17-08-2011, 05:29 PM
***
Jesse era mai mult decat amuzat. Dupa cum vedea nu era singurul care are o zi proasta. Ii venea sa rada, dar vazand privirea usor incruntata a fratelui sau isi drese vocea si incerca sa adopta un ton mai serios. Totusi, era mai greu decat s-ar fi asteptat. Avea un fata un Ray nervos, un Lancaster care isi freca mainile ingrijorat si un Kyle ce nu stia ce sa faca: sa rada sau sa planga.
-Kyle are dreptate, spuse intr-un final Jesse simtind incordarea din aer. Nu sunt cu mult mai mare decat el asa ca nu vad de ce mi-ar zice "domnule". Pana la urma ma cheama Jesse...iar in ceea ce o priveste pe domnisoara Margo, zise intorcandu-se spre secretara care il privea speriata, si-a facut doar treaba. Nu avea de unde sa stie cine sunt.
-Ar fi putut sa stie daca te lasa sa termini ce vroiai sa-i spui, bombani Kyle cu jumatate de gura.
-Kyle! Lancaster era oripilat. Uneori si-ar fi dorit ca fiul sau sa aiba mai mult tact. In lumea afacerilor nu aveai cum sa supravietuiesti fara tact.
-Ce? zise Kyle usor enervat. Am spus adevarul!
-Esti foarte dens, pustiule. Jesse incearca sa va scuze comportamentul, iar tu nu-l ajuti deloc. In momente ca astea trebuie sa taci sa sa asculti. Replica dura venise din partea lui Ray. Toti ochii se intoarsera spre el. Jesse se pregatea sa spuna ceva, dar Kyle i-o lua inainte.
Tanarul era un pic mai scund decat el asa ca fusese nevoit sa se uite mult in sus pana sa fie in stare sa-i priveasca ochii lui Ray. Erau reci si plictisiti. Poate si usor intimidanti, dar asta nu-l facu sa dea inapoi.
-Comportamentul meu nu trebuie scuzat. Nu am gresit cu nimic.
-Nu esti foarte civilizat. Esti intr-un liceu de elita, zise Ray uitandu-se la uniforma pe care o purta Kyle. Nu va invata acolo bunele maniere?
-Daca in acceptiunea ta "civilizat" inseamna sa ma las intimidat de cineva mai mare decat mine si cu o functie importanta, atunci banuiesc ca nu sunt. Kyle zambi. Iar bunele maniere de care vorbesti, nu sunt decat niste reguli stupide inventate de niste snobi care nu au avut nimic mai bun de facut. Si ca sa-ti raspund la intrebare: ne invata, dar eu am ales sa nu le aplic. Sunt o pierdere de vreme.
Lancaster se albi la fata. Ray se incrunta, iar Jesse pur si simplu izbucni in ras.
-Ti-am spus ca nu sunt singurul care crede ca bunele maniere sunt o pierdere de vreme? Acum ca am lamurit-o si pe asta ce ziceti daca am intra inapoi in birou, am bea o cafea si ati putea sa-mi faceti un rezumat al sedintei de la care am lipsit.
-Este o idee foarte buna, zise Lancaster vadit usurat. Poftiti in biroul meu, domnilor. Vazand ca fiul sau vrea sa plece il opri. Kyle, si tu...Unde vroiai sa mergi?
-Ma intorc imediat. Ma duc pana la toaleta.
-Bine, dar sa nu intarzii. Ai cauzat destule probleme pentru o zi. Zicand acestea Lancaster intra in birou insotit de Jesse si Ray. Kyle astepta ca usa sa se inchida, apoi pleca in directia opusa. Trecu pe langa secretara, deschise o usa laterala ce dadea intr-un colidor mai mic, apoi intra pe usa toaletei.
Se duse direct la chiuveta si dadu drumul apei. Se spala de cateva ori pe fata, incercand sa inalture urmele de oboseala, dar si cele de nervi. Nu-i venea sa creada cat de arogant era tipul acela. De ce se credea mai bun? Pentru ca era mai in varsta decat el? Pentru ca avea o functie?
-De ce ai crezut ca ma poti intimida? isi intreba reflexia din oglinda. Totusi, gandindu-se mai bine, de ce sa nu creada ca-l poate intimida? Pana si tatal sau parea intimidat de el. Si atunci, de ce nu avusese niciun efect asupra lui? Oricum nu mai conta. Ca de obicei, gura vorbise fara el. Probabil compania va pierde contractul si tatal sau va fi deosebit de nervos. Ofta. Lucrul facut era bun facut. Lua un prosop de hartie, se sterse pe fata, il arunca la cosul de gunoi si se pregati sa fuga in biroul tatalui sau, ghicind ca a intarziat.
Deschise usa, dar cand sa iasa se lovi de ceva tare, se dezechilibra si aproape cazu pe jos, daca nu ar fi pus repede un picior in spate ca sa-si regaseasca echilibrul.
-Imi pare rau, murmura cu ochii in pamant. Nu am vrut sa...dar cand isi ridica privirea si-l vazu pe cel numit Ray, uita de scuze si se incrunta. Tu ce cauti aici?
-Traim intr-o lume libera. Am voie sa ma duc la toaleta cand vreau eu, nu? Sau regulile s-au schimbat si nu stiam?
-Eu traiesc intr-o lume libera, tu traiesti intr-o lume plina de reguli stupide, raspunse Kyle.
-Defapt eu traiesc intr-o lume ordonata, iar tu intr-un haos de nedescris, il corecta Ray zambind ironic.
-Cei isteti pot gasi ordine in haos.
-Da, doar cei isteti.
Il facuse prost sau doar i se parea?
-Hei, asculta aici! Nu stiu cine...
-Defapt am venit dupa tine, il intrerupse barbatul. Ai intarziat cam mult si tatal tau devine din ce in ce mai agitat. Nu e nimic mai enervant decat sa faci afaceri cu un om agitat.
Kyle tacu. Ii era ciuda, dar ramasese fara replica. Trecu pe langa urias si merse inainte, neuitandu-se in urma sa. Totusi, ii auzea pasii apasati ce rasunau gol pe podeaua de marmura ce stralucea. Intra inapoi in holul principal, trecu pe langa secretare care nici macar nu-si ridica privirea din ecranul computerului si intra fara sa mai bata la usa in biroul tatalui sau.
Era un birou tipic celor din L.A.: mare, luminat de ferestrele ce ocupau un perete intreg, mobilat destul de auster, dar cu bun gust. Langa ferestre se afla un birou ce lui i se parea urias, pe care domneau mai multe dosare si un laptop de ultima generatie, iar un pic mai in fata se afla o masa de sedinte unde incapeau 12 persoane. La masa respectiva stateau tatal sau si Jesse.
-Imi cer scuze ca am intarziat, zise Kyle si se aseza in stanga tatalui sau. Fara sa zica nimic, Ray se aseza langa Jesse si se pregati sa reia discutia.
-Deci, cum am spus, continua Jesse. Munca pe care o faceti e exemplara, dar nu cred ca acest spot publicitar s-ar potrivi foarte mult cu ce vrem noi sa aratam.
-Putem oricand sa facem un alt spot, incerca Lancaster sa-l convinga.
-Degeaba faceti alt spot, calitatea va fi aceeasi, interveni Ray.
Lancaster inghiti in sec si incerca o alta tactica.
-Daca mi-ati spune ce nu este bine sunt singur ca as putea sa remediez situatia.
-Asta este problema, zise Jesse ganditor. Nu prea imi dau seama ce nu este bine. Pur si simplu stiu ca ceva trebuie modificat.
Kyle asculta plictisit conversatia. Casca de cateva ori si dori sa se intinda, dar prinse privirea nervoasa a tatalui sau si se abtinu. Stia ca-l considera vinovat pentru ce se intampla acum. Probabil credea ca cei doi nu vor semna un contract cu el pentru ca fiul sau a fost nepoliticos. Nici prin gand nu i-ar trece ca produsul pe care el incearca sa-l vanda chiar nu era bun.
Manat de curiozitate, trase cu ochiul la spotul ce rula incontinuu pe o tableta electronica ce era pe masa. Nu ii trebui mai mult de cateva secunde ca sa-si dea seama ce nu era bine.
-Spik a lucrat la montaj? il intreba pe tatal sau.
-Da, raspunse acesta ezitand.
-Se vede, mormai Kyle.
A observat imediat privirea plina de interes a lui Jesse si cea usor curioasa a lui Ray. Poate ar fi fost mai bine sa nu se bage, dar asa avea posibilitatea sa-i demonstreze uriasului ca nu trebuie sa-l subestimeze.
-Explica, ceru Ray imediat.
Kyle ofta, se intise dupa ruxacul ce il aruncase pe jos si lua de acolo laptopul sau si un toc. Deschise tocul si isi scoase ochelarii din el pe care si-i puse pe ochi, apoi porni laptopul. Descarca spotul pe laptop, apoi il introduse intr-un program de editare.
-Spike e un profesionist, dar a lucrat aproape toata cariera sa la spoturi pentru copii sau cosmetice. E destul de greu sa treci de la un gen la altul.
-Un profesionit trebuie sa o poata face. Ray era de neinduplecat.
-Editarea e o arta. Trebuie sa inveti sa o simti ca sa poti lucra cu ea, altfel nu vei fi in stare sa faci nimic. Se uita spre Ray si ii zambi. Are suflet. Tot tmpul trebuie sa privesti ce se afla in spatele clipurilor pentru a intelege adevarata poveste a spotului.
Apasa repede cate taste, facand niste mici modificari spotului original, apoi deschise o alta fereastra si in mai putin de 10 minute crea un spot nou. Era un produs brut, dar era sigur ca se potrivea mai bine cu ce vroia Jesse. Cand termina intoarse laptopul spre cei doi barbati si dadu drumul la filmuletul ce rula timp de 30 de secunde.
-Imi place, zise Jesse serios. Chiar imi place ce ai facut. Are potential.
-Ma bucur. E doar produsul brut. Va arata mult mai bine dupa ce se ocupa cineva serios de el.
Jesse ii zambi lui Lancaster.
-Cred ca acum sunt sunt de acord cu contractul ala. Ii intinse mana. Lancaster rasufla usurat si i-o stranse.
Dar am o conditie, adauga Jesse. Vreau ca omul de legatura intre companiile noastre sa fie Kyle.
Jesse era mai mult decat amuzat. Dupa cum vedea nu era singurul care are o zi proasta. Ii venea sa rada, dar vazand privirea usor incruntata a fratelui sau isi drese vocea si incerca sa adopta un ton mai serios. Totusi, era mai greu decat s-ar fi asteptat. Avea un fata un Ray nervos, un Lancaster care isi freca mainile ingrijorat si un Kyle ce nu stia ce sa faca: sa rada sau sa planga.
-Kyle are dreptate, spuse intr-un final Jesse simtind incordarea din aer. Nu sunt cu mult mai mare decat el asa ca nu vad de ce mi-ar zice "domnule". Pana la urma ma cheama Jesse...iar in ceea ce o priveste pe domnisoara Margo, zise intorcandu-se spre secretara care il privea speriata, si-a facut doar treaba. Nu avea de unde sa stie cine sunt.
-Ar fi putut sa stie daca te lasa sa termini ce vroiai sa-i spui, bombani Kyle cu jumatate de gura.
-Kyle! Lancaster era oripilat. Uneori si-ar fi dorit ca fiul sau sa aiba mai mult tact. In lumea afacerilor nu aveai cum sa supravietuiesti fara tact.
-Ce? zise Kyle usor enervat. Am spus adevarul!
-Esti foarte dens, pustiule. Jesse incearca sa va scuze comportamentul, iar tu nu-l ajuti deloc. In momente ca astea trebuie sa taci sa sa asculti. Replica dura venise din partea lui Ray. Toti ochii se intoarsera spre el. Jesse se pregatea sa spuna ceva, dar Kyle i-o lua inainte.
Tanarul era un pic mai scund decat el asa ca fusese nevoit sa se uite mult in sus pana sa fie in stare sa-i priveasca ochii lui Ray. Erau reci si plictisiti. Poate si usor intimidanti, dar asta nu-l facu sa dea inapoi.
-Comportamentul meu nu trebuie scuzat. Nu am gresit cu nimic.
-Nu esti foarte civilizat. Esti intr-un liceu de elita, zise Ray uitandu-se la uniforma pe care o purta Kyle. Nu va invata acolo bunele maniere?
-Daca in acceptiunea ta "civilizat" inseamna sa ma las intimidat de cineva mai mare decat mine si cu o functie importanta, atunci banuiesc ca nu sunt. Kyle zambi. Iar bunele maniere de care vorbesti, nu sunt decat niste reguli stupide inventate de niste snobi care nu au avut nimic mai bun de facut. Si ca sa-ti raspund la intrebare: ne invata, dar eu am ales sa nu le aplic. Sunt o pierdere de vreme.
Lancaster se albi la fata. Ray se incrunta, iar Jesse pur si simplu izbucni in ras.
-Ti-am spus ca nu sunt singurul care crede ca bunele maniere sunt o pierdere de vreme? Acum ca am lamurit-o si pe asta ce ziceti daca am intra inapoi in birou, am bea o cafea si ati putea sa-mi faceti un rezumat al sedintei de la care am lipsit.
-Este o idee foarte buna, zise Lancaster vadit usurat. Poftiti in biroul meu, domnilor. Vazand ca fiul sau vrea sa plece il opri. Kyle, si tu...Unde vroiai sa mergi?
-Ma intorc imediat. Ma duc pana la toaleta.
-Bine, dar sa nu intarzii. Ai cauzat destule probleme pentru o zi. Zicand acestea Lancaster intra in birou insotit de Jesse si Ray. Kyle astepta ca usa sa se inchida, apoi pleca in directia opusa. Trecu pe langa secretara, deschise o usa laterala ce dadea intr-un colidor mai mic, apoi intra pe usa toaletei.
Se duse direct la chiuveta si dadu drumul apei. Se spala de cateva ori pe fata, incercand sa inalture urmele de oboseala, dar si cele de nervi. Nu-i venea sa creada cat de arogant era tipul acela. De ce se credea mai bun? Pentru ca era mai in varsta decat el? Pentru ca avea o functie?
-De ce ai crezut ca ma poti intimida? isi intreba reflexia din oglinda. Totusi, gandindu-se mai bine, de ce sa nu creada ca-l poate intimida? Pana si tatal sau parea intimidat de el. Si atunci, de ce nu avusese niciun efect asupra lui? Oricum nu mai conta. Ca de obicei, gura vorbise fara el. Probabil compania va pierde contractul si tatal sau va fi deosebit de nervos. Ofta. Lucrul facut era bun facut. Lua un prosop de hartie, se sterse pe fata, il arunca la cosul de gunoi si se pregati sa fuga in biroul tatalui sau, ghicind ca a intarziat.
Deschise usa, dar cand sa iasa se lovi de ceva tare, se dezechilibra si aproape cazu pe jos, daca nu ar fi pus repede un picior in spate ca sa-si regaseasca echilibrul.
-Imi pare rau, murmura cu ochii in pamant. Nu am vrut sa...dar cand isi ridica privirea si-l vazu pe cel numit Ray, uita de scuze si se incrunta. Tu ce cauti aici?
-Traim intr-o lume libera. Am voie sa ma duc la toaleta cand vreau eu, nu? Sau regulile s-au schimbat si nu stiam?
-Eu traiesc intr-o lume libera, tu traiesti intr-o lume plina de reguli stupide, raspunse Kyle.
-Defapt eu traiesc intr-o lume ordonata, iar tu intr-un haos de nedescris, il corecta Ray zambind ironic.
-Cei isteti pot gasi ordine in haos.
-Da, doar cei isteti.
Il facuse prost sau doar i se parea?
-Hei, asculta aici! Nu stiu cine...
-Defapt am venit dupa tine, il intrerupse barbatul. Ai intarziat cam mult si tatal tau devine din ce in ce mai agitat. Nu e nimic mai enervant decat sa faci afaceri cu un om agitat.
Kyle tacu. Ii era ciuda, dar ramasese fara replica. Trecu pe langa urias si merse inainte, neuitandu-se in urma sa. Totusi, ii auzea pasii apasati ce rasunau gol pe podeaua de marmura ce stralucea. Intra inapoi in holul principal, trecu pe langa secretare care nici macar nu-si ridica privirea din ecranul computerului si intra fara sa mai bata la usa in biroul tatalui sau.
Era un birou tipic celor din L.A.: mare, luminat de ferestrele ce ocupau un perete intreg, mobilat destul de auster, dar cu bun gust. Langa ferestre se afla un birou ce lui i se parea urias, pe care domneau mai multe dosare si un laptop de ultima generatie, iar un pic mai in fata se afla o masa de sedinte unde incapeau 12 persoane. La masa respectiva stateau tatal sau si Jesse.
-Imi cer scuze ca am intarziat, zise Kyle si se aseza in stanga tatalui sau. Fara sa zica nimic, Ray se aseza langa Jesse si se pregati sa reia discutia.
-Deci, cum am spus, continua Jesse. Munca pe care o faceti e exemplara, dar nu cred ca acest spot publicitar s-ar potrivi foarte mult cu ce vrem noi sa aratam.
-Putem oricand sa facem un alt spot, incerca Lancaster sa-l convinga.
-Degeaba faceti alt spot, calitatea va fi aceeasi, interveni Ray.
Lancaster inghiti in sec si incerca o alta tactica.
-Daca mi-ati spune ce nu este bine sunt singur ca as putea sa remediez situatia.
-Asta este problema, zise Jesse ganditor. Nu prea imi dau seama ce nu este bine. Pur si simplu stiu ca ceva trebuie modificat.
Kyle asculta plictisit conversatia. Casca de cateva ori si dori sa se intinda, dar prinse privirea nervoasa a tatalui sau si se abtinu. Stia ca-l considera vinovat pentru ce se intampla acum. Probabil credea ca cei doi nu vor semna un contract cu el pentru ca fiul sau a fost nepoliticos. Nici prin gand nu i-ar trece ca produsul pe care el incearca sa-l vanda chiar nu era bun.
Manat de curiozitate, trase cu ochiul la spotul ce rula incontinuu pe o tableta electronica ce era pe masa. Nu ii trebui mai mult de cateva secunde ca sa-si dea seama ce nu era bine.
-Spik a lucrat la montaj? il intreba pe tatal sau.
-Da, raspunse acesta ezitand.
-Se vede, mormai Kyle.
A observat imediat privirea plina de interes a lui Jesse si cea usor curioasa a lui Ray. Poate ar fi fost mai bine sa nu se bage, dar asa avea posibilitatea sa-i demonstreze uriasului ca nu trebuie sa-l subestimeze.
-Explica, ceru Ray imediat.
Kyle ofta, se intise dupa ruxacul ce il aruncase pe jos si lua de acolo laptopul sau si un toc. Deschise tocul si isi scoase ochelarii din el pe care si-i puse pe ochi, apoi porni laptopul. Descarca spotul pe laptop, apoi il introduse intr-un program de editare.
-Spike e un profesionist, dar a lucrat aproape toata cariera sa la spoturi pentru copii sau cosmetice. E destul de greu sa treci de la un gen la altul.
-Un profesionit trebuie sa o poata face. Ray era de neinduplecat.
-Editarea e o arta. Trebuie sa inveti sa o simti ca sa poti lucra cu ea, altfel nu vei fi in stare sa faci nimic. Se uita spre Ray si ii zambi. Are suflet. Tot tmpul trebuie sa privesti ce se afla in spatele clipurilor pentru a intelege adevarata poveste a spotului.
Apasa repede cate taste, facand niste mici modificari spotului original, apoi deschise o alta fereastra si in mai putin de 10 minute crea un spot nou. Era un produs brut, dar era sigur ca se potrivea mai bine cu ce vroia Jesse. Cand termina intoarse laptopul spre cei doi barbati si dadu drumul la filmuletul ce rula timp de 30 de secunde.
-Imi place, zise Jesse serios. Chiar imi place ce ai facut. Are potential.
-Ma bucur. E doar produsul brut. Va arata mult mai bine dupa ce se ocupa cineva serios de el.
Jesse ii zambi lui Lancaster.
-Cred ca acum sunt sunt de acord cu contractul ala. Ii intinse mana. Lancaster rasufla usurat si i-o stranse.
Dar am o conditie, adauga Jesse. Vreau ca omul de legatura intre companiile noastre sa fie Kyle.
"Omul este cel mai putin el insusi,atunci cand vorbeste in propria persoana.Da-i o masca si el va spune adevarul."Oscar Wilde
![[Imagine: chibi_5001.gif]](http://animezup.com/chibi/img/user/chibi_5001.gif)
, chibi-ul lui