01-01-2012, 11:39 PM
"True Tears"... mi s-a parut un anime ciudatel din cauza povestii si a modului de abordare, dar dragut, cred ca mi-a placut. Melodia de opening mi-a placut cu adevarat, iar grafica a fost pe masura asteptarilor mele.
Despre Shin'ichiro nu prea am multe de spus, chiar daca rolul lui e unul importat. Mi s-a parut un personaj sec, dar totusi mi-a placut. Nu cred ca a existat vreun moment in care el sa isi cunoasca propriile sentimente, ce sa mai zic de altii. Pe tot parcursul anime-ului am avut impresia ca va ramane cu Noe, asa ca am fost umpic surprinsa cand am vazut ca va forma un cuplu impreuna cu Hiromi, desi chiar imi doream sa fie cu ea, nu stiu de ce.
Apoi Hiromi... Daca stau bine sa ma gandesc, e cam rautacioasa, dar intr-un fel mi-a si placut personajul ei. Atunci, la faza cu festivalul, si-a aratat o fata mai urata, la care nu ma asteptam, cand i-a zis lui Noe sa ii lase pe ea si pe Shin'ichiro in pace si a facut umpic urat cand si-a dat seama ca baiatul a venit in camera ei doar ca sa ii spuna ca Jun o considera draguta. A fost destul de greu pt ea sa fie privita cu ura atatia ani de mama lui Shin'ichiro...
Noe mi s-a parut personajul cel mai complicat, cu trasaturi si idei neobisnuite, sau cel putin exprimate intr-un mod aparte. M-a pus pe ganduri inca de la inceput cu imaginatia ei in ceea ce ii privea pe Raigomaru si Jibeta, am avut tendinta sa o consider ciudata si inca nu m-am convins in totalitate ca nu e asa. Cred ca Shin'ichiro chiar ajunsese sa o iubeasca pana la urma, de asta si mirarea mea cand am vazut finalul. Adica incepuse sa faca acea carte cu desene datorita ei si pentru ea, asa ca nu am inteles decizia lui, chiar daca zicea ca o iubeste si pe Hiromi. In fine, revenind la Noe... avea o abordare interesanta pt idea de persoana care isi poate implini scopul si are ambitia de a ajunge departe in viata prin comparatia cu o gaina care isi doreste sa zboare. Era simpatica atunci cand a inceput sa il caute peste tot pe Shin'ichiro, sa-l bazaie, era asa cute pt ca il placea inca de atunci. M-am bucurat la sfarsit pt ca a putut sa planga din nou, atunci cand, dupa topirea zapezii, a gasit mesajul scris cu pietre de Shin'ichiro, in care ii spunea ca o place.
Mi-a placut mult de Miyokichi si mi-a parut si rau de el. Era extrem de indragostit de Ai si cred ca ea l-a dezamagit enorm. Ar fi trebuit sa fie sincera cu el de la inceput. Ai era ok in felul ei, dar nu stiu daca a actionat in modul cel mai bun pt ea, dar si pt cei doi prieteni. Ce m-a bucurat a fost corectitudinea lui Miyokichi, care nu si-a invinuit cel mai bun prieten pt cele intamplate cu Ai. Si pana la urma, poate noua sansa pe care si-au dat-o va fi una cu succes.
Nu stiu, mi-a placut "True Tears", dar nu cred ca va fi unul din acele anime-uri care mi-au ramas intiparite in memorie.
Despre Shin'ichiro nu prea am multe de spus, chiar daca rolul lui e unul importat. Mi s-a parut un personaj sec, dar totusi mi-a placut. Nu cred ca a existat vreun moment in care el sa isi cunoasca propriile sentimente, ce sa mai zic de altii. Pe tot parcursul anime-ului am avut impresia ca va ramane cu Noe, asa ca am fost umpic surprinsa cand am vazut ca va forma un cuplu impreuna cu Hiromi, desi chiar imi doream sa fie cu ea, nu stiu de ce.
Apoi Hiromi... Daca stau bine sa ma gandesc, e cam rautacioasa, dar intr-un fel mi-a si placut personajul ei. Atunci, la faza cu festivalul, si-a aratat o fata mai urata, la care nu ma asteptam, cand i-a zis lui Noe sa ii lase pe ea si pe Shin'ichiro in pace si a facut umpic urat cand si-a dat seama ca baiatul a venit in camera ei doar ca sa ii spuna ca Jun o considera draguta. A fost destul de greu pt ea sa fie privita cu ura atatia ani de mama lui Shin'ichiro...
Noe mi s-a parut personajul cel mai complicat, cu trasaturi si idei neobisnuite, sau cel putin exprimate intr-un mod aparte. M-a pus pe ganduri inca de la inceput cu imaginatia ei in ceea ce ii privea pe Raigomaru si Jibeta, am avut tendinta sa o consider ciudata si inca nu m-am convins in totalitate ca nu e asa. Cred ca Shin'ichiro chiar ajunsese sa o iubeasca pana la urma, de asta si mirarea mea cand am vazut finalul. Adica incepuse sa faca acea carte cu desene datorita ei si pentru ea, asa ca nu am inteles decizia lui, chiar daca zicea ca o iubeste si pe Hiromi. In fine, revenind la Noe... avea o abordare interesanta pt idea de persoana care isi poate implini scopul si are ambitia de a ajunge departe in viata prin comparatia cu o gaina care isi doreste sa zboare. Era simpatica atunci cand a inceput sa il caute peste tot pe Shin'ichiro, sa-l bazaie, era asa cute pt ca il placea inca de atunci. M-am bucurat la sfarsit pt ca a putut sa planga din nou, atunci cand, dupa topirea zapezii, a gasit mesajul scris cu pietre de Shin'ichiro, in care ii spunea ca o place.
Mi-a placut mult de Miyokichi si mi-a parut si rau de el. Era extrem de indragostit de Ai si cred ca ea l-a dezamagit enorm. Ar fi trebuit sa fie sincera cu el de la inceput. Ai era ok in felul ei, dar nu stiu daca a actionat in modul cel mai bun pt ea, dar si pt cei doi prieteni. Ce m-a bucurat a fost corectitudinea lui Miyokichi, care nu si-a invinuit cel mai bun prieten pt cele intamplate cu Ai. Si pana la urma, poate noua sansa pe care si-au dat-o va fi una cu succes.
Nu stiu, mi-a placut "True Tears", dar nu cred ca va fi unul din acele anime-uri care mi-au ramas intiparite in memorie.