Chimie vs. Alchimie

[PervyTeoYaoi_Shinee]

Deci a trecut ceva timp si am venit cu nextu', trebuie sa-mi revin chiar daca sunt a 8-a si sa ma pun pe lucru. Stiu ca capitolul e scurt, dar promit sa ma revandez. Am mai citit o data capitolul inainte, dar nu m-am uitat foarte atent, deci regret posibilele greseli de taste sau gramatica, promit sa ma corectez. Si sper sa am cel putin un comm :D.
So next: >>.<<

Capitolul 6, partea I- Mama

Tot ce vedeam in fata ochiilor era o mare abisala si intunecata. Nu vedeam pe nimemi, dar ceva imi spunea ca nu sunt singur. Vibratile trupului meu se faceau auzite din cand in cand din cauza reactilor mele. Respiram sacadat, cu toate ca aveam destul aer, eram nelinistit de ceea ce citisem in cartea aceea; ma facuse sa-mi schimb pe moment starea de spirit.
Cuvintele pe care l-am citit imi ramasera in minte; “Contis di anu’ ca lota troni. Di merinirio ca lastix terdiow, ches deu queuis de puit. Taki Taki aven du!”(inventata)... Oare ce zisesem? Oare de ce sub fiecare cuvand fuses cate un simbol? Incercam sa-mi amintesc semnele, dar singurul pe care mi-l aminteam era un X desdesuptul cuvantului “lastix”. Totul devenea din ce in ce mai ciudat.
Un fior imi strabatuse intregul corp. Un vant puternic s-a ivit de nicaieri strabatandu-mi trupul ce tremura din toate incheieturile. Nu stiam de ce, dar parca imi doream ca Roy sa fie aici, sa fie cu mine. Imi amintisem de tonul lui autoritar si cu toate astea de acele saruturi ce imi placusera atat de mult, mangaierile lui, cuvintele pe care le folosea...“Ce tot vorbesc ma pot descurca si fara el! Sunt mult mai bun ca el...cred....” Simteam o energie extrem de mare ce imi parcurgea intregul corp, iar in jurul meu se plimba precum un sarpe un fum albastui usor transparent. Bataile inimii se facea din ce in ce mai auzit pana am simtit un nod in gat.
“-Lastix, Lastix, lasto mor tagana!” Acum imi aminteam. Mai folosisem acel cuvant inainte cand....c-cand...c-c-cand o omorasem pe mam...a... Abia dupa aceea am aflat ca LASTIX e defapt zeul mortii. Cu toate astea nu puteam intelege ce fusese cu X-ul acela, ce legatura aveau cele doua. Incepusem sa tremur nebuneste. Oare voi muri? Inghitisem in sec, moment in care fumul ce se plimbase mai devreme pe langa mine se adunase tot intr-o parte iesind la iveala din aceasta o mana. Cand am vazut cea de-a doua mana am inlemnit. Era ceva acolo si venea spre mine.
“Roy, te rog, unde esti cand am mai mare nevoie de tine?” Incetul cu incetul am putut vedea intregul corp iesind la iveal. Fumul disparuse, iar trupul ramase in umbra nereusind sa-i vad fata. Cu toate astea toate trasaturile pe care i le-am putut deslusi, neavand curaj sa ma apropiu, ma ducea cu gandul la o femeie. Avea un corp destul de subtirel, pielea alba si palida si ceea ce observasem din prima era ca femeia era goala, lasandu-se imbracata de intuneric. Respiratia mi se oprise, plamanii nevrad sa mai lase aerul sa circule. Simteam ca ma incalzesc din ce in ce mai tare, dar nu numai de la frica ci si de la dorinta de a afla cine era femeia. Sangele imi fierbea in vene mai tare decat atunci cand Roy ma sarutase. Cand imi facusem curaj sa ma misc am vazut ca femeia incepu sa se miste, apropiandu-se de mine.
Dupa ce ajunse destul de aproape, putusem sa observ sanii mici si rotunzi, corpul ei parca scupltat conturat atat de frumos parca era un inger, ochii ii erau inchisi si.....si nimic. In momentul in care i-am privit chipul angelic si totusi palid am inghetat. Incercam sa ma misc, dar corpul meu nu mai raspundea comenzilor mele, eram incremenit. Femeia aceea ce iesise din intuneric exact ca o creatura, ce ma facuse sa tremur de frica era.....e-erra...a...MAMA.
“<Zeul Mortii, Zeul Mortii, Durerea moare ultima!>”