Black roses

[Nywa]

Capitolul 25

Stateam calm pe plaja, intr-un loc pustiu, iar in fata mea era Strify, zvarcolindu-se sub soare si din trupul sau ieseau aburi, semn ca accpta corpul sau razele untraviolete ale astrului zilei. Langa mine statea o femeie cu privirea pierduta si data de mult disparuta, iar de data asta va fi pe bune disparuta. Vad cum inceta si o chem pe femeie la mine, facandu-i o zgarietura usoara pe gat. Cand simti sangele, blondul o ataca imediat, rupandu-i din instinct gatul, apoi golind-o de sange.
- Kiro?! Ma intreba pe un ton ragusit, apoi ma imbratisa strans. Kiro! Mi-a fost atat de frica! Am crezut ca nu o sa te mai vad vreodata..., incepu sa se balbaiasca, iar eu l-am imbratisat strans la pieptul meu.
- Strify aer, mormai, fiindca pentru trei-patru ore el era mai puternic decat mine.
Isi ceru scuze, apoi isi linse restul de sange de pe buze. Ne asezam pe nisip si tanarul isi puse capul pe pieptul meu, apoi se incrunta, spunandu-mi ca inima mea bate, facandu-ma sa izbucnesc in ras. Ii explic ca inimile dhampirilor bat foarte usor, ca doar ei, vampiri si varcolaci le aud. Aproba din cap si apoi continuam sa vorbim, in timp ce el se jucam cu mana mea.

Se uita cu atata interes la oameni, spunandu-mi fiecare de ce sufera, facandu-ma sa zambesc amuzat de bucuria sa, ca a ajuns peste noapte cel mai bun doctor in depistarea problemelor cardiologice. Intram in hotel si ii spun receptionerei ca frigiderul din camera noastra sa fie umplut cu sticle de sange si tipa aproba imediat. I-am explicat lui Strify ca el ar trebui timp de o luna si ceva sa se hraneasca constant, ca sa nu atace oameni nevinovati. Trec cu el pe langa mama lui si tanarul isi instramba nasul si vru sa spuna ceva, dar l-am sarutat apasat, fiindca stiam ce vroia sa spuna. Toti varcolaci miroseau a caine ud si a motani in calduri, pe cand vampiri nu aveau miros sau transpiratie, iar dhampiri nascuti luau mirosul florii de langa patutul lor - trandafirul la mine - iar cei creati aveau mirosul florii lor preferate si in cazul lui Strify, era crinul. Dupa ce masa trecu, am rupt sarutul, privind-o pe femeie cu ura, iar aceasta ranji aratandu-si colti numai buni de sfasiat.
- Toti varcolaci miros asa de urat? Ma intreba, trecandu-si mana prin fata nasului, facandu-ma sa pufnesc amuzat.
- Asa cand sunt uscati, dar uzi sunt de zece ori mai rau, spun si incepem amandoi sa radem.
Intram in camera si ne trantim pe pat si incepem sa ne piscam in joaca sau sa ne gadilam, pana ne-am plictisit. Dhampirul meu sexy se ridica deodata de pe pat si imi spune sa ne uitam la un film si aprob bucuros din cap. Vreau sa mai adaug ceva, dar o umbra ce se vedea foarte vad sub usa noastra imi atrase atentia. M-am ridicat in cea mai mare liniste si m-am dus la usa deschizand-o brust, aproape facand-o pe menajera hotelului sa faca cu inima. Tipa isi ceru scuze, apoi ma ruga sa o las sa intre, ce a adus sticlele cu sange, ce se aflau pe un carucior de mancare. Ii fac loc sa intre si tipa intra salutandu-l pe Strify si incepu sa puna sticlele in frigider.
- Asta e pentru dumneavoatra, spuse tipa, dandu-mi o foaie impaturita.
- Multumesc, spun si inchid usa, dupa ce ea iesi.
Desfac scrisoarea si incep sa citestec:

[center]Kiro.
Din cauza ta mi-am pierdut adavarata mea iubire - varcolacul care l-ai ucis in parc - dar trebuie sa-ti multumesc in schimb ca m-ai scapat de pacostea de fiu, nascut dintr-un viol nenorocit. Strify crede ca l-am iubit sau ceva de genu, dar nu-i adevarat. Am aratat ca il iubesc, fiindca Meric si-a pierdut copilul cand a devenit varcolac si din iubirea mea pentru Meric am incercat sa fiu afectoasa cu pacostea aia mica. Acum datorita tie, pot sa spun ca numai am fiu si iti multumesc pentru asta. Poate vei foarte furios cand vei afla ca la ordinul meu, toti varcolaci iti vor ataca familia. Familia ta regala, mai ales ca tatal si mama ta asteapta o fetita din partea unei muritoare si stiu unde se afla muritoarea, chit cu protectia lor exagerata, o pot ucide fara sa clipesc, asa cum tu mi-ai ucis masculul.
Ai grija cum joci Kiro ca s-ar putea sa te arzi.
Melany[/center]

Am crezut ca in acea clipa ma voi duce dupa javra aia si ii voi rupe gatul in mii si mii de bucatele. Iubirasul meu citit si el scrisoarea si ramase uimit, apoi ma intreba care e faza cu familia regala, facandu-ma sa strang din maxilar si sa imi bag unghile in podul palmei.
- Tatal meu este primul vampir! Originalul si regele peste vampiri! Are vreo zece mii de ani si poate chiar si mai bine! Mama ii este regina, iar eu sunt print, iar surioara mea e printesa peste vampiri! Nici unui vampir nu-i totuna sa se puna cu familia regala sau cu protejati familiei regale, fiindca vor fi starpiti! Marai apasat si pe chipul meu, incepu sa curga rauri de lacrimi, de ciuda ca nu am putut sa o opresc pe Melany cand am avut ocazia.
De ce eu?...