stiu.
Welcome cititorilor noi, ma bucur nespus de mult sa va vad aici. Mi-ati lasat toti niste comentarii superbe si va multumesc, mi-ati ridicat dispozitia *hugs*
:zuppy11:
Capitolul 11 - Chris
Nu puteam să cred că toate astea se întâmplau cu mine. Ar fi trebuit să râd de bucurie, să fiu cel mai fericit din lume, mai ales că am visat mereu la asta. Îmi doream de mult timp să fiu sărutat de Alex, să fim împreună...
Dar plâng cu lacrimi amare, căci nu am vrut aşa. Nu am vrut să fiu violat, să-mi vorbească urât şi să-mi provoace durere. Era insuportabil să ştiu că el îmi face asta, că mă tratează atât de urât şi mă înjoseşte. Era prea de tot şi nu credeam că mintea mea va suporta aşa presiune. Eu l-am iubit mereu şi cred că-l voi iubi întotdeauna, nu se va schimba nimic în privinţa asta, dar oare am meritat eu aceste cuvinte murdare ce mi-au zgâriat sufletul, lăsând în urma lor un zgomot jalnic? Cât de naiv am putut fi când am crezut că m-a înţeles, că mă acceptă aşa cum sunt! La urma urmei putea să mă respingă, era să sufăr mult, dar nu avea să se întâmple una ca asta. Putea să mă alunge, dar el ce făcea? Îmi săruta gâtul şi îl muşca uşor, de parcă dorea să-mi golească venele de sânge. Eram mai mult ca sigur că nu îşi dădea seama de nimic. Ştiam perfect că îi va părea rău şi îşi va cere iertare, dar eu nu-i voi putea accepta nici o scuză. De ce? Pentru că a distrus visul meu! De-ar fi ştiut cât de mult îmi doream ceea ce s-a întâmplat, dar nu aşa... voiam iubire şi tandreţe, pasiune şi gingăşie. Alex a distrus inocenţa.
- Mmm, eşti atât de dulce, mi-a şoptit în timp ce-mi săruta obrajii, prinzând cu buzele-i uscate lacrimile mele.
Şi eu mai credeam că lacrimile sunt sărate...
- Alex, opreşte-te până nu e prea târziu... te implor, Alex, te rog...
Mă rugam la el, privindu-l în ochii săi albaştri. Mă rugam să înceteze, pentru că nu mai suportam, era prea de tot. Nu suportam gândul că totul e o greşeala, că e beat de furie şi nu ştie ce face.
- Dumnezeule, Chris, ce faci din mine? şopti el, ignorând cuvintele mele.
Mă dureau încheieturele mâinilor, căci mă ţinea strâns, de parcă se temea să nu fug. Îi simţeam răsuflarea fierbinte pe pieptul meu. Când mi-am dat seama că am rămas gol-puşcă, iar Alex îmi mângâia fesele, am încercat să mă feresc, dar nu m-a lăsat. Uram faptul că era mai puternic fizic decât mine. Am rămas mască, când am simţit degetele lui aproape de locul unde până acum a avut acces doar Colin.
- Te rog, Alex, încetează...
Nu am mai putut să vorbesc, căci am simţit o durere aproape tăioasă. Şi erau doar două degete! Se părea că avea de gând să intre-n mine fără lubrifiant.
La naiba, el măcăr nici nu avea idee "cu ce se mănâncă" tot ce făcea.
I-am muşcat umărul şi el a gemut înăbuşit.
- Nu ai idee cât de mult îmi doresc să fiu în tine, Chris, eşti atât de fierbinte!
Degetele sale continuau să mă pregătească, dar oricum nu făcea nimic corect. Realitatea nu era ceea ce a văzut el în filmuleţele porno, de fapt. Nu cutezam să-l privesc în ochi, căci mi-era ruşine. Mă simţeam un nimic, ultimul om de pe pământ, o curvă... exact, o curvă.
Mi-a apucat bărbia cu două degete şi mi-a întors capul brutal, ordonându-mi:
- Priveşte-mă in ochi.
Am deschis ochii şi mi-am izbit privirea de a sa. Aveam impresia că cineva a luat o pensulă şi i-a întins albastrul prin tot ochiul. Pupilele erau dilatate, de parcă era drogat. Şi-a apropiat buzele de ale mele, dar nu m-a sărutat. Întâi mi le-a conturat cu limba şi apoi a muşcat-o pe cea inferioară. Am deschis gura fără să vreau, iar el a profitat de asta şi şi-a băgat limba în ea. Acest sărut era mai tandru, mai fin... mă mângâia.
În timp ce mă săruta aşa, mi-a apucat picioarele şi lea aşezat pe umerii săi. S-a oprit şi s-a îndepărtat puţin de tot ca să mă privească.
- Ai roşit de parcă ar fi prima data, zise el pe un ton straniu, aproape învinuitor.
- Lasă-mă în pace, Alex, nu fi cretin, am încercat eu iar, dar fără nici un rost.
Mi-a tras o palmă peste obrazul stâng, ceea ce m-a stupefiat. Asta chiar m-a făcut să încremenesc. Simţeam cum lacrimile mele curg şiroaie şi nu puteam să mă abţin, uram emoţiile mele.
- De ce nu am fost eu primul?
Îl priveam mirat, dar tăceam. Avea să-i răspund odată şi odată la acele întrebări, dar nu atunci. Atunci îmi era silă şi de mine şi de el. Doream să se termine mai repede dezastrul, să plec. Colin sigur mă aştepta, dar nu mai doream să ne vedem. Voiam să rămân singur, să-mi ling rănile, aşa cum o făceam mereu.
Alex a intrat în mine, provocându-mi o durere şi mai mare. Suportam cu greu, era prea dur. Era cea mai oribilă partidă de sex din viaţa mea, la sigur. Alex gemea de plăcere, îmi mângâia obrazul pe care l-a lovit, uneori şi mă săruta fugitiv pe buze, pe faţă...
doar acestea erau alinările care mă făceau să ignor durerea. Spre oroarea mea eram şi excitat, aveam o erecţie puternică, dar sigur nu era să am orgasm. Îmi cunoşteam corpul prea bine, ca să pot prezice aşa ceva.
- Ah, Chris, şopti Alex şi am simţit cum a ejaculat în mine.
M-a mai sărutat o dată, dar nu i-am răspuns nici acum. Am aşteptat să se potolească şi am sărit din patul blestemat. Am început să mă îmbrac rapid. Când m-am plecat să-mi ridic blugii de jos, am simţit o durere acută în zona anusului. La naiba, cât de imbecil a putut fi!
Îl priveam pe furiş şi mai întai am observat o expresie plină de extaz pe chipul său angelic, dar treptat, devenea palid la faţă. Şi-a ridicat privirea când doream să ies pe uşă şi am văzut neînţelegere pe faţa lui. Apoi durere, neîncredere. O da, şi-a dat seama de tot ce s-a întâmplat, dar era prea târziu.
- Iartă-mă, a zis şi şi-a astupat faţa cu mâinile.
A început să tremure, dar mai ales umerii şi am înţeles că plângea.
- Adio, Alex, i-am zis rece ÅŸi am plecat.
Eram sigur că a înţeles ce am avut în vedere. Desigur era să ne întâlnim, să ne vedem pe coridoarele liceului, în cabinete la ore, dar am zis adio prieteniei noastre. Niciodată nu va mai fi ceea ce a fost. Nu aveam de gând să spun la nimeni despre ceea ce s-a întamplat, dar îmi venea să mor în acel moment. Singurul om căruia puteam să mă plâng era vinovatul, iar Colin... nu trebuia să afle.
***
Welcome cititorilor noi, ma bucur nespus de mult sa va vad aici. Mi-ati lasat toti niste comentarii superbe si va multumesc, mi-ati ridicat dispozitia *hugs*
:zuppy11:
Capitolul 11 - Chris
Nu puteam să cred că toate astea se întâmplau cu mine. Ar fi trebuit să râd de bucurie, să fiu cel mai fericit din lume, mai ales că am visat mereu la asta. Îmi doream de mult timp să fiu sărutat de Alex, să fim împreună...
Dar plâng cu lacrimi amare, căci nu am vrut aşa. Nu am vrut să fiu violat, să-mi vorbească urât şi să-mi provoace durere. Era insuportabil să ştiu că el îmi face asta, că mă tratează atât de urât şi mă înjoseşte. Era prea de tot şi nu credeam că mintea mea va suporta aşa presiune. Eu l-am iubit mereu şi cred că-l voi iubi întotdeauna, nu se va schimba nimic în privinţa asta, dar oare am meritat eu aceste cuvinte murdare ce mi-au zgâriat sufletul, lăsând în urma lor un zgomot jalnic? Cât de naiv am putut fi când am crezut că m-a înţeles, că mă acceptă aşa cum sunt! La urma urmei putea să mă respingă, era să sufăr mult, dar nu avea să se întâmple una ca asta. Putea să mă alunge, dar el ce făcea? Îmi săruta gâtul şi îl muşca uşor, de parcă dorea să-mi golească venele de sânge. Eram mai mult ca sigur că nu îşi dădea seama de nimic. Ştiam perfect că îi va părea rău şi îşi va cere iertare, dar eu nu-i voi putea accepta nici o scuză. De ce? Pentru că a distrus visul meu! De-ar fi ştiut cât de mult îmi doream ceea ce s-a întâmplat, dar nu aşa... voiam iubire şi tandreţe, pasiune şi gingăşie. Alex a distrus inocenţa.
- Mmm, eşti atât de dulce, mi-a şoptit în timp ce-mi săruta obrajii, prinzând cu buzele-i uscate lacrimile mele.
Şi eu mai credeam că lacrimile sunt sărate...
- Alex, opreşte-te până nu e prea târziu... te implor, Alex, te rog...
Mă rugam la el, privindu-l în ochii săi albaştri. Mă rugam să înceteze, pentru că nu mai suportam, era prea de tot. Nu suportam gândul că totul e o greşeala, că e beat de furie şi nu ştie ce face.
- Dumnezeule, Chris, ce faci din mine? şopti el, ignorând cuvintele mele.
Mă dureau încheieturele mâinilor, căci mă ţinea strâns, de parcă se temea să nu fug. Îi simţeam răsuflarea fierbinte pe pieptul meu. Când mi-am dat seama că am rămas gol-puşcă, iar Alex îmi mângâia fesele, am încercat să mă feresc, dar nu m-a lăsat. Uram faptul că era mai puternic fizic decât mine. Am rămas mască, când am simţit degetele lui aproape de locul unde până acum a avut acces doar Colin.
- Te rog, Alex, încetează...
Nu am mai putut să vorbesc, căci am simţit o durere aproape tăioasă. Şi erau doar două degete! Se părea că avea de gând să intre-n mine fără lubrifiant.
La naiba, el măcăr nici nu avea idee "cu ce se mănâncă" tot ce făcea.
I-am muşcat umărul şi el a gemut înăbuşit.
- Nu ai idee cât de mult îmi doresc să fiu în tine, Chris, eşti atât de fierbinte!
Degetele sale continuau să mă pregătească, dar oricum nu făcea nimic corect. Realitatea nu era ceea ce a văzut el în filmuleţele porno, de fapt. Nu cutezam să-l privesc în ochi, căci mi-era ruşine. Mă simţeam un nimic, ultimul om de pe pământ, o curvă... exact, o curvă.
Mi-a apucat bărbia cu două degete şi mi-a întors capul brutal, ordonându-mi:
- Priveşte-mă in ochi.
Am deschis ochii şi mi-am izbit privirea de a sa. Aveam impresia că cineva a luat o pensulă şi i-a întins albastrul prin tot ochiul. Pupilele erau dilatate, de parcă era drogat. Şi-a apropiat buzele de ale mele, dar nu m-a sărutat. Întâi mi le-a conturat cu limba şi apoi a muşcat-o pe cea inferioară. Am deschis gura fără să vreau, iar el a profitat de asta şi şi-a băgat limba în ea. Acest sărut era mai tandru, mai fin... mă mângâia.
În timp ce mă săruta aşa, mi-a apucat picioarele şi lea aşezat pe umerii săi. S-a oprit şi s-a îndepărtat puţin de tot ca să mă privească.
- Ai roşit de parcă ar fi prima data, zise el pe un ton straniu, aproape învinuitor.
- Lasă-mă în pace, Alex, nu fi cretin, am încercat eu iar, dar fără nici un rost.
Mi-a tras o palmă peste obrazul stâng, ceea ce m-a stupefiat. Asta chiar m-a făcut să încremenesc. Simţeam cum lacrimile mele curg şiroaie şi nu puteam să mă abţin, uram emoţiile mele.
- De ce nu am fost eu primul?
Îl priveam mirat, dar tăceam. Avea să-i răspund odată şi odată la acele întrebări, dar nu atunci. Atunci îmi era silă şi de mine şi de el. Doream să se termine mai repede dezastrul, să plec. Colin sigur mă aştepta, dar nu mai doream să ne vedem. Voiam să rămân singur, să-mi ling rănile, aşa cum o făceam mereu.
Alex a intrat în mine, provocându-mi o durere şi mai mare. Suportam cu greu, era prea dur. Era cea mai oribilă partidă de sex din viaţa mea, la sigur. Alex gemea de plăcere, îmi mângâia obrazul pe care l-a lovit, uneori şi mă săruta fugitiv pe buze, pe faţă...
doar acestea erau alinările care mă făceau să ignor durerea. Spre oroarea mea eram şi excitat, aveam o erecţie puternică, dar sigur nu era să am orgasm. Îmi cunoşteam corpul prea bine, ca să pot prezice aşa ceva.
- Ah, Chris, şopti Alex şi am simţit cum a ejaculat în mine.
M-a mai sărutat o dată, dar nu i-am răspuns nici acum. Am aşteptat să se potolească şi am sărit din patul blestemat. Am început să mă îmbrac rapid. Când m-am plecat să-mi ridic blugii de jos, am simţit o durere acută în zona anusului. La naiba, cât de imbecil a putut fi!
Îl priveam pe furiş şi mai întai am observat o expresie plină de extaz pe chipul său angelic, dar treptat, devenea palid la faţă. Şi-a ridicat privirea când doream să ies pe uşă şi am văzut neînţelegere pe faţa lui. Apoi durere, neîncredere. O da, şi-a dat seama de tot ce s-a întâmplat, dar era prea târziu.
- Iartă-mă, a zis şi şi-a astupat faţa cu mâinile.
A început să tremure, dar mai ales umerii şi am înţeles că plângea.
- Adio, Alex, i-am zis rece ÅŸi am plecat.
Eram sigur că a înţeles ce am avut în vedere. Desigur era să ne întâlnim, să ne vedem pe coridoarele liceului, în cabinete la ore, dar am zis adio prieteniei noastre. Niciodată nu va mai fi ceea ce a fost. Nu aveam de gând să spun la nimeni despre ceea ce s-a întamplat, dar îmi venea să mor în acel moment. Singurul om căruia puteam să mă plâng era vinovatul, iar Colin... nu trebuia să afle.
***