14-07-2011, 02:46 PM
Echilibrul în viață e ca fuga pe gheață.
Se spune că echilibrul în viață e ca fuga pe gheață, însă la mine echilibrul în viață a fost mereu mersul pe o ață. M-am considerat fericită doar în acele momente când am reușit să ating un echilibru cât de cât bun pe toate planurile, însă întotdeauna am căzut în dezamăgire, căci să fim serioși - cine poate sta lucid, fericit și pentru o perioada îndelungată de timp pe un fir de ață?
Și ce poate fi mai frumos decât baletul? Să vezi o dansatoare ce iși expune eleganța și delicatețea. Atât de grațioasă și de pasionată când pășește pe scenă, de parcă scena ar fi gheața. Când o privești îți pare că plutește precum fulgii de nea în aer. Și atunci magia începe. Ești cuprins de o stare de admirație, fiind atât de fașcinat să o privești încât uiți de lumea ce te înconjoară, uiți de tot. De parcă te-ar fi vrăjit. Pentru că o balerină e femeia cea mai desăvârșită.
Imaginează-ți doar o pană albă căzând lin pe pământ mângâiată de o briză, înălțând-o sau răsucind-o și dând-o peste cap în toate felurile. Iar ea, în dansul ei nebun să se păstreze grațioasă.
Baletul te învață destul de multe, pe care eu sincer nu aș ști să le explic într-o teorie perfectă.
Niciodată nu am să știu să aplic în practică ceea ce mi se pune în fața ochilor sub formă de cuvinte.
Baletul te învață să zâmbești dacă ești trist, zâmbești și dansezi,
iar dacă ai murit te îndrepți spre cer zâmbind și dansând.
Baletul te învață că grația se obține greu, prin mulți ani de exercițiu,în care îți controlezi fiecare mișcare, pentru ca ea să devină unduioasă, perfectă , rotundă.
Mereu și mereu echilibru. Cea mai importanta regula a lor - menținerea echilibrului în mișcare, grație, gândire și sentimente. Pentru că o balerina afișează totul când dansează.
Li se spune mereu că pe scena sunt dezbracate de orice zid apărător, și că prin dansul acesta arcuit, își afișează tot în fața spectatorilor.
Și totuși câtă muncă doar pentru a avea un echilbru perfect și deplin. Doar ca să îți încânte ție privirea. Cât de mult egoism din partea noastră. Sau mă înșel?
Și ce poate fi mai frumos decât baletul? Să vezi o dansatoare ce iși expune eleganța și delicatețea. Atât de grațioasă și de pasionată când pășește pe scenă, de parcă scena ar fi gheața. Când o privești îți pare că plutește precum fulgii de nea în aer. Și atunci magia începe. Ești cuprins de o stare de admirație, fiind atât de fașcinat să o privești încât uiți de lumea ce te înconjoară, uiți de tot. De parcă te-ar fi vrăjit. Pentru că o balerină e femeia cea mai desăvârșită.
Imaginează-ți doar o pană albă căzând lin pe pământ mângâiată de o briză, înălțând-o sau răsucind-o și dând-o peste cap în toate felurile. Iar ea, în dansul ei nebun să se păstreze grațioasă.
Baletul te învață destul de multe, pe care eu sincer nu aș ști să le explic într-o teorie perfectă.
Niciodată nu am să știu să aplic în practică ceea ce mi se pune în fața ochilor sub formă de cuvinte.
Baletul te învață să zâmbești dacă ești trist, zâmbești și dansezi,
iar dacă ai murit te îndrepți spre cer zâmbind și dansând.
Baletul te învață că grația se obține greu, prin mulți ani de exercițiu,în care îți controlezi fiecare mișcare, pentru ca ea să devină unduioasă, perfectă , rotundă.
Mereu și mereu echilibru. Cea mai importanta regula a lor - menținerea echilibrului în mișcare, grație, gândire și sentimente. Pentru că o balerina afișează totul când dansează.
Li se spune mereu că pe scena sunt dezbracate de orice zid apărător, și că prin dansul acesta arcuit, își afișează tot în fața spectatorilor.
Și totuși câtă muncă doar pentru a avea un echilbru perfect și deplin. Doar ca să îți încânte ție privirea. Cât de mult egoism din partea noastră. Sau mă înșel?
@saint Ocea Da.. în mare parte asta și era ideea. Revede amintiri din trecut, ca mai apoi să analizeze prezentul. Și bineînțeles, urmează moartea, veșnica moarte de care nu poți scăpa. Mulțumesc că îmi urmărești în continuare micuțele creații, banale, dacă pot să le numesc așa.
^^ .