22-01-2012, 01:12 AM
Limba: Romana.
Varsta minima: 14 ani.
Gen: Romance, Fantasy.
Varsta la care a fost scrisa: 14 ani.
Doresc o critica avansata.
Imi incerc si eu norocul cu niste oneshot-uri. Astept critica si spor la citit:*
Cand noaptea vine peste noi, cand ne imbratiseaza cu stele ei lucitoare, sa ne imbratisam si sa uitam ca suntem oameni imorali sau morali. Sa fim un intreg, sa ne unim, sa fim o himera albastra, o singura inima si doua creiere nebune. Daca as putea te-as absorbi in sufletul meu, te-as tine incuiat acolo ca sa nu mi te ia nimeni niciodata. Sa curga apa-n vana ca raul in cascada, sa pun spumant in ea cum si ploaia isi varsa prafurile divine in fluvii. Sa se umple si sa dea de dinafara, sa ne inundam capetele cu clabuci albi, sa speram ca ne vom pierde mintile. Sa ne tinem strans, sa nu lasam valul sa ne desparta, sa-ti vad ochii sub apa, sa te vad asa cum esti, iar la fel sa faci si tu. Ochii ti-ar lucii halucinant in vartejuri, iar eu m-as topi, m-as topi in sufletul tau ca sa ma tii mereu cu tine. Sa ne unim prin buze, sa ne sarutam si sa ne inecam. Sa simtim apa cum ne invadeaza mintea, ar fi prea bine, prea usor, dar imposibil.
Cada se umple pana la o treime de fund, iar mintea mea curata si constiincioasa inchide robinetul. Partea mea jucausa stinge luminile in apartamentul de la etajul sapte. Ah, ce frumos ar fi fost daca faceam o balta albastra din blocul asta infect, am fi scapat lumea de niste pacatosi, oricum, niste drogati imbecili. Dar totusi sunt atat de geloasa pe ei, caci au mintea dementa, de fapt nici nu cred c-o mai au, ah. Oglinda mare din baie e acoperita de aburi grosi si albiciosi, nu imi pot vedea trupul dezgolit de blestematele haine in ea, numai tu ma poti vedea, sunt numai a ta.
Apa frige, ma pisca picioarele, atat de bine... Pielea mi se contopeste cu caldura din vana si vad aburii cum ies din ea, ca o sauna. Suntem ascunsi in ei, ne camuflam, ne ascundem de ceilalti, dar suntem impreuna si asa nu-mi pasa de nimeni decat de tine. Nu pot respira fara tine, nu am suflet fara tine, sunt condusa de dezgustatorul creier fara tine, sunt un robot fara tine, as prefera sa ard in Iad decat sa fiu fara tine.
Te strecori in spatele meu si ma cuprinzi cu bratele de pantece, sprijinindu-ti barbia de umarul meu drept si iti simt ochii adormiti cum sunt inveliti de ale tale pleoape conturate de mici vene rosiatice in forma de stea. Pentru un moment inchid si eu ochii-mi negri si imi pun palmele peste mainile tale, pipaindu-le pe sub apa clocotita, dar atat de protectoare. Iti simt pielea pura si curata de orice pacat, te simt atat de vulnerabil, te simt trist si nu vreau sa fii asa. Imi intorc gatul si iti sarut buzele moi si amortite, atat de dulci si de ude...
Trupul iti reinvie, iar mainile ti se plimba peste corpul meu ce sta ca o papusa in mana unui papusar in imbratisarea ta permanenta. Ne pierdem in timp si spatiu, totul se intuneca, iar apoi se lumineaza in albastrul apei mult iubite. Sa fim cufundati in infierbanteala sarutului, sa dam dracului mintea proasta si dezgustatoare, iar nimeni sa nu mai poata face ce facem noi, sa fim unici, sa moara toti, nu-mi pasa. Ah, cand sunt cu tine imi pierd capul si e atat de bine... Esti nebunul meu, esti numai al meu, dar de fapt eu is a ta, nu conteaza.
Uneori vreau sa iau o lama si sa-mi scot creierul din cutia craniana si sa-l arunc la gunoi, sa fiu un morun si sa iti sarut buzele mereu. Ar ploua cu sangele meu, am face baie in el, totul ar fi atat de rosu, dar n-as fi speriata, nu mai mi-e frica de nimic daca esti langa mine, pot face orice daca esti langa mine, absolut orice.
Stand peste tine in apa calduta te privesc si te admir. Mereu ai fost asa de frumos pentru mine. Sa-i ia naiba p-aia care te-au facut urat. Esti superb, esti cavalerul meu, vagabondul meu, satanistul meu, ingerul meu, esti tot ce vreau eu sa fii, iar eu sunt tot ce doresti tu sa fiu. Chiar si asa copil cum esti tu, cu ochii tai caprui ca frunzele toamnei, cu parul tau roscat si ciufulit, tu tot esti frumos in ochii mei si mereu vei fi, ti-o jur pe focul de pe plaja si pe stelele de pe cer. Putem fi cine vrem noi sa fim, nu ne pasa de nimeni, traim in Paradis fara ca nimeni sa stie, suntem ascunsi sub abur momentan.
Saruturile noastre dulci continua si imi pierd respiratia in buzele tale, ochii ni se unesc, pupilele ni se dilata, lama sa alunece lin pe gatul meu si sa-mi scurga sangele infectat. Sa se faca apa rosie, sa se faca! Sa scap o data pentru totdeauna de cap, nu am nevoie de el, tu esti totul pentru mine, nu te pot pierde. Hai, sa curga minciuna in apa pura si sa se distruga la contactul cu Perfectul, cel mai letal acid de pe lume existent de cand nu era nimic aici. Sa ne unim, sa ne unim!
Sa imi explodeze pielea de la Perfect, sa mi se verse toata fiinta in tine, sa fiu ca o licoare vie care sa se plimbe prin trupul tau nestingherit. Nu iti face griji, nu ma vei pierde, voi fi mereu in sufletul tau, acolo unde am vrut mereu sa fiu. Oh, esti atat de bun, esti cel care e mai bun ca Perfectul insusi, esti un spirit captiv in trupul unui adolescent, esti divin.
Daca mi-as pierde capul as putea fi inauntrul tau, ar fi minunat.
O s-o fac, nu mai pot trai cu acest blestem pe umeri, nu ma pot trai asa!
Dar nu... Daca fac asta n-o sa mai fim cine vrem noi sa fim, vreau sa fiu a ta, dar vreau ca si tu sa fii al meu. Sa fim pentru totdeauna, impreuna, sa fim divinitati. Scopul meu final, l-am gasit.
Apa s-a racit aproape, sta sa piara in aer. Singurii aburi din vana sunt cei care ies din buzele noastre, suntem uniti, dar nu pe vecie. Cel putin inca nu. Ma opresc pentru o clipa si te privesc, as vrea sa iti zic ceva, dar nu am nimic in minte si asa-i mai bine. Ochii mei iti spun totul, intelege-ma, doreste-ti acelasi lucru ca si mine, fa-ma sa cred ca vrei s-o fac.
Intelegi. Crezi. Vrei.
Nebunule, te iubesc pe vecie, in apa sau in sange, in ceruri sau in flacari, in Perfect sau in mizerii, in viata sau mort.
Varsta minima: 14 ani.
Gen: Romance, Fantasy.
Varsta la care a fost scrisa: 14 ani.
Doresc o critica avansata.
Imi incerc si eu norocul cu niste oneshot-uri. Astept critica si spor la citit:*
Suflete pereche
Cand noaptea vine peste noi, cand ne imbratiseaza cu stele ei lucitoare, sa ne imbratisam si sa uitam ca suntem oameni imorali sau morali. Sa fim un intreg, sa ne unim, sa fim o himera albastra, o singura inima si doua creiere nebune. Daca as putea te-as absorbi in sufletul meu, te-as tine incuiat acolo ca sa nu mi te ia nimeni niciodata. Sa curga apa-n vana ca raul in cascada, sa pun spumant in ea cum si ploaia isi varsa prafurile divine in fluvii. Sa se umple si sa dea de dinafara, sa ne inundam capetele cu clabuci albi, sa speram ca ne vom pierde mintile. Sa ne tinem strans, sa nu lasam valul sa ne desparta, sa-ti vad ochii sub apa, sa te vad asa cum esti, iar la fel sa faci si tu. Ochii ti-ar lucii halucinant in vartejuri, iar eu m-as topi, m-as topi in sufletul tau ca sa ma tii mereu cu tine. Sa ne unim prin buze, sa ne sarutam si sa ne inecam. Sa simtim apa cum ne invadeaza mintea, ar fi prea bine, prea usor, dar imposibil.
Cada se umple pana la o treime de fund, iar mintea mea curata si constiincioasa inchide robinetul. Partea mea jucausa stinge luminile in apartamentul de la etajul sapte. Ah, ce frumos ar fi fost daca faceam o balta albastra din blocul asta infect, am fi scapat lumea de niste pacatosi, oricum, niste drogati imbecili. Dar totusi sunt atat de geloasa pe ei, caci au mintea dementa, de fapt nici nu cred c-o mai au, ah. Oglinda mare din baie e acoperita de aburi grosi si albiciosi, nu imi pot vedea trupul dezgolit de blestematele haine in ea, numai tu ma poti vedea, sunt numai a ta.
Apa frige, ma pisca picioarele, atat de bine... Pielea mi se contopeste cu caldura din vana si vad aburii cum ies din ea, ca o sauna. Suntem ascunsi in ei, ne camuflam, ne ascundem de ceilalti, dar suntem impreuna si asa nu-mi pasa de nimeni decat de tine. Nu pot respira fara tine, nu am suflet fara tine, sunt condusa de dezgustatorul creier fara tine, sunt un robot fara tine, as prefera sa ard in Iad decat sa fiu fara tine.
Te strecori in spatele meu si ma cuprinzi cu bratele de pantece, sprijinindu-ti barbia de umarul meu drept si iti simt ochii adormiti cum sunt inveliti de ale tale pleoape conturate de mici vene rosiatice in forma de stea. Pentru un moment inchid si eu ochii-mi negri si imi pun palmele peste mainile tale, pipaindu-le pe sub apa clocotita, dar atat de protectoare. Iti simt pielea pura si curata de orice pacat, te simt atat de vulnerabil, te simt trist si nu vreau sa fii asa. Imi intorc gatul si iti sarut buzele moi si amortite, atat de dulci si de ude...
Trupul iti reinvie, iar mainile ti se plimba peste corpul meu ce sta ca o papusa in mana unui papusar in imbratisarea ta permanenta. Ne pierdem in timp si spatiu, totul se intuneca, iar apoi se lumineaza in albastrul apei mult iubite. Sa fim cufundati in infierbanteala sarutului, sa dam dracului mintea proasta si dezgustatoare, iar nimeni sa nu mai poata face ce facem noi, sa fim unici, sa moara toti, nu-mi pasa. Ah, cand sunt cu tine imi pierd capul si e atat de bine... Esti nebunul meu, esti numai al meu, dar de fapt eu is a ta, nu conteaza.
Uneori vreau sa iau o lama si sa-mi scot creierul din cutia craniana si sa-l arunc la gunoi, sa fiu un morun si sa iti sarut buzele mereu. Ar ploua cu sangele meu, am face baie in el, totul ar fi atat de rosu, dar n-as fi speriata, nu mai mi-e frica de nimic daca esti langa mine, pot face orice daca esti langa mine, absolut orice.
Stand peste tine in apa calduta te privesc si te admir. Mereu ai fost asa de frumos pentru mine. Sa-i ia naiba p-aia care te-au facut urat. Esti superb, esti cavalerul meu, vagabondul meu, satanistul meu, ingerul meu, esti tot ce vreau eu sa fii, iar eu sunt tot ce doresti tu sa fiu. Chiar si asa copil cum esti tu, cu ochii tai caprui ca frunzele toamnei, cu parul tau roscat si ciufulit, tu tot esti frumos in ochii mei si mereu vei fi, ti-o jur pe focul de pe plaja si pe stelele de pe cer. Putem fi cine vrem noi sa fim, nu ne pasa de nimeni, traim in Paradis fara ca nimeni sa stie, suntem ascunsi sub abur momentan.
Saruturile noastre dulci continua si imi pierd respiratia in buzele tale, ochii ni se unesc, pupilele ni se dilata, lama sa alunece lin pe gatul meu si sa-mi scurga sangele infectat. Sa se faca apa rosie, sa se faca! Sa scap o data pentru totdeauna de cap, nu am nevoie de el, tu esti totul pentru mine, nu te pot pierde. Hai, sa curga minciuna in apa pura si sa se distruga la contactul cu Perfectul, cel mai letal acid de pe lume existent de cand nu era nimic aici. Sa ne unim, sa ne unim!
Sa imi explodeze pielea de la Perfect, sa mi se verse toata fiinta in tine, sa fiu ca o licoare vie care sa se plimbe prin trupul tau nestingherit. Nu iti face griji, nu ma vei pierde, voi fi mereu in sufletul tau, acolo unde am vrut mereu sa fiu. Oh, esti atat de bun, esti cel care e mai bun ca Perfectul insusi, esti un spirit captiv in trupul unui adolescent, esti divin.
Daca mi-as pierde capul as putea fi inauntrul tau, ar fi minunat.
O s-o fac, nu mai pot trai cu acest blestem pe umeri, nu ma pot trai asa!
Dar nu... Daca fac asta n-o sa mai fim cine vrem noi sa fim, vreau sa fiu a ta, dar vreau ca si tu sa fii al meu. Sa fim pentru totdeauna, impreuna, sa fim divinitati. Scopul meu final, l-am gasit.
Apa s-a racit aproape, sta sa piara in aer. Singurii aburi din vana sunt cei care ies din buzele noastre, suntem uniti, dar nu pe vecie. Cel putin inca nu. Ma opresc pentru o clipa si te privesc, as vrea sa iti zic ceva, dar nu am nimic in minte si asa-i mai bine. Ochii mei iti spun totul, intelege-ma, doreste-ti acelasi lucru ca si mine, fa-ma sa cred ca vrei s-o fac.
Intelegi. Crezi. Vrei.
Nebunule, te iubesc pe vecie, in apa sau in sange, in ceruri sau in flacari, in Perfect sau in mizerii, in viata sau mort.