Un foc de arma si un fum de tigara

[onu']

Ce chestie, mi-a mai venit o idee de fic. Sper sa va placa.

Un foc de arma si un fum de tigara

Capitolul1 Ganduri pentru tine

Pot vedea in marea ochilor tai. Ramificatiile acelea verzui, se aseamana cu niste pestisori. Se plimba nestingheriti, facand sa para ca viata e mai buna acolo. In albastrul divin al ochilor tai. Mi se maresc pupilele de fiecare data cand te privesc. S-au mai bine zis: Te priveam.
As fi vrut sa fi aici, cu mine. Privind cerul, pierzandu-ne sirul gandurilor in imensitatea lui. Facand stelele sa straluceasca atunci cand s-ar fi intersectat cu gandurile noastre, atat de diferite. Dar, intr-un final, ajungand sa aiba acelasi mesaj. Chiar daca tu nu ai fi recunoscut asta nici cu un pistol la tampla.
Iti aduci aminte? De fiecare data cand inoptai la mine, iar asta se intampla destul de rar, incercam sa te conving sa ne uitam impreuna la cerul instelat. De fiecare data te intorceai cu spatele, la propriu. Spunandu-mi ca sunt nebun si ca nu ait imp de copilarii. Desi, aveam aceiasi varsta.
Si nici asta nu o auzisem din gura ta. A trebuit sa scot cu clestele de la putinii tai prieteni. Spre deosebire de tine, eu eram singur.
Hei, Uso… desi stiam cati ani ai nu aveam habar de ziua in care ai venit pe lume. Stii, chiar si acum daca mi-ai fi spus, tot nu ar fi fost prea tarziu. Ti-as fi facut un cadou. Stiind ce-ti place, le-as fi ignorat pe toate si te-as fi obligat sa privim cerul si stelele.
Invaluiti de racoarea noptii, stand in tenebrele camerei mele. Eu indrugand toate prostiile iar tu tacut pentru un timp destul de longeviv.
Sincer, nu stiu daca ma ascultai. Dar stiu ca erau atent atunci cand luam guri de aer, destul de mari, pentru a putea vorbi in continuare. Atunci erau momentele cand mai bolboroseai si tu un: ,,Mai taci.’’
Inca imi rasuna vocea ta in timpane, asemenea unui ecou. Nu stiu cum s-o descriu. Dar am devenit dependet de timbrul ei. Asta e de rau. Caci nu mai pot spera sa o aud din nou. Si chiar daca minunea s-ar intampla, ar fi mult prea dureros. M-ar zgaria pe creer tonalitatea ei. Paradoxal, sunt dependent de ea si totusi nu vreau sa o mai aud.
Stii, chiar si imaginea ta, apasand pe retina ochilor mei, mi-ar face stomacul sa se inoade.
Amandoua combinate fac ca ceva din strafundul meu sa urle si sa tipe ca vrea afara. L-am infranat atat de mult, dar nu s-a diminuat.
Vezi? Ce impact ai asupra fiintei mele. Cata adrenalina mi-ar curge prin vene, fiind langa tine.
Si totusi, inc ate vreau cu mine. Privind cerul si stelele.


stiu, e scurt. ma revansez data viitoare.