17-09-2011, 01:28 AM
@ Noi
Prima poezie, nu prea e poezie(decât dacă închizi ochii şi citeşti).
Pot doar să-l cataloghez ca un experiment pe care l-ai făcut tu din motive pe care numai tu le şti. Critică serioasă n-are rost să fac aici.
@ Cred...
Experimentul tău a evoluat la o a doua încercare de poezie pe care ai postat-o.
Ce deranjeaza aici e repetiţia evidentă a cuvântului "cred"(Între noi fie vorba, şi dacă crezi, tot te freacă un pic pe creier!)
O idee ar fi fost daca ai mai fi adăugat un vers după fiecare vers care îl conţine pe "cred" şi ai mai fi dezvoltat poezia. Ce-ai făcut tu practic, a fost să enumeri lucrurile în care crezi grupându-le astfel încât să rimeze. De aceea, acest poem e tot un experiment.
@ Visarea
În sfârşit intram în poezie. Ideea e cam saracă şi te-ai limitat doar la câteva aspecte pe care le-ai construit cât mai simplu. Felul în care ai făcut-o e destul de promiţător.
"Îngerii cântă o blândă cântare" poţi să modifici (şoptesc- ar fi un înlocuitor destul de bun pentru "cântă") sau să scapi de vers pentru că strică ce te-ai chinuit să faci până în punctul acela.
@ Noaptea de pe urma cerbului
"Stele-n cer nu-s, în ierburi, în vânt,"- aici partea cu "în ierburi, în vânt," n-are ce cauta decât dacă specifici sau modifici (Stele-n cer nu-s,pierdute prin ierburi culcate de vânt-asta e o alternativă la ce-ai scris tu, gaseşte versiunea ta care să se potrivească acolo), altfel n-are sens să mai laşi versul.
"Înveşmântat cu noapte"- încearca "în" noapte
"E construita destul de atent şi se cunoaste evoluţia faţă de cea precedentă.
@ Padurea carnivoră
În poezia asta ţi-ai cam amestecat gândurile.
Daca mă iau dupa ce ai scris în prima strofă, al doilea vers e în plus(decât poate pentru rimă). Ai început cu primul vers care e o exclamatie. Vine apoi al doilea vers cu pădurea care l-a strigat pe om şi-apoi se rupe toata chestia în al treilea vers. Dupa spusele tale singurul motiv pentru care omul a intrat în padure este să taie lemne. Al treilea vers îl face inutil pe al doilea(de umplutură dacă vrei.) pentru că omul nu reacţionează în nici un fel la chemarea colorată a pădurii. Modifica în aşa fel încat omul să audă ce "strigă" padurea sau şterge al doilea vers.
"Pădurea aceasta nebună fuge prin ploi" - poate eşti draguţă şi-mi explici şi mie cum fuge padurea prin ploi. Şi metaforic vorbind imaginea pe care încerci tu să o expui e imposibila(o fi pădurea nebună dar nici dacă se întoarce cu rădăcinile în sus nu pleacă nicăieri). În primul rând pentru că verbul "a fugi" e un verb ce exprimă mişcarea (te deplasezi, alergi, te ascunzi) pădurea nu poate să facă asta oricat de salbatică ar fi imaginaţia noastra. Şi daca presupunem prin absurd că o face, aceea nu mai e padure, ci o adunătură de enţi (see The Lord of the Rings). Ideea ai prins-o. Modifică astfel încât să sune verosimil, chiar şi din punct de vedere poetic.
@ Sub fiecare coaja de copac
"În fiecare paltin, la amiază,
O fată doarme, un băiat visează."-Poţi să schimbi "în" cu sub. Asta ca să elimini ideea instinctului de primată de a dormi prin copaci.
"Trec anii lumii fără să-i mai doară,
Şi luminează roata milenară."-"roata milenara" e un pic cam rigid. Fluidizează un pic mai mult, nu de alta dar e păcat de ce-ai scris până acolo.
Rezumat: Îmi place! Îmi place cum scri şi mă încântă faptul că fiecare poezie te duce un pas mai aproape spre ce inseamna cu adevărat acest fenomen. Felicitari! O să mai trec din cand în când pe aici, sper să o ţi tot asa!
p.s: n-am comentat decât pentru prima pagină de poezii pentru că am văzut prea târziu că mai există şi o a doua. Poate o să revin şi pentru celelalte. ;)
Prima poezie, nu prea e poezie(decât dacă închizi ochii şi citeşti).
Pot doar să-l cataloghez ca un experiment pe care l-ai făcut tu din motive pe care numai tu le şti. Critică serioasă n-are rost să fac aici.
@ Cred...
Experimentul tău a evoluat la o a doua încercare de poezie pe care ai postat-o.
Ce deranjeaza aici e repetiţia evidentă a cuvântului "cred"(Între noi fie vorba, şi dacă crezi, tot te freacă un pic pe creier!)
O idee ar fi fost daca ai mai fi adăugat un vers după fiecare vers care îl conţine pe "cred" şi ai mai fi dezvoltat poezia. Ce-ai făcut tu practic, a fost să enumeri lucrurile în care crezi grupându-le astfel încât să rimeze. De aceea, acest poem e tot un experiment.
@ Visarea
În sfârşit intram în poezie. Ideea e cam saracă şi te-ai limitat doar la câteva aspecte pe care le-ai construit cât mai simplu. Felul în care ai făcut-o e destul de promiţător.
"Îngerii cântă o blândă cântare" poţi să modifici (şoptesc- ar fi un înlocuitor destul de bun pentru "cântă") sau să scapi de vers pentru că strică ce te-ai chinuit să faci până în punctul acela.
@ Noaptea de pe urma cerbului
"Stele-n cer nu-s, în ierburi, în vânt,"- aici partea cu "în ierburi, în vânt," n-are ce cauta decât dacă specifici sau modifici (Stele-n cer nu-s,pierdute prin ierburi culcate de vânt-asta e o alternativă la ce-ai scris tu, gaseşte versiunea ta care să se potrivească acolo), altfel n-are sens să mai laşi versul.
"Înveşmântat cu noapte"- încearca "în" noapte
"E construita destul de atent şi se cunoaste evoluţia faţă de cea precedentă.
@ Padurea carnivoră
În poezia asta ţi-ai cam amestecat gândurile.
Daca mă iau dupa ce ai scris în prima strofă, al doilea vers e în plus(decât poate pentru rimă). Ai început cu primul vers care e o exclamatie. Vine apoi al doilea vers cu pădurea care l-a strigat pe om şi-apoi se rupe toata chestia în al treilea vers. Dupa spusele tale singurul motiv pentru care omul a intrat în padure este să taie lemne. Al treilea vers îl face inutil pe al doilea(de umplutură dacă vrei.) pentru că omul nu reacţionează în nici un fel la chemarea colorată a pădurii. Modifica în aşa fel încat omul să audă ce "strigă" padurea sau şterge al doilea vers.
"Pădurea aceasta nebună fuge prin ploi" - poate eşti draguţă şi-mi explici şi mie cum fuge padurea prin ploi. Şi metaforic vorbind imaginea pe care încerci tu să o expui e imposibila(o fi pădurea nebună dar nici dacă se întoarce cu rădăcinile în sus nu pleacă nicăieri). În primul rând pentru că verbul "a fugi" e un verb ce exprimă mişcarea (te deplasezi, alergi, te ascunzi) pădurea nu poate să facă asta oricat de salbatică ar fi imaginaţia noastra. Şi daca presupunem prin absurd că o face, aceea nu mai e padure, ci o adunătură de enţi (see The Lord of the Rings). Ideea ai prins-o. Modifică astfel încât să sune verosimil, chiar şi din punct de vedere poetic.
@ Sub fiecare coaja de copac
"În fiecare paltin, la amiază,
O fată doarme, un băiat visează."-Poţi să schimbi "în" cu sub. Asta ca să elimini ideea instinctului de primată de a dormi prin copaci.
"Trec anii lumii fără să-i mai doară,
Şi luminează roata milenară."-"roata milenara" e un pic cam rigid. Fluidizează un pic mai mult, nu de alta dar e păcat de ce-ai scris până acolo.
Rezumat: Îmi place! Îmi place cum scri şi mă încântă faptul că fiecare poezie te duce un pas mai aproape spre ce inseamna cu adevărat acest fenomen. Felicitari! O să mai trec din cand în când pe aici, sper să o ţi tot asa!
p.s: n-am comentat decât pentru prima pagină de poezii pentru că am văzut prea târziu că mai există şi o a doua. Poate o să revin şi pentru celelalte. ;)
God?...I've surpassed him long ago....