Razbunarea nu este o solutie

[kida's mistery]

8.Noaptea adevarului





Stau intinsa in pat si privesc tavanul. Cred ca este in jur de unu noaptea. Probabil ca stau si ma uit la tavan de cateva ore dar nu-mi pasa pur si simplu nu pot sa dorm. Nu ma pot gandi decat la ultimele evenimente din viata mea. Ce viata? Am familie dar moare apoi aflu ca nu era familia mea deci poate am o alta familie dar si aia e moarta, si totusi am si frati in viata iar cel care trebuia sa imi fie ca un mentor ca un tata este declarat mort. A sa nu uit seful meu mi-a omorat “falsa mea familie”. Deci ce sa spun minunata viata. Ups era sa uit sunt logodita de la nastere cu un tip care nu arata asa de rau. Ma rog asta ar putea fi catalogat ca un lucru bun in viata mea dar la cate necazuri am numai de asta nu imi arde. Si totusi parca este ceva la el, nu stiu ce dar este ceva care ma atrage. Nu o atractie trupeasca, fizica ci una sufleteasca. Aoleu despre ce naiba vorbesc eu acum. Numai la asta nu trebuie sa ma gandesc. Am altceva de facut. Trebuie sa-l omor pe Boss. Nu am alta alternativa decat la noapte. De ce? Pentru ca Kenji mi-a zis ca maine plecam in Japonia pentru ca a lipsit prea mult si vrea sa ma indeparteze de tot ce m-a durut. Deci nu mai am alta sansa. Ma uit in continuu la tavan parca asteptand ca acesta sa raspunda intrenbarilor mele.Trupul imi este inca slabit. Daca ceva merge prost aceasta ar putea fi de asemenea ultima noapte din viata mea. Ma ridic alene din pat si ma indrept spre baie. Ma uit in oglinda ochii mei candva frumosi de culoarea ierbii erau acum rosii iar verdele acela palise. Ma spal pe fata de cateva ori incercand parca sa spal acel chip fara speranta dar este inutil nu va disparea pana el nu va plati.
Ies din baie si ma indrept spre dressing pentru a-mi lua haine. Imi trebuia ceva negru in care sa ma pot misca cu usurinta. Noroc ca majoritatea hainelor mele erau asa. Imi iau in cele din urma niste pantaloni negri lungi si o bluza tot neagra care se mula perfect pe corpul meu. In picioare imi iau o pereche de cizme cu toc, iar la brau imi pun o centura cu cateva compartimente pentru doua pistoale si niste cartuse. Intr-o cizma imi pun cutitul si imi prind parul intr-o coada la spate. Acum trebuia sa ies cumva de aici. Pe scari nu o puteam lua era prea evident. Plus ca la usa sunt doi paznici gata oricand sa dea alarma ca vreau sa plec. Deci singura alternativa ramane geamul. Ma indrept hotarata spre el. Il deschid si privesc pret de cateva secunde in jos pentru a fi sigura ca nu este nimeni. Dupa ce ma asigur ca este liber ma catar pe fereastra si sar. Aterizez chiar langa casa pe iarba astfel ca nu s-a auzit nimic. Ies cu grija din curte si ma indrept spre strada. Acum trebuia sa gasesc o metoda sa ajung la Boss. Taxiul nu puteam sa il iau. Nimeni nu ar lua o nebuna cu doua pistoale si un cutit in cizma. Probabil as ajunge la politie. In timp ce dezbateam acest subiec zaresc in fata mea un local unde erau parcate cateva motociclete. Bingo se pare ca am luat lozul cel mare. Ma apropii incet de una si in cateva secunde o pornesc si ma fac nevazuta. Accelerez din ce in ce mai mult ritmul inimii imi creste simt cum iau foc de nervi poate sau cine stie.Drumul mi s-a parut destul de scurt era sa fac si cateva accidente deci maine apar la stiri. In fata mea se impunea putrnic o claidre de zece etaje compusa din geamuri. Intru in cladire se pare ca era pazita noroc ca nimeni nu stie de “tradarea” mea. Am trecut cu usurinta de paznici si am ajuns la lift. Am apasat pe ultimul buton, cel care trebuia sa ma duca la el. In timp ca liftul urca inima mi-o lua din nou razna. Simteam cum adrenalina crestea in mine. Inainte ca usile sa se deschida mi-am luat in maine pistoalele. Cand in cele din urma acestea s-au deschis m-am trezit amenintata de zeci de pistoale. Se pare ca m-am inselat. Am schitat un zambet characteristic mie si am spus pe un ton calm care nu imi dadea de gol nerabdarea sau furia.

-Ce previzibil doar atat? O sa fie usor.

Dupa aceea cu un singur salt am ajuns in spatele lor si i-am impuscat pe fiecare astfel incat sa nu mai fie capabili de lupta. Nu i-am omorat deoarece nu era vina lor ca erau in tabara gresita. Dupa ce am terminat cu toti am realizat ca mai aveam un singur glont. Era perfect mai mult nu imi trebuia. In capatul holului era un birou. Ma-am indreptat cu pasi repezi spre el. Cand usile s-au deschis pistolul era indreptat spre el. Parea oarecum surprins sa ma vada fara nici o zgarietura, dar asta e viata el m-a facut sa fiu asa. Cu cat ma apropiam mai mult cu atat fata lui se schimba incepea sa afiseza unul din zambetele lui tambe, ceea ce insemna ca avea un as in maneca. Totusi continuam sa ma apropii.

-O sa platesti pentru tot, am spus in timp ce ma apropiam de el.
-Dar mai intai trebuie sa te lupti cu altcineva imi spune in timp ce se apropia si el de mine. Uitate in spatele tau!

Desi nu aveam destula incredere m-am intors. In fata mea statea un om in varsta cam de cincizeci de ani cu parul alb si fata blanda In acel moment am scapat pistolul. Nu imi venea sa cred chiar traia. Cu greu mi-am stapanit lacrimile. Nu am putut decat sa soptesc fara vlaga.

-Maesre…

In secunda urmatoare am simtit o presiune incredibila in abdomen care m-a facut sa inchid ochii pret de cateva fractiuni de secunda. Cand i-am deschis am simtit ca m-am izbit de cava rece si tare. Ma exact de perete. Si apoi cad pe podea. Imi era frica. Nu stiam ce sa fac. Ma ridic cu greu in timp ce ma uit la cel care m-a invatat tot ceea ce stiu si imi pun o singura intrebare de ce? El parca anticipand asta.

-Imi pare rau imi spune el cu lacrimi in ochii. Nu am de ales sunt controlat de el. Este ultima descoperire un cip care introdus in creier controleaza toti nervii.Sunt practic o pausa. Iar el are sforile. Singura metoda sa scapam amandoi este sa ma omori.

Ultimele cuvinte mau facut sa tresar. Cat de departe va ajunge cu acest joc al mortii. Cat de departe vrea sa ajunga? Nu pot sa il omor imi este ca un tata. Dar nu mai apuc sa spun ceva ca in urmatoarea secunda ma apuca de mana si ma arunca in celalalt capat al incaperii. Nu puteam riposte. Mintea mi spunea sa lupt insa inima nu ma lasa. Este o situatie limita ce sa fac? Se apropie din nou de mine. Eram inca trantita la pamant. Imi da un picior in abdomen care ma face sa scuip sange. Imi repeta din nou si ma implora sa il omor fiindca nu poate traii asa. Dupa care ma apuca din nou de mana si ma arunca. Hainele se rupsesera pe mine dar nu asta imi pasa acum trebuia sa iau o decizie trebuia sa fac asta repede. Respiram tot mai greu cateva firicele de sange se prelingeau pe fata mea. Dupa doar cinci minute de lupta eram absolut terminata. Maestrul meu ma implora pentru ultima data sa il omor. Gata m-am hotarat desi ma doare inima trebuie sa il omor. Iau pozitia de atac si ochii mei nu mai exprimau altceva decat ura. Ma indrept fugind spre cel pe care il puteam numi cu usurinta tata si incep sa il lovesc incontrolabil cu mainile si picoarele in acelasi timp ferinduma si eu de loviturile lui. Ma mai uitam din cand in cand la Boss se pare ca spectacolul il amiza la culme. Intr-un moment de neatentie a maestrului scot cutitul pe care il aveam in cizma si il infig cu ochii lacriimand in inima. In acel moment el cade la podea si zambeste. Ultimele lui cuvinte au fost “ Mutumesc mult”. Am cazut in genunchi si am inceput sa plang. Dintre toti cei pe care ii omorasem el nu trebuia sa fie printre ei de fapt. In camera se auzea doar scancetul meu. Dintr-o data au inceput sa se auda niste aplauze. El statea in fata mea si aplauda cu un zambet tamb pe fata. Simteam cum in acel moment sangele incepea sa imi fiarba. Ma ridic rapid si ii dau un picior peste fata trantindu-l la pamant. In urmatoarea secunda imi ridic pistolul de jos si il indrept spre capul lui.

-De ce ? De ce m-ai facut sa trec prin atatea? Ce ti-am facut?
-Tu personal nimic. Vezi tu eu am avut ceva cu tatal tau. Si ce mod mai bun de razbunare in afara de a-l omori lucru pe care l-am facut. Simplu sa ii fac viata printesei sale un calvar. Da desi ai doi frati mai mari tu ai fost lumina ochilor lui. Deci cosmarul meu.

Nu stiu ce ma opera sa nu trag. In acel moment am incarcat pistolul si l-am apropiat mai mult de capul lui. In noapte asta mori cretinule.