[Yaoi] Ingerul Negru si Trandafirul Mortii

[PervyTeoYaoi_Shinee]

Regret pentru asteptare, a durat cam mult, dar promit sa imi revin. Si regret eventualele greseli.
Nextuletz=>


Capitolul 12- Daniel?( Alex)

Deodata trupul lui incepu sa se zbata. Ce facusem? Ce-i facusem? Il i-au in brate si incerc sa-l linistesc mangaiandu-i obrazul rosu. Cu siguranta il durea extrem de tare. Cand un om sau o alta creatura bea sangele unui demon, sangele si toata starea fizica a acestuia se modifica; imi era frica ca Daniel sa nu pateasca si el asta. Ii mangaiam usor obrazul rosiatic din cauza faptei mele de idiotenie. Nu-mi vinea sa cred ca demonul a reusit sa imi controleze trupul, asta nu s-a mai intampla numai odata si atunci am... am pierdut in fata lui Drake. Demonul mi-a controlat trupul si i-am baut sangele. Cand mi-am revenit si demonul mi se dezactivase, iar Drake a avut nevoie doar de un deget ca sa ma puna la pamant. Pe urma m-a facut al l....lu..i. Nu a durut atat de mult fizic pe cat a durut psihic. De atunci nu am mai avut curaj sa ma bat cu el...nu am avut curaj sa-l inving, am ramas dominat de el.
Cand mi-am revenit din animtiri am putut observat trupul iubitului meu nemiscat. Tacerea se lasase in intreaga camera dominand intunericul. Dintr-o sperietura saream in alta. Inghitisem in sec speriat si ma dadusem usor de pe el, asezandu-ma pe marginea patului ponosit. Trupul lui firav era plin de vanatai, iar obrazul....ce dracu facusem? Ii luasem mana intre ale mele rugandu-ma ca totul sa fie bine, era rece ca gheata. Inima imi batea cu putere si incepusem sa repir sacadat, nu vroiam sa-l pierd. Cu toate ca demonul imi puse stapanire pe trup stiam ca a spus adevarul. Il iubeam! Nu stiu cum am reusit intr-un timp atat de scurt, dar am ajuns sa tin la Daniel ca la o persoana in sine nu ca la un inger. Poate ca din cauza ca ingerul din el m-a ajutat, poate din cauza ca avea un suflet destul de pur, nu stiam sa dau un raspuns. Da, blondinul meu avea unul din cele mai pure suflete pe care la vazusem vreodata. Nimic nu ma determinat sa tin la Daniel mai mult decat o faceam acum. Acum, doar daca stiam ca e bine ar fi fost de ajuns.
Dupa cateva minute ce mi s-au parut infinite imi vad ingeraul ca isi deschide ochii. Roseata disparuse din ochii sai, semn ca a eliminat sangele din corp. M-am repezit spre el, punandu-mi mana pe obrazul sau, era cald. Sangele incepu sa-i circule prin corp, iar el incerca sa isi dea seama ce se intamplase. Eram fericit sa vad a e bine si nu a patit nimic. I-am sarutat usor fruntea i l-am mangaiat pe crestet. M-am apropiat usor de buzele sale apoi am spus:
-Daniel, eu...spun apropiandu-ma si mai tare de el.
-Nu!!!...aud vocea lui speriata. Ma uit in ochii si raman incremenit. Frica, spaima, teama.... intuneric... Trupul incepu sa-i tremure puternic, iar frica sa se instaureze intre noi, creeand o bariera ce nu o puteam bara. Nu puteam vedea altceva in ochii sai, frumusetea lor disparuse. Te r...rog... nu... nu-mi..face asta...Nu asta...t..te rog! aud vocea lui slaba strabatuta de un fior rece ca de gheata. Te rog, am sa fac orice, dar te rog.... nu asta.... Nu stiam ce sa mai spun ce sa mai fac....ce..ce se intamplase cu el?
-Daniel?D...am vrut sa-i mai repet odata numele, dar nu am reusit sa sa-l mai zic odata.....Cine esti tu? spun cu jumatate de gura, simtindu-mi gatul uscat. Inima ne batea cu putere la amandoi si atmosfera devenea din ce in ce mai tensionata.
-Eu stiu....cine sunt, intrebarea e: Cine esti tu, domnule? aud vocea blondului. Raman fara grai, toata fericirea mea se duce pe apa sambetei si nu stiu ce sa fac, ce sa-i zic, mai ales ca e speriat de ipostaza in care se vede acum...nu ma cunoste...nu stie cine sunt...dar acum ca bine zice .....nici eu nu mai stiu cine e EL. El nu e Daniel, nu e iubitul meu, nu e un inger.
E doar un om.....