[Yaoi] You are mine !

[Lexxu]

Buuuna tuturor. Acest fic, l-am facut pentru fanii CB (ca si mine de altfel) si din placere. Sper sa va faca placere atunci cand il cititi. Ei bine, ce sa o mai lungesc atata? Lectura placuta si Ja nee.

Edit: Trupa CB nu imi apartine si nu fac profit de pe urma lor.

Varsta minima: + 18
Gen: Yaoi
Limba: Romana
Observatii cu privire la continut: limbaj vulgar!!! ( in unele capitole )
Tipul de comentariu solicitat: Simpla






[center]Capitolul 1.
Strify P.o.v [/center]






Afara ninge linistit. Fulgi micuti si albi, ating usor pamantul, astfel depunanduse un strat de zapada numai bun pentru dat cu sania sau punga. Imi amintesc si acum cu drag, ca atunci cand eram mic mergeam cu prieteni sa ne dam cu sania sau punga. Desii era periculos noua nu ne pasa. Eram fericiti ca ne puteam distra si bucura de acest sezon friguros.
Eu, stau in pat privind pe geam. Cum spuneam, ningea destul de tare, iar baietii inca nu s-au intors. M-au lasat pe mine singur aici, deoarece sigur dormeam. Ma avertizasera seara trecuta, ca aveau sa mearga la cumparaturi fara mine daca dorm. Eh, pun pariu ca Yu nu avea chef de certuri asa devreme, asa ca m-a lasat in pace sa dorm. M-a lasat pur si simplu sa fiu tinut prizonier pe meleagurile create de subconstientul meu.
E prima data cand ma aflu cu prieteni mei la munte de Craciun. Exact, peste doua zile va fii Craciunul, acea zi in care iti pui o dorinta in speranta ca se va indeplini, acea zi pe care ti-o petreci cu familia, acea zi care face din tine un om mai bun chiar daca numai pe moment.
Mie unul, nu prea imi plac sarbatorile. Toti oameni fug de colo-colo la cumparaturi si e o agitatie de nedescris, plus ca nu se tin concerte pe durata acestor zile "libere" cum ar veni. Totusi, exista ceva bun in asta. Avem si noi putin timp sa ne tragem sufletul, deoarece dupa sarbatori mergem in turneu, in Franta. Super!
Nu pot sa ma plang, caci imi plac mult concertele. Imi place sa cant, sa dansez, sa aud aplauzele fanilor si sa le incant tuturor auzurile cu vocea mea superba. Nu ca vreau sa ma laud, dar asa e, mi-a spus-o multa lume. Banuiesc ca nu m-au mintit nu? Normal ca nu.
Ma ridic de pe asternutul moale, pe care ma odihnise atatea amar de ore. Imi fac patul rapid si pasesc timid, indreptandu-ma spre baie. Adica, daca sunt un star, nu inseamna ca nu stiu si eu sa fac un pat sau curat. De obicei sunt un tip extrem de ordonat, spre deosebire de altii, exemplu : Yu. Este un tip atat de... de... nenormal. Imi intoarce orice vorba, se joaca cu nervii mei, doarme cu o pisica in pat, e extrem de dezordonat si adora sa-mi fure prajiturile. Noi doi nu ne suportam deloc si nici nu trebuie. Comunicam doar de dragul celorlalti, uneori. Alteori ei se apuca de ras pe seama noastra, desii pentru mine nu-i deloc amuzant. Nu imi plac ochii lui sau parul sau negru frumos aranjat. Nu imi plac pirceu-rile lui sacaitoare, nu imi place cum se imbraca si urasc modul in care imi vorbeste. Se crede superior. Ce sa spun... eu sunt deasupra lui cu mult!
Ajuns in baie, ma privesc in oglinda. Sunt la fel de frumos ca intotdeauna, chiar daca par mai somnoros ca niciodata. Dau drumul la apa, punandu-mi lichidul in palme pentru a-mi spala fata. Nu pot sa stau asa, nu sunt lenes ca Yu!
Incaperea este destul de spatioasa. Faianta crem este destul de placuta ochiilor mei, iar peretii la fel ma incanta. Aceasta culoare imi aduce aminte mereu de ciocolata, prajituri... acadele. In fine, toate dulciurile posibile. Adica, daca pornesti de la o ciocolata de ce sa nu continui si cu alte bunatati? Mmm, imi ling buzele, uitand ca sunt umed pe fata. I-au un mic prosopel in palme, stergand picuri ce se scurgeau pe chipu-mi frumos.
Ajuns in bucatarie, deschid frigiderul servindu-ma cu o ciocolata delicioasa. O bag in gura, tragand ambalajul cu dintii.
- Mai, mai Strify! De cand ai devenit asa pervers? intrebase Yu, carand bagajele pline cu mancare, podoabe si altele.
- Dute naibii Yu! spun eu, intorcandu-ma cu spatele vrand sa plec.
Ma prinsese de talie, rasucindu-ma usor, astfel ca acum privirile noastre se intersectau. Nu stiu ce gandeste el in momentul de fata sau ce inseamna privirea lui, dar a mea incearca sa-i transmita "da-mi drumul sau ti-o iei".
Eu continuam sa mananc ciocolata ca un nesimtit, desii nu sunt, iar Yu ma privea atat de atent incat la un moment dat imi simteam obrajii inflacarati. De ce nu se cara? Vreau doar liniste si pace... da se gaseste marele Yu sa ma futa la icre mereu. Incerc sa ma eliberez, insa era cu neputinta. El e mult mai puternic decat mine. Firar sa fie ei de muschii... poate nu mi-ar displacea si mie cativa in plus.
- Ce vrei Yu? intreb eu ridicand o spranceana.
- Daca ai stii ce vreau, m-ai ucide. Imi raspunsese el pe un ton atat de sarcastic, incat ma enervasem la culme.
Imi daduse drumul, lasandu-ma doar cu mana goala, caci imi furase ciocolata atunci cand nu fusesem atent. Nu reusisem s-o termin, asa ca mi-a luat-o.
- Yu! Termina! Tie nu-ti plac dulciurile! si e ultima...
- Ce stii face pentru ea? imi spusese in timp ce o tinea sus, ca sa nu pot ajunge eu.
- Dute dracu! ii spun eu, parasind incaperea.

Off si Yu asta... inteleg ca nu ma suporta, oricum nici eu nu il suport pe el, dar de ce ii place sa ma enerveze mereu? De ce eu? Ma dispera la culme cu comportamentul lui de copil mic si prost.