18-02-2012, 02:36 PM
Ei bine, am venit cu nextu! Lectură plăcută şi Ja nee'.
Capitolul 5.
Derrick P.O.V
Cum spuneam, vreau nişte răspunsuri la întrebări. Vreau să mă răzbun cât mai repede, pe acel criminal ce mi-a luat persoanele dragi mie, fără pic de milă. Ei bine, nici eu nu voi avea pic de milă faţă de el. Abea aştept să pun mâna pe el, să-l fac să regrete că s-a născut. Cel mai ciudat mi se pare pofta asta de a vărsa sânge, o poftă absolut nebună.
Acum, mă aflu într-o vilă, mai exact, într-o cameră. Sunt singur, ca de obicei. Cred că această casă, este al lui Drake ăsta. Mi-a trezit un oarecum interes. Defapt o mare curiozitate, despre povestea lui.
Îmi duc mâinile sub cap, privind tavanul. E alb şi imaculat, lipsit de puncte negre. Deci nu aveam ce număra, decât oi ca să adorm.. dar, nu-s un copil care să numere oi.
Vreau, să-mi alung cumva gândurile. Orice fel de gând, să-mi dispară din minte, astfel încât, să rămână un gol. Că veni vorba de "gol", eu sunt gol.
Mă ridic speriat, căutând hainele, ce le aveam pe mine. Doar nu am de gând să rămân aşa, nu?
Însă nu apuc să fac nimic, căci un tânăr îşi face apariţia în încăperea, unde eu, stăteam în picioare cu mâinile pe sexul meu.
- Cine eşti? Şi ce cauţi aici? întreb eu.
- Eu sunt Drake, iar aceasta este faţa mea adevărată. Am uitat să-ţi zic, că, bătrânul pe care l-ai văzut nu eram eu cel adevărat.
- Ăhmm.. atunci hainele mele unde-s? întreb eu, amintindu-mi că-s dezbrăcat.
- Uită-te în dulap, am pus servitoarea să ţi le aranjeze, iar cele de pe tine, sunt la spălat. Spuse el întorcându-se cu spatele, dorind să plece. Apropo, mi-a făcut plăcere.. să te dezbrac. A adăugat el, părăsiind camera.
Pun pariu că în momentul de faţă, eram mai roşu ca un rac. Cum naiba, să-mi spună aşa ceva? Doar e bărbat nu? sau.. mă înşel?
Nu am de unde ştii dacă nu-l întreb. Mă îndrept spre dulap, alegându-mi o pereche de boxeri negri, o cămaşă neagră, o pereche de pantaloni negri strâmţii şi teneşi negri. Mă îmbrac, cu viteza lumini, părăsind încăperea.
Caut cu privirea, acest, Drake. Am de gând să aflu răspunsurile la întrebările, ce mă enervau peste măsură. Oricum, vroiam să aflu povestea lui, deci.. e şansa mea. Îmi plimb privirea peste tot, dar în zadar. Oare unde a mai dispărut şi ciudatul ăsta?
Trebuie să fie demon nu? Adică nimeni normal nu se poate teleporta, schimba într-un bătrân.. şi pot să pun pariu că este vorba şi de alte "puteri" pe care eu.. nu le ştiu, încă.
Oare ce o să mai păţesc? Numai mie mi se întâmplă tot felul de ciudăţeni.
Încep să mă plimb prin vilă, uitându-mă din când în când la câte o servitoare ce trecea pe lângă mine, analizându-mă din cap până în picioare. Presupun că dragul de Drake, le-a spus că voi rămâne pe aici o vreme.. mda.
Mă plimb ce mă plimb, până nimeresc într-o baie, căci din câte am putut observa sunt mai multe băi. Mă privesc, în oglinda uriaşă. Privirea mea albastră, se asemăna perfect cu o mare, în care trăiesc o grămadă de rechini. Ochii îmi erau puţin şterşi, din cauza tristeţii. Sunt deprimat, trist, abătut.. din cauza că părinţi mei s-au dus, împreună cu Tania. Acum în momentul de faţă, trebuie să-mi pun încrederea într-un străin.
Biata Tania, şi acum îmi amintesc, cum îmi spunea să nu am încredere în străini niciodată. " Un om misterios, aduce mereu necazuri" . Însă până acum, acest Drake, m-a scăpat de necazuri. Deşi e misterios, deasemenea şi un necunoscut pentru mine.. am început să am încredere. Prin simplul fapt că m-a salvat, mi-a câştigat încrederea. Nu mai simt nici un fel de frică, dar nici vreun altfel de sentiment. Oricum, după ce termin cu răzbunarea o să-i aparţin sau.. mă rog, o să-i rămân îndatorat.
Îmi scutur capul, alungând astfel gândurile departe.. şi unele şuviţe din părul meu auriu. Părăsesc încăperea, ajungând în curte.
E destul de spaţios pe aici. Pot să observ cu uşurinţă o piscină, extrem de curată. Îmi mişc picioarele, încet dar sigur, îndreptându-mă spre aceasta. Mă aşez în fund, poziţionându-mi picioarele în apa, puţin călduţă.
Privesc, înăuntrul piscini, observându-mă pe mine. Mă oglindeam, în lichidul transparent.
Nu ştiu de ce, dar, mă simt mai ok când pielea îmi atinge apa. De mic am adorat să fac baie, iar dacă puteam, stăteam chiar şi ore, bălăcindu-mă. Mi-am dorit mereu să fiu un om peşte. Ştiu că sună ciudat, dar cum Drake poate fi un demon ce se teleportează, eu de ce nu aş fi omul peşte?
- Om peşte, serios!? întreabă Drake, ieşind la suprafaţă, începând să râdă.
- Ce-i de râs? Cum tu eşti un demon... şi eu mi-aş dori să.. lasă nu mai contează. Spun eu, uşor enervat de râsul lui.
- Păi.. -face pauză- poţi fi un om peşte! spune el, observându-i o sclipire în ochii.
- Da? cum? spun eu entuziasmat.
- Uite aşa! spuse el trăgându-mă în apă.
Ce idiot! Eu chiar nu glumeam.. cum îndrăzneşte să "joace" aşa? Chiar nu mă aştepam la asta. În plus eu nu ştiu înota. Chiar dacă îmi place apa, nu ştiu înota.
Simt cum mă scufund, luând la "bord" cât mai multă apă. Ochi încet, încet mi se închid. Acum, voi muri? fără ca măcar... să mă răzbun? Perfect! M-a adus aici să mă omoare! Trebuia să-mi fi dat seama.. m-am pripit atunci, când i-am acordat încrederea mea.
Înainte ca să mai pot gândi ceva, o pereche de buze se aşează peste ale mele, trimiţându-mi aer.
Ajungem la suprafaţă, acesta ieşind cu mine în braţe, din apă. Mă aşează uşor pe iarba moale, aşezându-se peste mine. Începe să-mi apese pieptul cu ambele mâini, apa ieşind din mine, începând să tuşesc.
- EÅŸti.. un cretin! spun eu printre tusete.
Acesta afişează un zâmbet în colţul gurii, făcându-mă să mă încrunt grav.
- Ce zâmbeşti? Cretinule! Vrei să mor?
- Stai liniştit, nu te lăsam eu să păţeşti ceva. Îmi spune acesta, apropiindu-şi chipul de al meu.
Eu îl privesc stupefiat, încercând să zic ceva, căci gura îmi era întredeschisă. Însă cuvintele parcă nu vroiau să iasă.. m-au părăsit tocmai acum!
Privirea lui mă analizează, îndeaproape. Chipul său era la depărtare de câţiva centimentri de al meu. Doar nu are de gând să mă.. sărute, nu-i aşa?
Drake, se apropie tot mai mult, scăpând de distanţa dintre noi, lipinduşi buzele de ale mele. Îşi introduce limba în lăcaşul meu umed, mângâind-o pe a mea.. cercetând în voie, iar eu, ei bine eu eram mai mult decât uimit.
Edit: Capitol necorectat >.<
Capitolul 5.
Derrick P.O.V
Cum spuneam, vreau nişte răspunsuri la întrebări. Vreau să mă răzbun cât mai repede, pe acel criminal ce mi-a luat persoanele dragi mie, fără pic de milă. Ei bine, nici eu nu voi avea pic de milă faţă de el. Abea aştept să pun mâna pe el, să-l fac să regrete că s-a născut. Cel mai ciudat mi se pare pofta asta de a vărsa sânge, o poftă absolut nebună.
Acum, mă aflu într-o vilă, mai exact, într-o cameră. Sunt singur, ca de obicei. Cred că această casă, este al lui Drake ăsta. Mi-a trezit un oarecum interes. Defapt o mare curiozitate, despre povestea lui.
Îmi duc mâinile sub cap, privind tavanul. E alb şi imaculat, lipsit de puncte negre. Deci nu aveam ce număra, decât oi ca să adorm.. dar, nu-s un copil care să numere oi.
Vreau, să-mi alung cumva gândurile. Orice fel de gând, să-mi dispară din minte, astfel încât, să rămână un gol. Că veni vorba de "gol", eu sunt gol.
Mă ridic speriat, căutând hainele, ce le aveam pe mine. Doar nu am de gând să rămân aşa, nu?
Însă nu apuc să fac nimic, căci un tânăr îşi face apariţia în încăperea, unde eu, stăteam în picioare cu mâinile pe sexul meu.
- Cine eşti? Şi ce cauţi aici? întreb eu.
- Eu sunt Drake, iar aceasta este faţa mea adevărată. Am uitat să-ţi zic, că, bătrânul pe care l-ai văzut nu eram eu cel adevărat.
- Ăhmm.. atunci hainele mele unde-s? întreb eu, amintindu-mi că-s dezbrăcat.
- Uită-te în dulap, am pus servitoarea să ţi le aranjeze, iar cele de pe tine, sunt la spălat. Spuse el întorcându-se cu spatele, dorind să plece. Apropo, mi-a făcut plăcere.. să te dezbrac. A adăugat el, părăsiind camera.
Pun pariu că în momentul de faţă, eram mai roşu ca un rac. Cum naiba, să-mi spună aşa ceva? Doar e bărbat nu? sau.. mă înşel?
Nu am de unde ştii dacă nu-l întreb. Mă îndrept spre dulap, alegându-mi o pereche de boxeri negri, o cămaşă neagră, o pereche de pantaloni negri strâmţii şi teneşi negri. Mă îmbrac, cu viteza lumini, părăsind încăperea.
Caut cu privirea, acest, Drake. Am de gând să aflu răspunsurile la întrebările, ce mă enervau peste măsură. Oricum, vroiam să aflu povestea lui, deci.. e şansa mea. Îmi plimb privirea peste tot, dar în zadar. Oare unde a mai dispărut şi ciudatul ăsta?
Trebuie să fie demon nu? Adică nimeni normal nu se poate teleporta, schimba într-un bătrân.. şi pot să pun pariu că este vorba şi de alte "puteri" pe care eu.. nu le ştiu, încă.
Oare ce o să mai păţesc? Numai mie mi se întâmplă tot felul de ciudăţeni.
Încep să mă plimb prin vilă, uitându-mă din când în când la câte o servitoare ce trecea pe lângă mine, analizându-mă din cap până în picioare. Presupun că dragul de Drake, le-a spus că voi rămâne pe aici o vreme.. mda.
Mă plimb ce mă plimb, până nimeresc într-o baie, căci din câte am putut observa sunt mai multe băi. Mă privesc, în oglinda uriaşă. Privirea mea albastră, se asemăna perfect cu o mare, în care trăiesc o grămadă de rechini. Ochii îmi erau puţin şterşi, din cauza tristeţii. Sunt deprimat, trist, abătut.. din cauza că părinţi mei s-au dus, împreună cu Tania. Acum în momentul de faţă, trebuie să-mi pun încrederea într-un străin.
Biata Tania, şi acum îmi amintesc, cum îmi spunea să nu am încredere în străini niciodată. " Un om misterios, aduce mereu necazuri" . Însă până acum, acest Drake, m-a scăpat de necazuri. Deşi e misterios, deasemenea şi un necunoscut pentru mine.. am început să am încredere. Prin simplul fapt că m-a salvat, mi-a câştigat încrederea. Nu mai simt nici un fel de frică, dar nici vreun altfel de sentiment. Oricum, după ce termin cu răzbunarea o să-i aparţin sau.. mă rog, o să-i rămân îndatorat.
Îmi scutur capul, alungând astfel gândurile departe.. şi unele şuviţe din părul meu auriu. Părăsesc încăperea, ajungând în curte.
E destul de spaţios pe aici. Pot să observ cu uşurinţă o piscină, extrem de curată. Îmi mişc picioarele, încet dar sigur, îndreptându-mă spre aceasta. Mă aşez în fund, poziţionându-mi picioarele în apa, puţin călduţă.
Privesc, înăuntrul piscini, observându-mă pe mine. Mă oglindeam, în lichidul transparent.
Nu ştiu de ce, dar, mă simt mai ok când pielea îmi atinge apa. De mic am adorat să fac baie, iar dacă puteam, stăteam chiar şi ore, bălăcindu-mă. Mi-am dorit mereu să fiu un om peşte. Ştiu că sună ciudat, dar cum Drake poate fi un demon ce se teleportează, eu de ce nu aş fi omul peşte?
- Om peşte, serios!? întreabă Drake, ieşind la suprafaţă, începând să râdă.
- Ce-i de râs? Cum tu eşti un demon... şi eu mi-aş dori să.. lasă nu mai contează. Spun eu, uşor enervat de râsul lui.
- Păi.. -face pauză- poţi fi un om peşte! spune el, observându-i o sclipire în ochii.
- Da? cum? spun eu entuziasmat.
- Uite aşa! spuse el trăgându-mă în apă.
Ce idiot! Eu chiar nu glumeam.. cum îndrăzneşte să "joace" aşa? Chiar nu mă aştepam la asta. În plus eu nu ştiu înota. Chiar dacă îmi place apa, nu ştiu înota.
Simt cum mă scufund, luând la "bord" cât mai multă apă. Ochi încet, încet mi se închid. Acum, voi muri? fără ca măcar... să mă răzbun? Perfect! M-a adus aici să mă omoare! Trebuia să-mi fi dat seama.. m-am pripit atunci, când i-am acordat încrederea mea.
Înainte ca să mai pot gândi ceva, o pereche de buze se aşează peste ale mele, trimiţându-mi aer.
Ajungem la suprafaţă, acesta ieşind cu mine în braţe, din apă. Mă aşează uşor pe iarba moale, aşezându-se peste mine. Începe să-mi apese pieptul cu ambele mâini, apa ieşind din mine, începând să tuşesc.
- EÅŸti.. un cretin! spun eu printre tusete.
Acesta afişează un zâmbet în colţul gurii, făcându-mă să mă încrunt grav.
- Ce zâmbeşti? Cretinule! Vrei să mor?
- Stai liniştit, nu te lăsam eu să păţeşti ceva. Îmi spune acesta, apropiindu-şi chipul de al meu.
Eu îl privesc stupefiat, încercând să zic ceva, căci gura îmi era întredeschisă. Însă cuvintele parcă nu vroiau să iasă.. m-au părăsit tocmai acum!
Privirea lui mă analizează, îndeaproape. Chipul său era la depărtare de câţiva centimentri de al meu. Doar nu are de gând să mă.. sărute, nu-i aşa?
Drake, se apropie tot mai mult, scăpând de distanţa dintre noi, lipinduşi buzele de ale mele. Îşi introduce limba în lăcaşul meu umed, mângâind-o pe a mea.. cercetând în voie, iar eu, ei bine eu eram mai mult decât uimit.
Edit: Capitol necorectat >.<
Boys love.