17-07-2011, 02:49 AM
Cel mai jenant moment din viaţa mea a fost pe când aveam 15 ani. Eram mai nebunatică de firea mea şi aveam nişte prietene la fel de zvăpăiate. Pe atunci plăceam un băiat cu doi ani mai mare ca mine, dar fiind ruşinoasă când vine vorba de relaţii şi chestii de genul, nu cutezam să îi spun.
Prietenile mele făceau tot posibilul să îi atragă atenţia, strigau după el, glumeau şi făceau orice ca să mă simt eu prost. Într-o zi au scris cu cretă pe poarta şcolii numele lui, pe pereţi la fel + inimioare. Tipul a venit direct la mine şi mi-a tras o palmă peste faţă, spunându-mi că sunt o fată mică şi proastă şi niciodată nu se va uita la mine aşa cum voiam eu. În curtea şcolii erau o mulţime de adolescenţi şi toţi au văzut faza, iar eu nu ştiam ce să fac de ruşine, îmi venea să intru în pământ. Din acel moment a devenit pentru mine cea mai dezgustătoare persoană din lume şi m-am răzbunat pe cinste, dar asta e altă istorie, deloc jenantă... pentru mine. *evil*
Prietenile mele făceau tot posibilul să îi atragă atenţia, strigau după el, glumeau şi făceau orice ca să mă simt eu prost. Într-o zi au scris cu cretă pe poarta şcolii numele lui, pe pereţi la fel + inimioare. Tipul a venit direct la mine şi mi-a tras o palmă peste faţă, spunându-mi că sunt o fată mică şi proastă şi niciodată nu se va uita la mine aşa cum voiam eu. În curtea şcolii erau o mulţime de adolescenţi şi toţi au văzut faza, iar eu nu ştiam ce să fac de ruşine, îmi venea să intru în pământ. Din acel moment a devenit pentru mine cea mai dezgustătoare persoană din lume şi m-am răzbunat pe cinste, dar asta e altă istorie, deloc jenantă... pentru mine. *evil*