[Terminat] I don't need money but I need you! [ shounen-ai / yaoi ]

[bastard_in_love]

Capitolul 6
-Nepasare-


-Da, stiu, probabil acum te gandesti: “vai ce copilas dragut!” , nu? De ce ma trateaza toti ca pe un copil?
Remarca destul de departe de adevar a argintiului l-a facut pe roscat sa creada ca a lasat o impresie grasita, insa in acelasi timp considera ca acel “copil” trebuia sa-si vada lungul nasului.
-Ce inseamna pentru tine adult, mai taca?l-a intrebat roscatul destul de amuzat, sperand sa nu-l supere, l-a luat in brate, impacuitor.
-Pai…sa treci de optisprezece ani.
-Da, deci poti sa taci pana acum.
-Da nu-mi dai si o suzeta, am nouaspe’ bosorog stresant! A remarcat razand argintiul, incercand sa-l sarute, insa Yoichi i-a cuprins chipul intre palmele delicate, privindu-l adanc.
“Nu parea sa aiba mai mult de saptispe’!” isi spunea roscatul, destul de nedumerit. Nimic din acel baiat cu chip de inger si privire demonica, totusi nevinovata, nu trada maturitate, din contra, rautatea lui parea atat de infantile incat era chiar haioasa. Sprancenele incruntate il asemanau cu un baietel care si-a pierdut jucaria favorita. Suvitele razlete ii acopereau o parte din aria ochiului dandu-i o aura de mister.
“Interesant, pustiul nu e asa mic, da pentru mine tot un pusti ramane!”a decis acesta, adresandu-i o intrebare, sau mai bine zis vrand sa-I adreseze, fiinca atunci cand a deschis gura sa vorbeasca, ajutorul a sosit. Un tanar inalt, cu ochelari sui suvite lungi a coborat dintr-o masina decapotabila rosie, cu un bidon de benzina in mana.
-Hei, papusa, se pare ca tot la mine ajungi.
-Iwaki, daca mai scoti un cuvant din gura aia Sparta, ti-o lipesc cu super glue!
-Bine, cum zici tu!i-a raspuns brunetul cu plete lungi, turnand benzina in rezervor.
In timp ce benzina curgea, brunetul il privea pe argintiu, uimit de frumusetea acestuia. Cand Takezo a intors privirea spre el obrajii sai au capatat o nuanta rozalie, iar el a coborat capul, incercand ca nu verse benzina.
Imediat ce plinul a fost placut, roscatul si-a luat la revedere de la prietenul sau, grabindu-se pentru a nu mai pierde vremea. A pornit in mare viteza, imprastiind praful asternut pe drumul pustiu. Argintiul privea bara indicatorului de viteza rotindu-se din ce in ce mai repede, insa nu-i pasa, desi roscatul era la mai putin de jumatate de metro de el, baiatul se simtea mai singur ca niciodata, iar cel mai rau era ca nu stia motivul. Pentru el totul era indiferent, pana si acel sarut nu a insemnat nimic. Acea secunda care l-a facut pe roscat sa se gandeasca chiar sa divoteze de dragul acelor buze nu a fost nimic special pentru Takezo, care credea ca fusese un impuls de moment si nimic mai mult.
In scurta vreme cei doi au ajuns la destinatie. Coborand din masina li se dezvaluia o vila frumoasa, luxoasa, ca orice vila a nui om de afaceri. Avosatul nu a stat sa admire peisajul, a intrat in casa, descaltandu-se si cerandu-i baiatului sa-i dea suvita de par. Acesta a deschis un sertar, a scos de acolo un colier. In interiorul sau se afla mult dorita suvita. Roscatul a luat-o si a introdus-o intr-o punga de plastic.
-Perfect! Tot ce trebuie tu sa mai faci este sa ma duci la spitalul unde a fost internat tatal tau.a concluzionat acesta.
-Nu ai vrea mai bine sa mancam ceva inainte?a sugerat Takezo al carui stomac incepuse déjà sa protesteze suparat ca nu a primit mancare de noaptea


[attachment=314] ->Iwaki-san, kawaii desu, nee??