Harry Potter = My Life.
I feel the same way.
Copilaria mea a fost marcata de Harry Potter, adolescenta inca este si pun pariu ca si in viitor va fi la fel. Povestile cu si despre magie si lumea vrajitoreasca m-au fascinat intotdeauna, iar Harry Potter a avut cea mai reusita poveste.
tin minte ca intai am vazut Harry Potter and the Philosopher Stone la ProTv pe cand aveam vreo 8 ani (?) sau asa si am fost complet captivata de poveste. Vazusem un pustiulica roscat in tren si prima mea reactie a fost sa-i spun maica-mii ca ma marit cu el. Apoi, cand au ajuns la Hogwarts, am sesizat un alt pustiulica, de data asta blond cu dintii strambi si-am fost ceva gen: Mama, adopta-l, pare un copil trist!. xD Mi-a placut mult. Dupa ce am vazut filmul am inceput sa-i bat pe ai mei la cap sa-mi cumpere fiecare revista in care apar articole despre Harry Potter, orice chestiuta HP related. inca am un album cu abtipilduri pe care, sincer, nu mai stiu de unde l-am procurat.
Dupa ce am vazut primele 3 filme am reusit sa pun mana si pe carti. Eram in clasa a 4-a si 3 zile am refuzat sa merg la scoala ca sa stau sa citesc cartile.
Cand a aparut al 4-lea film la cinema situatia devenise deja mai grava; Voldemort se intorsese, un om murise. stiam ca lucrurile aveau sa ia o intorsatura aiurea si ca inocenta aia va disparea.
Al 5-lea film: a aparut Luna. Doamne, cat o pot iubi pe individa. E genul de persoana singuratica, care isi doreste totusi prieteni, care e putin sarita de pe fix si careia nu-i pasa ce cred altii. Ah, si care va fi mereu loiala prietenilor ei. Apoi a murit Sirius si, vai, cat am plans. Aici eram deja mai mare, intelegeam ce avea sa se intample. Asa am vazut si restul filmelor. Tot mai multi morti, tot mai multi adepti ai lui Voldy, tot mai multe rasturnari de situatii. Pe parcursul anilor am pus mana pe toate cartile pe care le-am citit si recitit fara sa ma plictisesc absolut deloc de ele.
Partea a doua din The Deathly Hallows m-a dezamagit. Ma asteptam la cu totul altceva, foarte multe evenimente importante din carte nu au fost incluse in film. Ma asteptam sa plang, dar n-a fost cazul. Am plans citind cartile, in special ultimele doua.
Personaje preferate am destule, oh: Luna Lovegood, Severus Snape, Alastor Moody, Fred&George&Ron Weasley, Hermione Granger, Minerva Mcgonagall, Sirius Black, Hagrid.
Ah, this reminds me of something... stiti de ce a ales Rowling sa-l omoare pe Fred? Initial voia sa-l omoare pe Hagrid care e personajul preferat al surorii ei, dar a amenintat-o ca daca Hagrid moare nu mai primeste cadouri de Craciun. Asa ca a ales sa-si omoare personajul ei preferat, pe Fred. Trist, da, stiu.
L-am compatimit mult pe Draco odata cu aparitia celei de-a 6-a carti. Era prins, saracul, intre doua extreme si nu stia ce sa aleaga. Vorba lui Dumbledore, the boy who made all the wrong choices; dar intr-o familie de Devoratori ai Mortii la ce se astepta? Draco chiar e o persoana trista, aveam dreptate in copilarie.
De-a lungul anilor am capatat tot felul de ticuri verbale gen: merlins, bloody hell, wicked, pe care le folosesc, inconstient, destul de des. De asemenea, din cand in cand ma trezesc dand citate din Harry Potter, in special de-ale lui Dumbledore, Fred si Arthur Weasley; cateodata Hermione si Luna.
Mi s-ar parea ideal ca Rowling sa mai scrie doua carti: una desore generatia trecuta si una despre generatia viitoare. That would make my collection complete.
I feel the same way.
Copilaria mea a fost marcata de Harry Potter, adolescenta inca este si pun pariu ca si in viitor va fi la fel. Povestile cu si despre magie si lumea vrajitoreasca m-au fascinat intotdeauna, iar Harry Potter a avut cea mai reusita poveste.
tin minte ca intai am vazut Harry Potter and the Philosopher Stone la ProTv pe cand aveam vreo 8 ani (?) sau asa si am fost complet captivata de poveste. Vazusem un pustiulica roscat in tren si prima mea reactie a fost sa-i spun maica-mii ca ma marit cu el. Apoi, cand au ajuns la Hogwarts, am sesizat un alt pustiulica, de data asta blond cu dintii strambi si-am fost ceva gen: Mama, adopta-l, pare un copil trist!. xD Mi-a placut mult. Dupa ce am vazut filmul am inceput sa-i bat pe ai mei la cap sa-mi cumpere fiecare revista in care apar articole despre Harry Potter, orice chestiuta HP related. inca am un album cu abtipilduri pe care, sincer, nu mai stiu de unde l-am procurat.
Dupa ce am vazut primele 3 filme am reusit sa pun mana si pe carti. Eram in clasa a 4-a si 3 zile am refuzat sa merg la scoala ca sa stau sa citesc cartile.
Cand a aparut al 4-lea film la cinema situatia devenise deja mai grava; Voldemort se intorsese, un om murise. stiam ca lucrurile aveau sa ia o intorsatura aiurea si ca inocenta aia va disparea.
Al 5-lea film: a aparut Luna. Doamne, cat o pot iubi pe individa. E genul de persoana singuratica, care isi doreste totusi prieteni, care e putin sarita de pe fix si careia nu-i pasa ce cred altii. Ah, si care va fi mereu loiala prietenilor ei. Apoi a murit Sirius si, vai, cat am plans. Aici eram deja mai mare, intelegeam ce avea sa se intample. Asa am vazut si restul filmelor. Tot mai multi morti, tot mai multi adepti ai lui Voldy, tot mai multe rasturnari de situatii. Pe parcursul anilor am pus mana pe toate cartile pe care le-am citit si recitit fara sa ma plictisesc absolut deloc de ele.
Partea a doua din The Deathly Hallows m-a dezamagit. Ma asteptam la cu totul altceva, foarte multe evenimente importante din carte nu au fost incluse in film. Ma asteptam sa plang, dar n-a fost cazul. Am plans citind cartile, in special ultimele doua.
Personaje preferate am destule, oh: Luna Lovegood, Severus Snape, Alastor Moody, Fred&George&Ron Weasley, Hermione Granger, Minerva Mcgonagall, Sirius Black, Hagrid.
Ah, this reminds me of something... stiti de ce a ales Rowling sa-l omoare pe Fred? Initial voia sa-l omoare pe Hagrid care e personajul preferat al surorii ei, dar a amenintat-o ca daca Hagrid moare nu mai primeste cadouri de Craciun. Asa ca a ales sa-si omoare personajul ei preferat, pe Fred. Trist, da, stiu.
L-am compatimit mult pe Draco odata cu aparitia celei de-a 6-a carti. Era prins, saracul, intre doua extreme si nu stia ce sa aleaga. Vorba lui Dumbledore, the boy who made all the wrong choices; dar intr-o familie de Devoratori ai Mortii la ce se astepta? Draco chiar e o persoana trista, aveam dreptate in copilarie.
De-a lungul anilor am capatat tot felul de ticuri verbale gen: merlins, bloody hell, wicked, pe care le folosesc, inconstient, destul de des. De asemenea, din cand in cand ma trezesc dand citate din Harry Potter, in special de-ale lui Dumbledore, Fred si Arthur Weasley; cateodata Hermione si Luna.
Mi s-ar parea ideal ca Rowling sa mai scrie doua carti: una desore generatia trecuta si una despre generatia viitoare. That would make my collection complete.