Iubire de liceu

[Lye]

Ambitia doare

Afara incepea sa se insereze,iar orasul devenea din ce in ce mai linistit.In camera adolescentei era intuneric,singura sursa de lumina fiind razele lunii ce cadeau exact pe chopul ei.Se simtea epuizata,insa nu putea sa doarma.Intregul corp ii pulsa,in timp ce muschii pareau ca se rup.Asta era rezultatul unui antrenament lung si dur.Era constienta de faptul ca nu trebuia sa intreaca masura,insa cum ar fi putut sa o invinga pe Karina daca nu dadea ce are mai bun in ea?Nu avea decat o saptamana sa faca acest lucru.Cu miscari usoare,s-a ridicat din pat,cu gandul sa se schimbe.Insa din cauza ca era mult prea slabita,s-a prabusit la pamant,lovindu-se.Aceasta si-a astupat gura cu ambele maini,abtinandu-se sa nu tipe.Era o durere ce era asemanatoare cu o mie de cutite ce iti crestau pielea.Ii era foame,insa stia ca pentru a zbura pe gheata,trebuia sa fie usoara.Asa ca a decis sa renunte la hrana pentru o perioada de timp.Era singura cale prin care isi va putea invinge colega.Cu eforturi destul de mari,roscata s-a ridicat de pe podea,trantindu-se pe pat.In urmatoarea dimineata avea scoala,asa ca trebuia sa se odihneasca.Tot ce spera era ca acele dureri ii vor trece.
De partea cealalta a usii,se afla Ren care asculta.De fiecare data cand auzea gemetele fetei inchidea ochii,abtinandu-se sa nu dea cu pumnul in zid.Il durea sa o vada in starea aia.Poate ca nu constientiza faptul ca isi va distruge propriul trup.Trist,s-a reintors in living,unde era asteptat le Layla.
-Nu stiu ce sa fac...abea poate sa mearga,insa e mult prea incapatanata ca sa renunte.Nu o sa mi-o iert niciodata daca va patii ceva.
-Nu este vina ta.Nu te mai condamna pentru ceva ce nu ai facut.Replica tanara mangaindu-l pe cap.
-Dar a cui este?Saisprezece ani i-am fost mama,tata,frate si prieten.Scopul meu era sa o cresc frumos,si sa devina o femeie implinita din toate punctele de vedere.Am esuat.Ce le voi spuen parintilor cand ma vor intreba de ea?Ma simt atat de rau atunci cand trebuie sa mint,spunandu-le ca se simte foarte bine.Mi-am asumat un rol care nu mi se potrivea.Trebuia sa o duc la internat in Elvetia,cum a spus tata,nu sa o cresc eu.
Insa satenul nu stia ca in dreptul usii,roscata asculta tot ce vorbea.Brusc,o lovitura in perete din partea acesteia i-a distras pe amandoi.Ren s-a ridicat brusc de pe suprafata moale,indreptandu-se spre ea.Insa nu stia cum va reactiona daca o va atinge.
-Asta sunt eu pentru tine...o povara.Am crezut ca m-ai crescut pentru ca ma iubesti,nu ca sa incalci un ordin dat de tata.Niciodata nu ai tinut la mine.
Insa o palma din partea satenului a facut-o sa se dezechilibreze.Acesta a luat-o de brat,imbratisand-o puternic.Era pentru prima oara cand o lovea.Roscata a inceput sa planga,in timp ce lacrimile ei se scurgeau pe pectoralii baiatului.
-Esti o prostuta!Ai fost si esti cel mai important lucur pentru mine.Stiu ca te-am facut sa suferi in seara aia si imi cer iertare.Dar pur si simplu nu am vrut sa accept faptul ca surioara mea a devenit femeie.Intodeauna am incercat sa te protejez.
Karen s-a adapostit in bartele satenului,continuand sa planga.Parca nici ranile nu o mai dureau atat de tare cand era alaturi de el.Cu miscari usoare,acesta a asezat-o pe canapea.Trebuia sa afle de ce se simtea atat de rau.Insa roscata nu avea de gand sa ii spuna ca nu a mancat de 2 zile si intreg trupul parca ii ardea.Prefera sa il minta ca sa nu il ingrijoreze.Insa acesta isi dadea imediat seama,din cauza privirii.
-Trebuie sa ma duc sa dorm...maine am scoala de dimineata.Ma duci tu cu masina?
-Sigur papusa.
Roscata l-a sarutat pe obraz,dupa care a mers pana in camera ei.In clipa in care a inchis usa,s-a prabusit pe podea,strangandu-si coprul in brate.Niciodata nu a putut sa creada ca un simplu antrenament putea cauza atata suferinta.Insa cand era combinat cu infometare,efort supra-omenesc si oboseala,totul devena posibil.Cu greu,roscata s-a pus in pat,reusind sa adoarma in mai putin de cinci minute.
Dis-de-dimineata,soarele incerca sa isi arate razele de dupa niste nori ce nu avea ganduri tocmai placute.In apartament,Karen se pregatea de o noua zi.Durerile nu mai erau atat de puternice,insa ea continua sa fie slabita.Din nou a refuzat sa manance.Insa in fata celorlalti trebuia sa zambeasca si sa se prefaca.Dupa ce si-a facut ghiozdanul,tanara a vrut sa se imbrace.din greseala,a dat cu mana in dulap,reusind sa se raneasca.Injurand printre dinti,si-a luat uniforma,ce adapostea o parte din rani.In aproximativ zece minute,cei doi au fost gata de plecare.
In fata liceului,era destula agitatie.Toata lumea a aflat despre confruntarea ce avea sa aiba loc intre cele doua colege.Ba chiar au inceput sa apara diferite pronosticuri.Se parea ca toata lumea o subestima pe Karen,iar singurul motiv nu era altul decat experinta pe care Karina o avea in materie de patinaj.Ajungand in fata cladiri,roscata a fost intampinata de Demon si Alexis.
-Cum te simti astazi?Intreaba brunetul punandu-i mana pe talie.
-Destul de bine.Chiar foarte mine.Sunt pregatita pentru o noua zi!Replica fata razand.
In fata ei,Karina o privea stupefiata.
-"Pana si sa mearga e dureros.De ce zambeste?"
Alaturi de Karen a aparut Leona,ce era imbracata la fel de rebel ca in zilele precedenta.Era singura care nu s-a lasat inselata de chipul vesel al fetei.Stia cat de tare trenuie sa o doara,insa a hotarat sa nu spuna nimic.Defapt,in sinea ei incepeau sa isi faca loc diferite indoieli.Nu stia daca mai trebuie sa o antreneze pe fata.Ii era teama sa nu o distruga cu propria mana.In spate,Akira si Ichiro discutau despre diferite subiecte.Alaturi de ei,bruneta nu inceta sa nu o priveasca roscata.Era sigura ca va castiga,insa stia ca o adversara ambitioasa este destul de periculoasa.Iar Karen avea acea privire de luptatoare,gata sa treaca peste orice si oricine ca sa isi indeplienasca scopul.
-"Mie?Sa imi fie teama?Nu este cu putinta.Am concurat cu fete ce au ani de experienta si le-am invins.Cum as putea pierde in fata uneia ca ea?"Isi spune aceasta dand din picior.
In dreapta ei,roscatul ii vedea ingrijorarea de pe chip.Ceva se schimbase in atitudinea ei,insa ce?