Blood Crystal Glasess

[Prevented :D]

Hello! Am adus next-ul fierbinte abia scos din "Microsoft Word":)). Sper sa va placa si sa imi lasati si cateva comm-uri daca se poate. Scuze pentru cei care nu le-am putut comenta sau aduce next-ul mai repede insa mi s-a stricat pc-ul si...multe fire, cabluri ehh de toate. Astept critici duree. Va pwp si nopate buna!!!


Capitolul 2 – Nu te inteleg? Clarifica.


Deschid usa si vad ca este un barbat inalt si bine facut, parul ii era roscat, ochii erau verzi si putin mai inalt decat mine. Era imbracat cu un tricou albastru cu verde si o pereche de blugi albatrii inchis trasi peste adidasi ce ii purta acestia fiind albi. Parea destul de serios, insa simt ca si cum ceva nu ar fi in regula cu el. Ma uit inca uimita la el, nu scotea nici un sunet. Pur si simplu ne holbam unul la altu in liniste, pana cand il aud pe Sasuke ca vine langa mine si se uita la baiatul ce se afisa in fata noastra. Deoadat ii aud vocea melodioasa cum rasuna spunand ceva uimitor din punctul meu de vedere.
-Ce mai faci omule? Cum iti mai e? Cum de naiba ma gasesti peste tot oriunde ma-s duce?
-Ce sa fac bai men, pe la tine, insa am vazut ca nu erai, si mi-am ziz daca nu cumva te-ai dus la aceea fata despre care imi tot vorbeai. Zice acel baiat strangand mana prieteneste cu Sasuke.
-Tu trebuie sa fii Sakura nu? Acel baiat ma fixa cu privirea. Imi zambeste dragastos dezvelindu-si dantura aceea perfect alba. Insa acelasi lucru l-am observat si la el, avea acei canini destul de mari. N-am vrut sa par nesimtita si sa ma fac de ras in fata lor, asa ca am tacut si l-am poftit in casa. Cand a trecut pe langa mine, am imtit un fior rece pe spate, poate de la faptul ca parfumul lui imi umplea capul cu gandurii nebunesti. Scutur usor din cap si ma trezesc la realitate. Il aud cum imi da detalii despre el, vorbind exact la fel de calm ca mai inainte.
-Scuze ca dau buzna asa insa, ma numesc Garra si vreau sa te rog daca se poate sa nu intrebi ce varsta am. Asta nu vreau sa stie nimeni, desi poate te-ar uimii, intr-un sens destul de bun mai bine sa ramana secret. Stau langa casa lui Sasuke pe care dupa cum observ il cunosti, sunt prieten cu el de un car de ani cum se mai spune. Ma bucur de cunostinta. Sasuke mi-a povestit ca se va duce la o cea mai buna angajata care din cate am inteles esti cu o treapta mai jos de marele sef insa tot o sefa esti nu?
-Da..cam asa ceva. In sfrasit am reusit sa scot pe gura mea cateva cuvinte insa tot nu pot sa imi iau ochii de la el pare atat de calm cand vorbeste incat ma innebuneste pe mine. Sasuke parea destul de iritat ca eu il fixez cu privirea si in aceea camera se puse stapana linistea. Nu imi vine sa cred ca am atatea intrebari si nu am cui sa le pun, oare o sa gasesc vreo solutie pentru problema mea? raspuns: niciodata. Hotarasc sa ma bag in discutie cu cei doi intreband ceva putin cam evident insa de folos in momente din-trastea si il rog daca doreste ceva de baut si imi spune ca da. Plec pana in bucatarie lasand-I pe cei doi singuri. Pun intr-un pahar suc de portocale si dau sa plec de acolo. Aud niste soapte si ma opresc in usa. Cu greu le disting insa aud ceva ce poate nu era bine sa aud.
-Si? Ce zici? La noapte e bine?
-Vezi sa nu te atasezi prea mult de ea caci habar nu are in ce se poate baga.Iai zis sau…..astepti inca momentul potrivit?
Gata. Nu mai suport, intru repede in camera anunatandu-mi prezenta, uitandu-ma la cei doi, ce se uitau putin ciudat la mine pentru ca am strigat ceva foarte penibil.
-Hey! Am adus sucul.Altceva nu mi-a iesit pe gura. Imi este destul de frica cu ei doi in casa, sunt niste……inumani, deci nu mai inteleg nimic. Din fiecare cuvant ce le iesea pe gura imi aduceau mie parca din ce in ce mai multe intrebari desii, poate erau cuvinte banale. Frica pune stapanire pe mine, si ma indruma sa devin destul de tupeista incat sa ii pot intreba ceva mai intim in asa fel in cat sa aflu mult mai multe despre ei.
-Si? Garra nu? Stai la casa ta sau cu iubita?il intreb sorbind usor din paharul meu cu suc.
-Iubita? Nici vorba, de ce as avea eu nevoie de acum, de iubita? Timpul meu e plin de cu totul alt ceva, in orice caz, vrei sa te oferi voluntara? Ma privi pervers eu uitandu-ma la el destul de urat lasand paharul pe masuta. Doamne! din baiatul clam si calculat a ajuns la scene de genul asta intr-o clipita. Poate ca au avut drepate ca habar nu am in ce ma bag. Ma prefac ca uit ce tocmai am auzit indreptandu-mi toata atentia spre Sasuke.
-Tu Sasuke? Tot asa ca Garra sau, mai diferit?Il intreb uitandu-ma la el apoi la Garra. Eu stateam ingura pe un fotoliu, iar Sasuke statea langa Garra pe canapea Aceasta asezare imi oferea atuul perfect pentru a le detecta orice semn sau miscare.
-Eu inca mai caut pe cineva perfect pentru mine, insa stii cum se spune, nimeni nu este perfect. Deci visul meu cu “fata perfecta” va ramane mereu un vis.
-Nu-I adevarat, daca stii pe cine sa alegi poate fii chiar piesa din puzzle-ul pe care tu vrei sa il faci si lipseste. O liniste apasatoare se lasa peste noi,deodata aud un miorlait usor si o vad pe Raza de luna cum sare in bratele mele.
-Ce-I frumoasa mica? Spun si incep sa o mangai supor pe burtica, incepand sa toarca.
-Imi dai si mie pisica te rog? Ma roaga tare Garra parca vrand sa ii dea un fel de semnal lui Sasuke. I-o inmanez pe Razade luna baiatului, acesta incepand sa toarca dand agitata din labute in timp ce eu o indreptam, spre el cu doua maini. Sasuke se ridica si ma intreaba daca se poate duce la baie si unde este. Ma ridic si eu de pe canapea deoarece casa este destul de mare si nu doresc sa ajunga intr-un fel in camea mea. Il las in sufragerie pe Garra cu pisica, si il duc direct in fata usii la baie.
-Vrei sa te astept sau stii sa te si intorci? Il intreb de dupa usa sa aflu ce are de zis
-Ma descurc mersi.
Plec incet si cobor scarile de marmura pe care desigur le-am si urcat.
-Vad ca te-ai imprietenit cu Raza lunii destul de repede. Zic si il surprind pe baiat, care parea prins destul de mult in jocul cu pisicuta mea. Totusi se uita fix in ochii ei ceea ce ma infioara, insa trebuie sa trec peste. Sper sa pot dormi la nopate cu toate intrebarile astea idioate.
-Tot nu inteleg insa cine mi-a pus-o in fata usii, poti sa imi dai si mie vre-un indiciu? Il intreb asezandu-ma si savurandu-mi sucul. Cred ca am pus cea mai tampita intrebare insa, daca doresc sa port o conversatie alt ceva nu mi-a venit. Astept raspunsul lui, desii parca steam ca nu va stii , ma asteptam la ceva mai mult de la el.
-Imi cer scuze insa nu te pot ajuta cu absolut nimic. Nu am vazut pe nimeni venind la usa ta de cate ori am iesit. Din tot ce mia aberat nu cred ca e un gram de adevar insa, mai bine asa decat deloc.
-Mersi in orice caz. Ma las pagubasa, nu pot purta nici macar ceva banal cu tipul asta, e asa de calculate incat nu ii scapa nimic din vedere. A innceput sa nu-mi mai placa sa sa vorbesc cu el, era mai bine cand doar ne aruncam priviri si cam atat.
-Ce te-a facut sa ii pui numele “Raza lunii”?Am crezut ca doar sa raspunda stie, insa tipul asta ma uimeste de-a dreptul.
-Sincer habar nu am, pur si simplu mi-a venit pe moment si mi sa parut destul de frumos. Poate nu l-am mintit in totalitate, insa chiar cred ca a fost ceva de la sine. Insa, ma intreb oare l-a deranjat cu ceva numele pe care acea draguta faptura il poarta cu mandrie?Sau e ceva mai sinistru la mijloc? Poate ca nu voi avea niciodata vreun raspun la intrebarile pe care mi-le tot pun, si a inceput deja sa ma doara capul, in linistea aia o melodie destul de deranjanta pentru niste urechi fine , rasuna tare de tot. Sa scuza si raspunde la un telefon negru cu touch ce parea a fi un “Philips Xenium 800” destul de simpatic.
-Mda(….)ce? Nu se poate.(……………) De unde stii? (…..)bine vin imediat. [faza cu “(…)” inseamna ca vocea de pe partea cealalta a firului vorbeste]
-Ce sa intam…
-Scuze trebuie sa plec. Am o urgenta, imi cer scuze insa nu mai pot sta. Papa!
-Pa…zic incet uitandu-ma in urma lui cum m-a interrupt din propozitie, plecand si inchizand usa in urma lui. usa. Nu-mi vine sa cred cat de grabit era, cand a zis “ce?” deja era alb ca varul la fata, sper sa nu ii se-ntample nimic rau.
-Unde sa dus Garra? Ma intreaba Sasuke ce cobora scarile acoperite de un covor alb si pufos.
-A primit un telefon si a plecat val-vartej putin nervos si speriat.
-Aha…poi Sakura, esti o fata extraordinara insa te dezamagesc si eu deoarece am putina treaba acasa.
-Sigur nu-I nici-o problema, insa sper sa revii si alta data deoarece esti de treaba.zic si ma ridic de pe fotoliu. Sasuke se apropie de mine si face un gest ce nu credeam ca poate fi facut atat de repede, nu este ceva mare insa conteaza la fel de mult ca si un sarut. Ma strange in barte puternic parca nevrand sa imi dea drumul si isi afunda capul in parul meu roz. Sunt inca uimita si poate si putin ametita de la parfumul lui pe care abia acum il simt insa reusesc cu greu sa ii raspun la imbratisare dupa care pleaca lasand in urma lui o multime de intrebari la care poate niciodata nu voi putea raspunde, sau voi putea raspunde mai repede decat ma asteptam. Din nou intrebari, deci de cand au venit cei doi la mine in casa, viata mea este o intrebare in sine, nu numai cele puse "cum? dece? pentru ce? oare cum? etc". Intru in baia mea destul de spatioasa, acesta find decorata cu faianta si gresie de diferite nuante ale albastrului iar ghiuveta, cada si WC-ul sunt albe, oglinda find suspendata deaspura ghiuvetei este intodeauna curata. Pe 3 servante destul de lungi imi tin toate samponurile, buretii de baie, aromele pentru cada si prosoapele, iar pe celalte fardurile mele, de care am atata nevoie la varsta mea. Dau drumul la apa, iar acele mici picaturi cristaline imi ating pielea dandu-mi fiori pe sira spinarii. Duc palmele mele pline de acel lichid incolor si rece pana In dreptul fetei dupa care, pielea mea face, cred, cel mai rece contact dupa care ma sterg cu un prosop moale. Intru in camera mea verzuie spre turcoaz si ma asez pe pat. In mijlocul camerei se afla patul meu de doua personae, acoperit cu un cerceaf albastru si pernele fiind verzi. Ma uit pe o noptiera sa vad daca am loc si imi pun telefonul meu acolo, ma ridic si am indrept spre dulapul din lemn de fag din stanga patului si incep sa imi caut pijamalele. Le gasesc intr-un final si le arunc pe pat. Deschid usa inchisa mai devreme si incep sa-mi strig pisicuta.
-Raza lunii! Raza lunii!Pis-pis-pis-pis Raza lunii….aici erai micut-o! vine ea intr-un sfarsit dupa mine in camera. In partea dreapta langa usa de la baie de culoare alba se afla un balcon mare pe care aveam, o masa si doua scaune. Le-am pus acolo deoarece, in visele mele , in casa eram eu si cu el. Acel “el” nu stiu nici pana acum cine este insa sper ca va fii un “el” in viata mea. Ma schimb in pijamlele mele roz prinzundu-mi parul meu intr-o coada de cal la spate. Hainele avute le arunc la baie in cosul pentru cele murdare si ma bag la culcare. Pisicuta mea vine si se face micuta pe patura . Pe fata mea se aseza o raza de la luna ce pare ca nu voia in niciun chip sa ma lase sa ma odihnesc . Pana la urma dispare, iar eu adormcu gandul la ziua care, se pare ca este inceputut la ceva foarte interesant si periculos.


Sper ca va placut!>:D<