Cand viata se complica

[Leontina]

Multumesc ca postasi capitolu' :D
Ciudat capitol si din nou totul mi se pare putin grabit. Prima parte, pnana la primele stelute, pot spune ca mi-a placut. Ai descris foarte bine tot acel regret pe care il simtea ea si tristetea si tot. Si dupa aceea la fel. Dar la partea a treia m-ai cam pierdut pe undeva pe drum. Am inteles ideea prinicipala, dar parca ai trecut prea repede peste anumite chestii.
In rest a fost ok.
Pot spune ca partea aceea cand se adunasera toti i camera si discutau despre ceea ce urma sa se intample fara sa o bage de fapt in seama pe Lizzie m-a amuzat, dar cred ca acolo puteai descrie ceva mai bine gesturile lor si tonul cu are vorbeau si etc.
Cat despre ideea ei de a il ruga pe Alex sa o conduca la altar, asta deja mi se pare egoism. La cate a suferit baiatul ala pentru ea parca il vad spargandu-se in mii si mii si bucatele, metaforic vorbind, camd o va vedea in rochie de mireasa. Zau ca fata asta si-o face cu mana ei si ii mai raneste si pe cei la care tine pe deasupra.
Greseli de tastare nu am vazut, desi nici nu am fost prea atenta la acest aspect.
Cam atat. Spor la scris si mutla inspiratie :*