Ok, am venit cu next-ul. Sper sa placa cititorilor. Daca sunteti tentati sa lasati si comentarii... hmm, ma puteti critica ,,la sange'' ; ,,taiati in carne vie'' nu ma deranjeaza (i hope...) vreau sa ma perfectionez ca intr-o buna zi sa scriu ceva ce va lasa cu gura cascata multa lume.(in sensul bun, bineinteles)
Cap5 Da ori ba?
M-a lasat singur gandindu-ma la ce mi-a zis. M-am framantat destul de mult pe tema asta, recunosc. Dar intr-un final am reusit sa adorm, lasandu-ma calauzit de liniste -cel putin aia din camera- in taramul viselor.
A doua zi, pe la pranz, am observat ca ma apeleaza Ryu. Ce-o fi mai vrand si asta?!
-Da? Zi repede!
-E hai, nu ma lua asa tare ca ametesc.
La ce ma puteam astepta din partea lui, decat la aluzii ridicole. Am oftat prelung.
-Du-te, fa-te frumos, ia un cadou si vino la mine. Adica la Andy...
-Sa ajung cu un ,,ce" la ,,unde" ?
-E ziua lui.
-Si ce legatura are asta cu mine?
-Tu esti cadoul meu pentru el. Ieri nu prea a fost in apele lui iar eu nu am reusit sa-I ridic moralul. Si cred ca tu l-ai ajuta mai bine la capitolul acesta.
-Stai, stai nu am reusit sa-mi termin propozitia caci Ryu imi inchise telefonul ,,in nas".
Acum eram indecis. Sa ma duc sau sa nu ma duc? Nu ma duc! E mai bine asa.
Merg... sa fac un dus. Stropii fierbinti de apa m-au intampinat, ca de obicei, cu ,,bratele deschise", la fel si gelul de dus al carui nume era ,,Reborn". Dar la mine nu mai era posibil.
Dupa acel rasfat, m-am imbracat cu ceva comod si am scos un tricou vechi din dulap. Am agatat primul stilou iesit in cale incepand sa scriu elegant: Poarta-l si spune-mi ce simti.
Scurt si la obiect. Picioarele mele ma conduc la usa apartamentului alaturat. Nimeni nu raspunde. Intru, caci nu era incuiata cu cheia, si nu stiu cum ajung in fata dormitorului. Deodata cineva ma imbranceste din partea dorsala facandu-ma sa cad. Dar alte doua brate ma prind inainte ca ,,tartaguta" mea sa faca cunostinta cu podeaua cafenie. Cel ce ma impinse fusese Ryu, cel ce ma cuprinse fusese Andy.
Inainte de a ma dezmeticii il si aud pe ,,agresorul" meu spunand:
-Uita-ti ce e daca aud vreun sunetel prin perete, respectiv apartamentul lui Aki, va castrez!
-Asta nu mai este de mult o amenintare. Il readuce la tacere cel ce inca ma avea in bratele sale. Ryu pleaca inchizand usa dupa el. Si abia atunci dau frau liber cuvintelor sa evadeze, nedesprinzandu-ma din imbratisare insa.
-Care-i treaba?
-Ce ai in punguta? Imi rapunde el cu o alta intrebare.
-Pai eu vezi tu e pentru tine! Izbucnesc ca un vulcan inchizandu-mi ochii.
El cerceteaza prin punga apoi scoate la iveala tricoul si citeste cu voce tare:
-Poarta-l si spunemi ce simti.
Se debaraseaza de camasa neagra, satinata si imbraca tricoul cu care a inceput cu un vis e acelasi pe care il purtasem in ziua cand vorbisem cu Ryu despre Andy si presupusul job bizar.
Ma priveste sagalnic, ma imbratiseaza din nou si ma cutremura.
-E puternic, ma domina , ma face s-o iau razna. ,,A place" e joaca de copii in comparatie cu ce simt eu. Trei cuvinte semnificative ar fi: Te iubesc Aki.
Cautati un dictionar de sinonime caci expresia mea faciala si ceea ce simt in momentul de fata nu poate fi descris. Sau cel putin nu sunt dotat cu cuvintele potrivite.
-Cu ce ocazie tricoul, totusi?
-Pai la multi ani!
-Oh, mda. Nu e ziua mea dar iti multumesc.
-Poftim?! Si ma indepartez de el. M-ai tras pe sfoara?
-Sigur ca nu. Nu fi prostut. Sa zicem doar ca... a fost singura solutie prin care te puteam readuce aici.
-Cat de idiot am putut fi! Hai, pa!
Ma trage de mana graindu-mi:
-Daca nu ti-ar fi pasat nu ai fi venit.
-Eu... nu stiu.
-Vrei sa te ajut sa-ti dai seama?
-Ce vrei sa zici?
Mai bine nu intrebam pentru ca ma trage inspre pat cu el deasupra mea sarutandu-ma frenetic.
Stateam lungit pe suprafata moale expunandu-mi nuditatea in fata celui ce ma mangaia atat de tandru.
-Vezi? Nu a fost asa de rau.
-Mda
Muream de rusine. Ma facuse al lui pentru a doua oara atat de usor. Si mai ales ca ma pusese pe mine sa ma misc! Ma durea si mai tare decat prima oara deoarece sadicul ,,ma iubise" vreo doua ore incontinuu.
Telefonul sau suna.
-Ce pi .da matii vrei?!
-Hai mai Andy... m-am plictisit.
-Joaca-te cu papusile, iesi afara, nu-mi mai freca mie pixul pe foaie. Sunt cu iubitul meu acum.
Ce apelativ utilizase?! Iubitul sau? Aveam o relatie oficiala si eu nu stiam?
-Terminati-va si voi mai repede. Se planse Ryu din nou.
-Te termin eu cand pun mana pe tine! Si oricum va trebui sa te obisnuiesti cu ideea caci tu ,,frumusete rara" vei face schimb de gazde si apartament cu Aki.
-Ce face ma?!
Cam acelasi lucru puteam si eu sa-l zic.
-Sa n-aud vreun comentariu in plus. Rostise pe un ton autoritar si care-ti raspandea fiori pana in maduva oaselor.
Inchise telefonul si se lumina la fata odata ce-mi intalnise chipul, iar eu nu-mi puteam da seama din ce motiv. Dar multe lucruri nu le puteam ,,dezlega" la momentul respectiv.
-Nu trebuia sa fi chiar asa. I-am zis incet, parca numai pentru mine. Ce spusesem nu reflecta ceea ce simteam. Ma afundasem in pacatul acela dezastruos si anume: gelozia. Iar Andy era ispita mea, complicele pacatului. Cand l-am auzit vorbind pe tonul ala necrutator cu bietul baiat ma simtisem vinovat. Pentru ca nu-mi parea rau
-Minune, copilul ala chiar ma calca rau pe batatura. Dar vei fi tu aici pentru mine iar asta ma face fericit.
-Wow! Stai putin ai permisiunea mea de a ma muta cu tine?
-E lesne de inteles
-Ba nu! Nu e!
-Aki, ce-au insemnat toate astea pentru tine?
-Sunt baiat! Nu-i normal.
-Stai asa. Asta nu-i un motiv bun sa ma lasi in plop. Te iubesc, ti-am demonstrat. Si tu ai facut acelasi lucru chiar daca nu recunosti.
-Glumesti.
M-am ridicat de pe pat cu dorinta de a ma imbraca si pleca dupa acea. Cu greu insa. Corpul meu era in contradictie cu ceea ce doream eu sa fac. Andy statea pur si simplu, amuzandu-se copios, privindu-mi incercarile esuate.
Intr-un final reusisem cat de cat sa-mi asez hainele pe mine, mai de Doamne ajuta, iar cand am pus mana pe clanta l-am auzit din nou:
-Fara speranta te vei intoarce singur, asa cum ai facuto si prima oara.
L-am injurat in gand si mi-am luat talpasita.
Intrand in camera mea l-am zarit pe Ryu uitandu-se plictisit la Tv. Nu stiu de ce am fost dezamagit in momentul ala. Ochii mei ii cautau pe a lu' altcineva.
In ultimul timp spusesem de prea multe ori ,,nu stiu" si ,,de ce" cu privire la sentimentele mele. Intr-adevar ceea ce ziceam nu reflecta ceea ce simteam.
cam scurt?
Cap5 Da ori ba?
M-a lasat singur gandindu-ma la ce mi-a zis. M-am framantat destul de mult pe tema asta, recunosc. Dar intr-un final am reusit sa adorm, lasandu-ma calauzit de liniste -cel putin aia din camera- in taramul viselor.
A doua zi, pe la pranz, am observat ca ma apeleaza Ryu. Ce-o fi mai vrand si asta?!
-Da? Zi repede!
-E hai, nu ma lua asa tare ca ametesc.
La ce ma puteam astepta din partea lui, decat la aluzii ridicole. Am oftat prelung.
-Du-te, fa-te frumos, ia un cadou si vino la mine. Adica la Andy...
-Sa ajung cu un ,,ce" la ,,unde" ?
-E ziua lui.
-Si ce legatura are asta cu mine?
-Tu esti cadoul meu pentru el. Ieri nu prea a fost in apele lui iar eu nu am reusit sa-I ridic moralul. Si cred ca tu l-ai ajuta mai bine la capitolul acesta.
-Stai, stai nu am reusit sa-mi termin propozitia caci Ryu imi inchise telefonul ,,in nas".
Acum eram indecis. Sa ma duc sau sa nu ma duc? Nu ma duc! E mai bine asa.
Merg... sa fac un dus. Stropii fierbinti de apa m-au intampinat, ca de obicei, cu ,,bratele deschise", la fel si gelul de dus al carui nume era ,,Reborn". Dar la mine nu mai era posibil.
Dupa acel rasfat, m-am imbracat cu ceva comod si am scos un tricou vechi din dulap. Am agatat primul stilou iesit in cale incepand sa scriu elegant: Poarta-l si spune-mi ce simti.
Scurt si la obiect. Picioarele mele ma conduc la usa apartamentului alaturat. Nimeni nu raspunde. Intru, caci nu era incuiata cu cheia, si nu stiu cum ajung in fata dormitorului. Deodata cineva ma imbranceste din partea dorsala facandu-ma sa cad. Dar alte doua brate ma prind inainte ca ,,tartaguta" mea sa faca cunostinta cu podeaua cafenie. Cel ce ma impinse fusese Ryu, cel ce ma cuprinse fusese Andy.
Inainte de a ma dezmeticii il si aud pe ,,agresorul" meu spunand:
-Uita-ti ce e daca aud vreun sunetel prin perete, respectiv apartamentul lui Aki, va castrez!
-Asta nu mai este de mult o amenintare. Il readuce la tacere cel ce inca ma avea in bratele sale. Ryu pleaca inchizand usa dupa el. Si abia atunci dau frau liber cuvintelor sa evadeze, nedesprinzandu-ma din imbratisare insa.
-Care-i treaba?
-Ce ai in punguta? Imi rapunde el cu o alta intrebare.
-Pai eu vezi tu e pentru tine! Izbucnesc ca un vulcan inchizandu-mi ochii.
El cerceteaza prin punga apoi scoate la iveala tricoul si citeste cu voce tare:
-Poarta-l si spunemi ce simti.
Se debaraseaza de camasa neagra, satinata si imbraca tricoul cu care a inceput cu un vis e acelasi pe care il purtasem in ziua cand vorbisem cu Ryu despre Andy si presupusul job bizar.
Ma priveste sagalnic, ma imbratiseaza din nou si ma cutremura.
-E puternic, ma domina , ma face s-o iau razna. ,,A place" e joaca de copii in comparatie cu ce simt eu. Trei cuvinte semnificative ar fi: Te iubesc Aki.
Cautati un dictionar de sinonime caci expresia mea faciala si ceea ce simt in momentul de fata nu poate fi descris. Sau cel putin nu sunt dotat cu cuvintele potrivite.
-Cu ce ocazie tricoul, totusi?
-Pai la multi ani!
-Oh, mda. Nu e ziua mea dar iti multumesc.
-Poftim?! Si ma indepartez de el. M-ai tras pe sfoara?
-Sigur ca nu. Nu fi prostut. Sa zicem doar ca... a fost singura solutie prin care te puteam readuce aici.
-Cat de idiot am putut fi! Hai, pa!
Ma trage de mana graindu-mi:
-Daca nu ti-ar fi pasat nu ai fi venit.
-Eu... nu stiu.
-Vrei sa te ajut sa-ti dai seama?
-Ce vrei sa zici?
Mai bine nu intrebam pentru ca ma trage inspre pat cu el deasupra mea sarutandu-ma frenetic.
Stateam lungit pe suprafata moale expunandu-mi nuditatea in fata celui ce ma mangaia atat de tandru.
-Vezi? Nu a fost asa de rau.
-Mda
Muream de rusine. Ma facuse al lui pentru a doua oara atat de usor. Si mai ales ca ma pusese pe mine sa ma misc! Ma durea si mai tare decat prima oara deoarece sadicul ,,ma iubise" vreo doua ore incontinuu.
Telefonul sau suna.
-Ce pi .da matii vrei?!
-Hai mai Andy... m-am plictisit.
-Joaca-te cu papusile, iesi afara, nu-mi mai freca mie pixul pe foaie. Sunt cu iubitul meu acum.
Ce apelativ utilizase?! Iubitul sau? Aveam o relatie oficiala si eu nu stiam?
-Terminati-va si voi mai repede. Se planse Ryu din nou.
-Te termin eu cand pun mana pe tine! Si oricum va trebui sa te obisnuiesti cu ideea caci tu ,,frumusete rara" vei face schimb de gazde si apartament cu Aki.
-Ce face ma?!
Cam acelasi lucru puteam si eu sa-l zic.
-Sa n-aud vreun comentariu in plus. Rostise pe un ton autoritar si care-ti raspandea fiori pana in maduva oaselor.
Inchise telefonul si se lumina la fata odata ce-mi intalnise chipul, iar eu nu-mi puteam da seama din ce motiv. Dar multe lucruri nu le puteam ,,dezlega" la momentul respectiv.
-Nu trebuia sa fi chiar asa. I-am zis incet, parca numai pentru mine. Ce spusesem nu reflecta ceea ce simteam. Ma afundasem in pacatul acela dezastruos si anume: gelozia. Iar Andy era ispita mea, complicele pacatului. Cand l-am auzit vorbind pe tonul ala necrutator cu bietul baiat ma simtisem vinovat. Pentru ca nu-mi parea rau
-Minune, copilul ala chiar ma calca rau pe batatura. Dar vei fi tu aici pentru mine iar asta ma face fericit.
-Wow! Stai putin ai permisiunea mea de a ma muta cu tine?
-E lesne de inteles
-Ba nu! Nu e!
-Aki, ce-au insemnat toate astea pentru tine?
-Sunt baiat! Nu-i normal.
-Stai asa. Asta nu-i un motiv bun sa ma lasi in plop. Te iubesc, ti-am demonstrat. Si tu ai facut acelasi lucru chiar daca nu recunosti.
-Glumesti.
M-am ridicat de pe pat cu dorinta de a ma imbraca si pleca dupa acea. Cu greu insa. Corpul meu era in contradictie cu ceea ce doream eu sa fac. Andy statea pur si simplu, amuzandu-se copios, privindu-mi incercarile esuate.
Intr-un final reusisem cat de cat sa-mi asez hainele pe mine, mai de Doamne ajuta, iar cand am pus mana pe clanta l-am auzit din nou:
-Fara speranta te vei intoarce singur, asa cum ai facuto si prima oara.
L-am injurat in gand si mi-am luat talpasita.
Intrand in camera mea l-am zarit pe Ryu uitandu-se plictisit la Tv. Nu stiu de ce am fost dezamagit in momentul ala. Ochii mei ii cautau pe a lu' altcineva.
In ultimul timp spusesem de prea multe ori ,,nu stiu" si ,,de ce" cu privire la sentimentele mele. Intr-adevar ceea ce ziceam nu reflecta ceea ce simteam.
cam scurt?
Priveste in ochii mei. Nu poti vedea, am dreptate?
Valul negru atarna greoi peste retina... aparenta... cât de mult timp ti-ai sacrifica sa descoperi esenta?