Cand viata se complica

[Leontina]

Ajung si eu intr-un fnal pe aici, sper sa si aias aceva de comentariul asta :]]
In primul rand îti multumesc mult pentru dedicatie :) Nu ma asteptam.
Revenind, capitolul lui Alex mi s-a parut interesant. Acum înteleg si eu de ce a avut anumite reactii pe la inceputul povestii, cum ar fi acea imbratisare brusca pe care i-a dat-o lui Lizzie dupa ce fusese atat de rece fata de ea.
Asa:
- actiune, e ok, nici nu prea avea cum sa fie grabita avand in vedere lungimea capitolului
- descrierea, eu zic ca a fost cata trebuie si sentimentele au fost transmise destul de bine
- greseli, am vazut cateva, nu mai imi amintesc unde si erau putine si neimportante oricum.
Asa, am mai inteles anumite chestii si ma buxur ca am aflat ce era cu acel desen a lui Melanie. Desi, aici raman in continuare curioasa deoarece inca nu stiu ce anume a scris ea sub portret, iar reactia lui Alex mă face să imi creez mii de teorii in minte, ceea ce nu ma ajuta deloc. Sper totusi ca la un moment dat vom afla si noi ce a scris micuta aceea acolo si mai am eu niste banuieli ale mele, deci abia astept sa aflu ce anume urmeaza.
In afara de asta, ce as mai putea spune? A, da, a fost dragut din partea lui Alex sa o duca pe Lizzie acasa la Allan si sora acestuia si se pare ca acest lucru a facut-o sa fie fericita, chiar daca nu prea am inteles eu de unde a stiut el ca asta o va ajuta. In fine, ma bucur pentru ea. Sincer, dupa atata plans mai trebuie sa-si revina si ea putin.
Cam atat, astept continuarea. Spor la scris!