Psycho Kids

[i Ramenn.]

NExt! Imi pare rau ca nu l-am pus mai devreme:| Si scz scz ca e cam scurt :|:|


Capitolul 8: Plecarea…

~Flashback~
Imi fac un plan in minte: ma duc acasa sa ma imbrac si sa iau ce-mi trebuie, iau masina si ma indrept spre granita. Sa nu uit nimic important. Nu vreau sa trec ilegal. Sa pornesc din jegul asta de spital…
~End of Flashback~
Deci, plec in fuga. In fata spitalului, ma opresc unpic derutata.
-Ah! Strig eu cat pot de tare in timp ce Neji ma ajunge din urma. Neji, Neji te rog du-ma acasa cu masina ta. Te rog, te implor!
-In niciun caz. Esti ranita grav de la acea taietura. Nu trebuie sa pleci din spital! Haide inapoi sus, te rog hai! A spus Neji cu o voce convingatoare.
-D-dar nu pot. Intelege-ma, Neji! Nu-l pot lasa asa! Am inceput eu sa ma cert cu el, plangand si incercand sa-l implor sa ma duca acasa.
-Off, bine! Haide.
Deci, m-am urcat repede in masina lui Neji. I-am spus imediat sa conduca cat de repede poate. El a apasat pe acceleratie si masina lui luxoasa si mov a pornit repede scartaind asfaltul. Casa mea era la putina distanta de spital, nefiind un sat foarte mare. Neji era dragut cu mine, chiar daca il bagam in belea de data asta. In masina, el a continuat sa ma roage sa raman si sa ma intorc la spital, dar nimic, nici chiar el nu ma putea oprii. A incercat cat a putut, dar eu am o incapatanare innascuta. Dupa cum spuneam, nu eram departe de casa deci, cu viteza aceea am ajuns in vreo 2-3 minute. Neji a oprit brusc chiar langa casa mea. Cand sa ies din masina, Neji m-a apucat brusc de mana...
-Daca tot te duci, lasa-ma sa vin cu tine! A strigat el cat se poate de hotarat.
Am dat din cap semnificand ca aprob, ca il las sa vina, iar apoi m-am dus sa deschid usa casei. Am deschis-o usor ca sa nu ma auda Gaara sau cine mai era prin casa si am urcat tiptil scarile. Eram putin ametita pentru ca nu imi trecuse efectul medicamentelor, dar eram cat se poate de atenta. Camera mea era chiar la sfarsitul coridorului. Am inceput sa alerg pana in camera, apoi am deschis brusc usa mea. Am inchis-o repede si am inceput sa caut. Am gasit cateva haine, cateva haine si de-ale lui Gaara pentru Neji si un rucsac in care sa le pun pe toate. Ce noroc! Am luat din barul meu si niste sticle cu apa minerala/suc si m-am gandit repede sa iau si mancare. Mi-am pus rucsacul in spate si m-am dus la bucatarie. Am luat ce am gasit mai bun prin frigider, iar apoi am zbughit-o spre garaj. Din pacate, usa era incuiata. Am luat repede ceva greu si am spart usa. Ma va costa asta, dar e pentru o fapta buna. Dupa ce am trecut prin toate astea, o singura masina mai era in garaj. O masina neagra, decapotabila. Nu-mi va fi prea de folos fiind sport, dar e totusi ceva. Norocul meu m-a lovit din plin. Masina avea rezervorul plin. Am luat cati bani am putut de prin casa si nu mi-am uitat actele de identitate, actele masinii, in caz ca granita costa. Am stat ceva timp sa gasesc toate astea. Neji ma astepta nerabdator. Am iesit repede cu masina din garaj fiind foarte grijulie sa nu-l uit deschis.
Cand sa ma dau jos din masina si sa ma duc la Neji, surpriza! Sasuke, Kiba si Gaara erau langa masina lui Neji. Ei vroiau sa vina cu noi pentru a afla ce se intampla. Kiba, mai ales, vroia sa-l prinda pe acel atacator. Ne-am urcat toti in masini. Gaara si Kiba s-au dus in masina lui Neji, fiind mai spatioasa si avand loc si pentru dragutul Akamaru. Sasuke, surpriza, a venit cu mine. Chiar? Ohh...Nu mai conteaza acum. Acum conteaza sa ne ducem dupa Naruto. C-ce-o face acolo singur? La acest gand am apasat cat am putut acceleratia si am pornit. Neji era in spatele meu, mergand repede, fara sa ma scape din ochi. Sasuke statea serios pe locul de langa sofer. Se gandea la ceva. Avea acea privire profunda. O, da! Pacat ca Sakura umbla aiurea si nu am putut lua-o cu mine...
*Intre timp...*
-Tsunade!
-Da, Shizune!
-A-au plecat. Neji, Hinata, Gaara, Sasuke si Kiba cu Akamaru au plecat dupa Naruto. Ce putem sa facem?
-P-poftim? A strigat Tsunade uimita. Shizune, dute si i-ai repede pe Ino, TenTen si Shikamaru! Spunele tot ce se intampla si sa plece imediat.
-D-da!
*Inapoi la noi*
Pentru a ajunge la granita avem nevoie de 2 zile. E cam mult. Mergeam deabia de cateva ore. Era seara deja. Nu credeam ca o sa ajungem la timp. Nici eu, nici Sasuke nu scoteam nici un cuvant. Eram ganditoare, dar trebuia sa fiu atenta si la drum. Ma gandeam ca nu-l voi mai gasi in viata, ca voi ajunge prea tarziu, că-că...ca nu-l voi mai vedea...
-Hinata, nu te ingrijora. Naruto e bun la bataie. Totul va fi bine.
Astea au fost cuvintele lui Sasuke? Nuu...Nu se poate. Dar, spune adevarul. Nu ar trebui sa ma ingrijorez, si totusi...Cand ma gandeam intr-una la asta, l-am vazut pe Suigetsu hoinarind pe strada. Am oprit brusc imediat ce l-am vazut.
-Hei, Suigetsu! Ce faci aici?
-Nu imi gasesc rostul in viata. Voi ce tot faceti? Curse cu masini sau ce? A spus el razand.
-Ne ducem dupa Naruto in afara granitei. Am spus eu serioasa.
-V-vin si eu! Luati-ma si pe mine! Oricum ii eram dator lui Naruto pentru ca ma ajutat cu...stie el. Va rog, luati-ma cu voi! Sunt destul de putrnic! A strigat el.
-B-bine. Haide, urca repede. Intarziem! Am spus eu.
Eu si Sasuke am facut schimb la condus pentru ca eu eram unpic “sifonata” de la pastile si nu mai vedeam bine sa conduc. M-am pus usor pe bancheta din spate. Suigetsu era tot in spate si imi tinea de urat in timp ce Sasuke conducea concentrat. Eu am inceput sa lacrimez usor, durandu-ma si gandindu-ma iarasi la ce se poate intampla. Nu-mi venea sa cred ca l-am pierdut asa usor. L-am scapat iar el si-a vazut de treaba. Nu trebuia sa se intample asa.
-O sa-l gasim. A spus Suigetsu zambind...