Luptă în arenă ~ Începere

[Rose ^^]

Stateam in fata casei "parintilor mei" de mai bine de 10 minute. Nu imi gaseam forta de a le vedea fata, nu ii puteam ierta pentru ce mi-au facut. Mi-am facut curaj si am sunat la usa, iar in mai putin de un minunt mi-a aparut "mama" care parea foarte surprinsa de vizita mea.
- Daniella -a dat sa ma ia in brate insa eu am facut cativa pasi in spate, iar femeia si-a pierdut echilibrul. Am prins-o in brate imediat ce am observat burtica pe care o avea.- Multumesc si multumesc Domnului ca traiesti fata mea.
- Scuteste-ma. Nu sunt fata ta sau ai uitat acel incident? Afla ca eu nu si as prefera sa imi zici sincer tot ce stii despre mine si cum am ajuns in mainile voastre, iar daca ii stiti pe adevaratii mei parinti si mai bine.
M-a poftit inauntru iar piesajul era acelasi, acel aer de casa parinteasca, locul amintirilor si copilariei mele scurte.
- Tot ce stiu e faptul ca tu ai picat din cer, sa zic asa. Ma plimbam pe langa galeria de arte cand tu, nou-nascuta ai cazut in bratele tatalui tau. Am incercat sa-ti cautam parintii, credeam ca cineva te-a scapat insa fara nici un rezultat. Asa ca te-am adoptat. Daniella, imi pare tare rau, dar nu stiam cum sa reactionam atunci. Credene ca ne-am facut griji pentru tine si te iubim in continuare.
- Nu exista iertare pentru voi. Atunci mi-ati demosntrat ca nu ma iubiti, a-ti putut sa ma sprijiniti. Aveam nevoie, dar voi nu. Si numele meu nu mai e "Daniella". La revedere, Liliana si mersi pentru informatie. Inca ceva, nastere usoara si sper ca acel copil sa fie mai fericit ca mine si sa nu faceti aceiasi greseala.

Chiar cand sa plec am vazut-o pe sora mea, singura care a tinut la mine, Alina. Aceiasi fata cu ochii albastri si parul blond, doar ca acum mai scurt.
- Esti foarte greu de gasit, chiar si pentru FBI, Daniella Arias. Stai calma ca am facut ca dupa disparitia ta sa apara si moartea. Da, draga mea sora sunt agent in FBI. Partea buna e ca ti-am facut rost de astea. -mi-a inmant o carte cu numele "vrajitori lumii" si cu un medalion in forma de romb.
- Multumesc si scuza-ma, dar chiar trebuie sa plec. Deja e tarziu si sper sa ne mai vedem.
Aveam aceiasi viteza mare si capul inca ma durea. Daca a observat Miranda ca eu nu sunt in camera mea la ora aceasta inaintata sigur face ca trenul sau mai rau. Cel mai probabil e sa am parte de o cearta...

http://wordfreedom.files.wordpress.com/2...e_girl.jpg - Alina
OCC: Miranda si scuze ca e asa lung