Chimie vs. Alchimie

[PervyTeoYaoi_Shinee]

Asa cum i-am promis la Allex gândăcell :) am adus nextul. acest capitol il dedic ei, pentru ca e alaturi de mine. Mulmesc pentru comentarii! So, ce mai conteaza restul, next: =>>

Capitolul 7- Linistea dinaintea furtunii
Imi ridic usor capul, sprijinindu-ma in coate. Vederea imi era incetosata, insa puteam simti in aer un miros de iarba proaspata. O mana destul de calda se juca cu cateva din suvitele rebele de pe chipul meu. Stiam foarte bine caldura aceea. Ma enevasem pe acea caldura atata timp ca o stiu acum la fiecare atingere. Roy... Pleoapele mi se dezlipesc usor, insa se inchid la fel de repede din cauza lumini asurzitoare de afara. In schimb am putut observa imaginea lui Roy ce statea langa mine. Ma imping in el, lasandu-mi chipul dominat de umbra dintre bratele sale mari. Acesta ma trase usor in bratele lui, putand sa aud un pufait patetic ce banuiesc ca a fost urmat de acelasi zabet idiot. Da... lupul isi schimba blana da naravu’ ba. Exact asa era si Roy. Cand incepeam sa ma imprietenesc si sa il las sa se apropie de mine, trebuie el sa vina cu ceva sa strice atmosfera si bine-dispusa mea stare. Ah, imi vine sa-l...
Ochii mi se marira instinctiv in momentul in care imaginile celor doua sabii imi aparura in minte. Ce fusese aia? Ce se intamplase acolo? Oare a fost doar un vis? De cand l-am intalnit pe Roy sunt din ce in ce mai slab. Nu inteleg ce se intampla. Ori cat de mult a incercat brunetul sa ma lamureasca, tot nedumerit eram. Mereu aveam o intrebare care ma bantuia o noapte intreaga si nu puteam dormi din cauza acesteia. Am inghitit in sec si m-am lasat in poala sa, cuibarindu-ma cat mai aproape de el. Mi-am deschis usor buzele uscate si mi-am trecurt in mod simbolic buzele peste ele pentru a le umezi. Si acele saruturi...si acea tandrete... Ce tot vorbesc, eu nu sunt gay! Cel putin nu cred ca sunt, ah doar la tampeni ma gandesc...
-Roy?...De ce ti se mai zice si colonel? Pe baba am auzit-o ca asa ti-a zis prima data cand a adus vorva de tine.
Imi intorc privirea spre a sa, uitand de lumina puternica si de vantul ce adia usor printre copaci, dandu-mi fiori, canalizandu-mi intreaga atentie asupra chipului sau. Privirea lui se schimba, devenind autoritara si rece. Mana sa trecu peste obrazul meu cald, usor imbujorat, ramanand acolo pentru ceva timp. Isi lipi fruntea usor de a mea, facandu-ma sa inghit in sec. Buzele noastre erau acum doar la cativa centimetri distanta. Imi inchid ochii usor, stiind ce va urma in continuare. Bataile inimii mele se accelerasera intr-un mod vigilent, iar pielea mi se facu ca de gaina. Imi arcuiesc usor buzele, pregatindu-ma pentru impacatul cu cele ale barbatului. Incepusem sa tremur usor, poate si din cauza vantului, obraji mi se incalzisera, prinzand o culoare rosiatica. Mai inghit o data in sec, parca facandu-i semn ca poate continua. Suspansul domina totul din imprejurul meu, iar vibratile trupului meu se faceau simtite din ce in ce mai tare. Astept si astept, dar nu se intampla nimic. Aud din nou acel pufait enervant si imi redeschid ochii. Chipul sau se retragesi, se uita la mine, zabetul cretin reaparandu-i pe fata.
-Colonel? Ce e cu intrebarea asta, iubire? Mai ales acum cand aveai si tu niste ganduri cat de cat perverse. Oh, oh! Isi apropie din nou trpulul de al meu si ma saruta usor pe obrazul fierbinte.
-Asta e ceea ce tu doresti? aud jocea lui batjocoritoare lovindu-se de timpanul meu. Atunci, iubire, vino dupa ele. Fa si tu un pic de efor, nu vei muri.
Da... V-am zis eu ca strica cele mai frumoase momente. Ce e cu el? Eu sa ma sarut cu el? Si sa mai si vreau? Cred ca nu e intreg la minte...pff ce fraier...
-Daca ma faci fraier, nu inseamna ca si sunt, sti? Iti sunt superior tie.( mdaa, acum imi citeste si gandurile)
-Ce te face sa crezi ca-mi pasa, idiotu... Ramasem blocat...abea acum imi dadusem seama ce imi spuse. Ma numise “iubire”. As fi vrut sa ii spun vreo doua si despre cum ma facu, dar altceva se intamplase cu mine cand auzisem acest cuvant. Nu doar faptul ca isi batea joc de mine prin acel cuvant m-a facut sa imi pese de ce imi zise, ci si faptul ca il mai folosise candva...in vis. Ofteaza puternic si ma intoarse cu spatele la el. Isi departa picioarele si le aseza de o parte si de alta a trupului mei. Mainile sale calde se unira cu trupul meu, acum firav, imbratisandu-ma puternic. Bataile inimii mele se oprira, respiratia imi fusese taiata. Nimic din trupul meu nu se mai misca. Roy isi lasa usor capul pe spatele meu, facand ca trupul meu sa tresara. Eram emotionat, cei drept. Bun, acum ma enervam eu pe mine. Hai, Roy strica momente si acum te rog, pana nu ma fac de ras.
-Kail, nu a fost un vis...dar toate la timpul lor.
Nu m-a interesata cea de-a doua replica ce cred ca se referea la intrebarea pe care i-am adresat-o, ci din potriva ramasem blocat inca de la primul cuvant. Imi spuse pe nume, nu-si batuse joc, nu facuse misto de mine, ci pur si simplu imi rostise numele. Oare e bolnav? Cert e ca era serioasa treaba. Nu cred ca am mai vazut latura asta a lui Roy nici macar cand ma sarutase. Imi ridic usor mainile si le pun peste cele a brunetului. Parca imi parea rau pentru el. Sa aiba grija de mine, fara un scop al lui, fara vreo dorinta. Ce tot zic? El isi bate joc de mine, el ma face sa ma simt prost, el ma tortureaza, el ma...el ma...ah n-am nici un chef sa fac chesti din astea acum. Sunt prea curios sa vad ce va urma.
Abea acum observasem ca ne aflam intr-un cimitir. De fapt mai fusesem aici, era cimitirul de langa lac pana unde ma urmarise fantoma aceea. Noi ne aflam langa un mormant din piatra pe care era scris din marmura numele si anul in care persoana respectiva murise. Imi indreptasem privirea spre mormant de curiozitate, insa ramsem amutit...Mama... O lacrima amara mi se scurse usor pe obrajul rosiatic. Mainle imi cazura pe langa corp, iar tremurul corpului meu amuzi si el. Picaturile cristaline si sarate mi se prilingeau lpe fata angelica, mai apoi lovindu-se puternic de mainile lui Roy. Bartatul observa acestea si se ridica repede de pe mine, tragandu-ma brutal in bratele lui. Incepu sa-si treaca mana tandru prin parul meu, iar cu cealalta imi sterse dara umeda facuta de lacrimi. Ma luase la piept si ma imbratisa dulce si puternic , soptindu-mi la ureche ceva, dar atat de incet incat abea am reusit sa-l aud.
-Hai, sa megem acasa...am sa te fac sa te simti mai bine, aud vocea suava a colonelului.
Am vrut sa protestez, dar gura mea nu vroia sa se deschida si chiar daca ar face-o nu cred ca as reusi sa leg doua vorbe. Doar faptul ca imi aminteam de mama in prezenta lui Roy ma facea sa ma simt rau si fara pic de putere, vulnerabil. Brunetul nu mai astept raspunsul meu, luand tacerea ca pe un da si ma lua in brate ocrotitor, indreptandu-se spre casa sa. De ce m-a adus aici? Vroia sa ma vada neaparat in starea asta? Eu imi pusem aceasta intrebare si eu imi voi raspune. Parca el vroia sa ne intalnim undeva dupa scoala, oare la acest loc se referea? Nu-mi mai aminteam exact acele cuvinte, iar acum nici nu cred ca ar trebui sa-mi mai pese de el. De fapt nu-mi pasa de nimic. Nu-mi pasa ca ma vede lumea pe strada, tinut ca nu copilas mic in bratele tatalui sau, nu-mi pasa de ce va urma, nu-mi pasa unde merg, eu doar priveam in gol, ratacit in proprile ganduri si suferinte.
***
Ma simt asezat pe o suprafata moale, cu un usor miros de vanilie si migdale. Simt buzele colonelului lipindu-se de obrajul meu stang. Inima imi batea cu putere, iar vibratile ce nu stiu de cate ori le-am simtit azi isi facura din nou aparitia. Il vad pe Roy cum isi da bluza jos de pe el, lasand la vedere un bust perfect, nu foarte musculos insa extrem de frumos si de bine conturat. Il vad ca se pune deasupra mea si ma imbratiseaza, insa pentru un scurt timp deoarece isi intoarce din nou privirea spre a mea. Imi saruta calm gadul cu pielea sa sensibila, facand ca mi de fiori sa-mi strabata corpul ce tremura incontrolabil. Eu tremuram incontrolabil. Cu toate astea era infiorator de bine. Atingerea lui, buzele lui..ah! Isi apropie chipul de al meu si imi prinde barbia intre degetul sau mare si cel aratator. Unu mic zambet frumos i se afiseaza pe fata, facandu-ma si pe mine, intinctiv, sa zambesc.
-Ce faci, Roy? spun cu jumatate de gura, cu ultima putere pe care o mai aveam, inainte ca seceta sa-mi invaluiasca gatlejul.
-Sssst...ti-am zis deja Kail. Acum lasa-te purtat de val si lasa-ma sa te fac sa te simti mai bine, dragostea mea! Adu vocea brunetulu, urmata de un zambet si mai cald.
___________
De asemnea ii multumesc si lui Shaddix, stie ea de ce. Kiss you, guys!