11-12-2011, 08:19 PM
Salutix! Am revenit cu un nou capitol, mai drăguţ spun eu.... Oricum, eu sper să vă placă!
V. O noua companie
Ziua de scoala a fost foarte plictisitoare. Nu am putut fi atenta la nici unul dintre profesori si nici n-am retinut ceva de la vreo ora. Toata agitatia din ultimul timp ma schimba radical. Obisnuiam sa fiu una din cele mai bune eleve ale liceului si acum... ei bine sunt printre codasi, chinuindu-ma sa nu raman corigenta. Singurul lucru interesant pe care l-am aflat azi a fost ca vom avea patru colegi noi. Scoala freamata de tineri noi transferati la liceul nostru. Lumea a inceput sa ma evite, iar profesorii au renuntat la mine. Sunt urata de toata lumea din scoala. Ce noroc pe mine! Macar asa nimeni nu va trebui sa-mi afle secretul si sa treaca prin ceea ce a trecut si Bridget. Asa totul va fi foarte bine pentru cei din jurul meu pe care vreau sa-i protejez. Chiar daca eu sunt nefericita in viata reala, voi trai totusi in visele mele. Asa e cel mai bine pentru toti. Ce tot spun eu aici?! Nu e bine deloc pentru mine. Sunt singura in lumea asta primejdioasa numita liceu. Nu am pe nimeni alaturi nici in afara ei. Singura persoana care mi se mai pare cunoscuta in apele acestea tulburi este reflexia mea in oglinda. Ce soarta ingrozitoare mi-e dat sa am! Sa traiesc sora cu moartea, sa omor fara sa am resentimente, pratic, sa nu mai fiu om. Urasc partea asta a mea, dar nu ma pot impotrivi destinului. Sunt ceea ce sunt si desi ma dezgusta, nu-i nici o sansa sa ma schimb, sau se va repeta ceea ce a fost odata. Strabatuta de aceste ganduri ma indrept spre casa. Tata se ineaca in munca, sa uite de tot si ma lasa singura, in pustiul casei noastre mari. Shane si Mark inca nu s-au impacat. Trantesc usa dupa mine, cand ajung acasa. Oricum nu mai e nimeni sa ma certe. Dupa teme ma schimb in pijamale si ma uit in continuu la filme horror. Nici unul nu ma sperie, nici macar nu tresar. Nu-mi par realiste. Pana la urma, nimic nu se compara cu horrorul vietii mele. Ma trantesc in pat si adorm. Un somn linistit, netulburat de vise. Cum de s-a intamplat asa ceva, nu stiu. E o minune care se intampla foarte, foarte rar.
Dimineata ma scol fara chef de scoala, cum se intampla destul de des in ultimul timp. Daca tot sunt Printesa Mortii, de ce trebuie sa merg la scoala? E un lucru pe care numai il inteleg. Abia tarandu-mi picioarele ajung in clasa, inainte sa se sune. La fix! In clasa intra doamna diriginta, urmata de patru tineri, care arata exact ca... Slujitorii Mortii! Ei sunt noii mei colegi! Dar, cum e posibil asa ceva? Credeam ca ei sunt doar in visul meu. Oh, vai! Cred ca lucrurile se incurca si mai rau decat sunt in momentul de fata. Incerc sa ma ascund, macar sa nu ma zaresca din prima, dar prea tarziu. Deja am fost delegata sa le prezint scoala. Ies pe hol, urmata de cei patru.
- Ce cautati aici?ii intreb eu balbaindu-ma, inecata de emotia surprizei.
- Pai, erai singura asa ca am cerut invoire de la Regele Mortii sa ne permita sa venim la scoala unde inveti si tu,imi raspunde Nicole.
- Si nu fii asa surprinsa. Si noi suntem oameni, doar ca ne-am nascut mai putin norocosi decat tine, adica am ajuns slujitori, imi reteaza vorbele Nate.
Cred ca el nu e prea fericit de tentativa mea de imprietenire. Pare nervos, insa inainte sa deschid gura, fetele se napustec in bratele mele. E prima imbratisare pe care am primit-o de cand mama a murit. Ce bine e sa fi iubit de cei pe care ii iubesti si tu. Dar desi ma bucur de primirea calduroasa a fetelor, mi-as fi dorit sa fie si altcineva printre ele. Acel cineva sa fie Chris, dar el statea deoparte, privind scena. Tristetea incepea sa ma cuprinda, dar nu-mi permit sa stric atmosfera plina de veselie si voie buna.
- Haide, Nate! Nu mai fi asa scortos! Chiar ma bucur sa te vad. De fapt ma bucur sa va vad pe fiecare in parte. Sper sa ne intelegem bine si sa fim prieteni buni, noi cinci.
Inima de gheata a lui Nate incepea sa se topeasca. Intr-un sfarsit se lasa si-mi zambeste prietenos. Chiar ma si imbratiseaza. Pana si Chris, la inceput distant, ma saluta. Ce bine e sa ai prieteni, care sa te inteleaga. Incep sa tin din ce in ce mai mult la oamenii care pana acum incuiata de mine ii considera slujitori. Acum, cu o largire a orizontului, ei sunt cei mai sfinti si buni prieteni pe care ii pot avea. La scoala, chiar din prima zi, suntem nedespartiti. Dupa ore, ii conving sa vina pe la mine. Azi e ziua in care tata are liber. Asa imi va cunoaste si prietenii. Ce bine ar fi! Mergem veseli pe drum. E prima data cand ma simt cu adevarat bine, fara sa-mi mai pese de nimeni. Dar fericirea nu e faurita pentru mine, si in fata noastra apar dintr-o data, parca rasariti din pamant, participantii la pactul acela dement.
- Mai, mai, mai! Uite ca singurica si trista Emma si-a gasit o noua comanie! Ei ce vor pati? Se vor arunca de pe cladire, vor lua droguri si vor muri de supradoza, isi vor ucide intreaga familie si intreg cartierul?intreaba ironic Shane.
Eu aproape plageam. Nu a mai venit la mine de cateva zile si n-am mai vorbit cu el de cateva saptamani si acum apare sa ma tachineze. Daca Ivy, Nicole, Nate si Chris vor refuza sa-mi mai fie prieteni dupa acest discurs rautacios al tipului cu par albastru? Nu, ar fi imposibil. Ei nu vor renunta la mine, sunt sigura pe prietenia lor. Oh, Shane, cat de mult te detest cand faci astfel de lucruri. Tu vrei ca eu sa pic in cea mai adanca disperare, sa am nevoie de tine si de ceilalti, sa ma folositi dupa bunul plac. Printr-o miscare foarte rapida, Shane se apropie de mine si incearca sa ma sarute. Raman blocata in fata lui. Inima imi bate tare, aproape spargandu-mi pieptul, desi intreaga mea fiinta vrea sa-l indeparteze. Eram pregatita pentru sarutul pe care aveam sa-l primesc. Sunt obisnuita sa fiu folosita de ei, dar iata ca nu s-a intamplat ce am asteptat. In fata mea, Nate si Chris ma aparau. L-au indepartat pe Shane de mine. Cat le multumesc! Le sunt adanc recunoscatoare pentru asta, desi inima continua sa bata in acelasi ritm nebunesc. Shane, Mark si Carla se indeparteaza momentan. Vor veni ei mai tarziu, sa ceara un sarut si portia de viata pe care le-o aduce. Momentan sa ma concetrez pe cei care m-au salvat si pe cele care au privt toata scena cu sufletul la gura. Le sar de gat baietilor, multumindu-le cu lacrimi in ochi. Ei se uita la mine umiti. Da, am trecut prin atat de multe lucruri grele din cauza lor, iar faptul ca am scapat de o runda de pierdere a increderii, ma bucura nespus de mult. Ivy si Nicole merg spre casa lor. Spun ca nu vor sa deranjeze acum si ca trebuie sa ma odihnesc. Chris si Nate ma conduc spre casa, pentru a se asigura ca sunt bine. Uite asa baieti mai zic si eu! Niste adevarati gentlemani, carora le pasa de tine, si nu doar de puterile tale. Ma lasa in grija tatei si se indeparteaza. Cat mi-as fi dorit sa mai fi ramas cu mine! Ce putere are tata in fata gastii de 3 neghiobi? Nici una, pe cand Nate sau Chris m-ar putea ajuta. Nu! Nu trebuie sa profit de ei. Imi sunt prieteni si imi este de ajuns. In sfarsit, de la incidentul cu Bridget, am o noua companie, noi prieteni, care ma ajuta sa vad la orizont o lume mai buna, colorata in culori vii, pastel si nu in negru si cenusiu, asa cum e momentan. Insa trebuie sa astept si viata va merge mai departe.
V. O noua companie
Ziua de scoala a fost foarte plictisitoare. Nu am putut fi atenta la nici unul dintre profesori si nici n-am retinut ceva de la vreo ora. Toata agitatia din ultimul timp ma schimba radical. Obisnuiam sa fiu una din cele mai bune eleve ale liceului si acum... ei bine sunt printre codasi, chinuindu-ma sa nu raman corigenta. Singurul lucru interesant pe care l-am aflat azi a fost ca vom avea patru colegi noi. Scoala freamata de tineri noi transferati la liceul nostru. Lumea a inceput sa ma evite, iar profesorii au renuntat la mine. Sunt urata de toata lumea din scoala. Ce noroc pe mine! Macar asa nimeni nu va trebui sa-mi afle secretul si sa treaca prin ceea ce a trecut si Bridget. Asa totul va fi foarte bine pentru cei din jurul meu pe care vreau sa-i protejez. Chiar daca eu sunt nefericita in viata reala, voi trai totusi in visele mele. Asa e cel mai bine pentru toti. Ce tot spun eu aici?! Nu e bine deloc pentru mine. Sunt singura in lumea asta primejdioasa numita liceu. Nu am pe nimeni alaturi nici in afara ei. Singura persoana care mi se mai pare cunoscuta in apele acestea tulburi este reflexia mea in oglinda. Ce soarta ingrozitoare mi-e dat sa am! Sa traiesc sora cu moartea, sa omor fara sa am resentimente, pratic, sa nu mai fiu om. Urasc partea asta a mea, dar nu ma pot impotrivi destinului. Sunt ceea ce sunt si desi ma dezgusta, nu-i nici o sansa sa ma schimb, sau se va repeta ceea ce a fost odata. Strabatuta de aceste ganduri ma indrept spre casa. Tata se ineaca in munca, sa uite de tot si ma lasa singura, in pustiul casei noastre mari. Shane si Mark inca nu s-au impacat. Trantesc usa dupa mine, cand ajung acasa. Oricum nu mai e nimeni sa ma certe. Dupa teme ma schimb in pijamale si ma uit in continuu la filme horror. Nici unul nu ma sperie, nici macar nu tresar. Nu-mi par realiste. Pana la urma, nimic nu se compara cu horrorul vietii mele. Ma trantesc in pat si adorm. Un somn linistit, netulburat de vise. Cum de s-a intamplat asa ceva, nu stiu. E o minune care se intampla foarte, foarte rar.
Dimineata ma scol fara chef de scoala, cum se intampla destul de des in ultimul timp. Daca tot sunt Printesa Mortii, de ce trebuie sa merg la scoala? E un lucru pe care numai il inteleg. Abia tarandu-mi picioarele ajung in clasa, inainte sa se sune. La fix! In clasa intra doamna diriginta, urmata de patru tineri, care arata exact ca... Slujitorii Mortii! Ei sunt noii mei colegi! Dar, cum e posibil asa ceva? Credeam ca ei sunt doar in visul meu. Oh, vai! Cred ca lucrurile se incurca si mai rau decat sunt in momentul de fata. Incerc sa ma ascund, macar sa nu ma zaresca din prima, dar prea tarziu. Deja am fost delegata sa le prezint scoala. Ies pe hol, urmata de cei patru.
- Ce cautati aici?ii intreb eu balbaindu-ma, inecata de emotia surprizei.
- Pai, erai singura asa ca am cerut invoire de la Regele Mortii sa ne permita sa venim la scoala unde inveti si tu,imi raspunde Nicole.
- Si nu fii asa surprinsa. Si noi suntem oameni, doar ca ne-am nascut mai putin norocosi decat tine, adica am ajuns slujitori, imi reteaza vorbele Nate.
Cred ca el nu e prea fericit de tentativa mea de imprietenire. Pare nervos, insa inainte sa deschid gura, fetele se napustec in bratele mele. E prima imbratisare pe care am primit-o de cand mama a murit. Ce bine e sa fi iubit de cei pe care ii iubesti si tu. Dar desi ma bucur de primirea calduroasa a fetelor, mi-as fi dorit sa fie si altcineva printre ele. Acel cineva sa fie Chris, dar el statea deoparte, privind scena. Tristetea incepea sa ma cuprinda, dar nu-mi permit sa stric atmosfera plina de veselie si voie buna.
- Haide, Nate! Nu mai fi asa scortos! Chiar ma bucur sa te vad. De fapt ma bucur sa va vad pe fiecare in parte. Sper sa ne intelegem bine si sa fim prieteni buni, noi cinci.
Inima de gheata a lui Nate incepea sa se topeasca. Intr-un sfarsit se lasa si-mi zambeste prietenos. Chiar ma si imbratiseaza. Pana si Chris, la inceput distant, ma saluta. Ce bine e sa ai prieteni, care sa te inteleaga. Incep sa tin din ce in ce mai mult la oamenii care pana acum incuiata de mine ii considera slujitori. Acum, cu o largire a orizontului, ei sunt cei mai sfinti si buni prieteni pe care ii pot avea. La scoala, chiar din prima zi, suntem nedespartiti. Dupa ore, ii conving sa vina pe la mine. Azi e ziua in care tata are liber. Asa imi va cunoaste si prietenii. Ce bine ar fi! Mergem veseli pe drum. E prima data cand ma simt cu adevarat bine, fara sa-mi mai pese de nimeni. Dar fericirea nu e faurita pentru mine, si in fata noastra apar dintr-o data, parca rasariti din pamant, participantii la pactul acela dement.
- Mai, mai, mai! Uite ca singurica si trista Emma si-a gasit o noua comanie! Ei ce vor pati? Se vor arunca de pe cladire, vor lua droguri si vor muri de supradoza, isi vor ucide intreaga familie si intreg cartierul?intreaba ironic Shane.
Eu aproape plageam. Nu a mai venit la mine de cateva zile si n-am mai vorbit cu el de cateva saptamani si acum apare sa ma tachineze. Daca Ivy, Nicole, Nate si Chris vor refuza sa-mi mai fie prieteni dupa acest discurs rautacios al tipului cu par albastru? Nu, ar fi imposibil. Ei nu vor renunta la mine, sunt sigura pe prietenia lor. Oh, Shane, cat de mult te detest cand faci astfel de lucruri. Tu vrei ca eu sa pic in cea mai adanca disperare, sa am nevoie de tine si de ceilalti, sa ma folositi dupa bunul plac. Printr-o miscare foarte rapida, Shane se apropie de mine si incearca sa ma sarute. Raman blocata in fata lui. Inima imi bate tare, aproape spargandu-mi pieptul, desi intreaga mea fiinta vrea sa-l indeparteze. Eram pregatita pentru sarutul pe care aveam sa-l primesc. Sunt obisnuita sa fiu folosita de ei, dar iata ca nu s-a intamplat ce am asteptat. In fata mea, Nate si Chris ma aparau. L-au indepartat pe Shane de mine. Cat le multumesc! Le sunt adanc recunoscatoare pentru asta, desi inima continua sa bata in acelasi ritm nebunesc. Shane, Mark si Carla se indeparteaza momentan. Vor veni ei mai tarziu, sa ceara un sarut si portia de viata pe care le-o aduce. Momentan sa ma concetrez pe cei care m-au salvat si pe cele care au privt toata scena cu sufletul la gura. Le sar de gat baietilor, multumindu-le cu lacrimi in ochi. Ei se uita la mine umiti. Da, am trecut prin atat de multe lucruri grele din cauza lor, iar faptul ca am scapat de o runda de pierdere a increderii, ma bucura nespus de mult. Ivy si Nicole merg spre casa lor. Spun ca nu vor sa deranjeze acum si ca trebuie sa ma odihnesc. Chris si Nate ma conduc spre casa, pentru a se asigura ca sunt bine. Uite asa baieti mai zic si eu! Niste adevarati gentlemani, carora le pasa de tine, si nu doar de puterile tale. Ma lasa in grija tatei si se indeparteaza. Cat mi-as fi dorit sa mai fi ramas cu mine! Ce putere are tata in fata gastii de 3 neghiobi? Nici una, pe cand Nate sau Chris m-ar putea ajuta. Nu! Nu trebuie sa profit de ei. Imi sunt prieteni si imi este de ajuns. In sfarsit, de la incidentul cu Bridget, am o noua companie, noi prieteni, care ma ajuta sa vad la orizont o lume mai buna, colorata in culori vii, pastel si nu in negru si cenusiu, asa cum e momentan. Insa trebuie sa astept si viata va merge mai departe.
She's wiskey in a teacup.