[Ridicarea] Petrecerea: intalnirea celor cazuti.

[Xpt1]

"Hei, stati linistiti, am facut eu curatenie." Stia prea bine ce vroia sa spuna. Dupa ce s-a mai calmat, si-a dat seama ca o stia. Avea ceva legaturi cu familia regala din Iad sau din Rai, dar nu-si amintea nimic sigur. Ama parea confuza. Probabil este prima data cand nu este atacat de un alt cazut. Mai ales ca sunt 3 cazuti, in total, pe o arie atat de mica. "Sper sa nu ne atace cineva, acum. Nu stiu daca m-as controla sa nu le atac." Spera ca, dupa mult timp, sa-si faca, iar, prieteni. "Caderea mi-a rupt toate legaturile cu prietenii vechi, care nu stiu daca mai sunt vii..." Insa nu putea continua sa traieasca in trecut. "Nu pot sa cred, insa, ca atati cazuti pot sta intr-un singur loc, fara sa fie atacati. Dar poate ca ceilalti nu stiau ca suntem, toti, cazuti. Dar nu mi se parea normal ca ceilalti cazuri, din zona, sa lase martori. Sau poate ca o asteptau sa plece, sane lase singuri. Ori, poate, sunt doar speriati." Pe masura ce timpul trecea, Saar se relaxam tot mai mult. Insa, mana de langa arma tot nu o lua.