♂Pe Culmi Interzise ♂ (+18)

[alexutzy97]

Va multumesc pentru comentarii fetelor. De data aceata am postat doua capitole, pentru ca dupa cum puteti observa, saptele este cam mic. Asa ca m-am gandit ca ati vrea sa cititi mai mult :d. So...Nextul si scuzati-ma daca vor fi greseli! Revin maine cu edit.

Capitolul 7 (Randy)


Ma uitam la el si debea puteam sa ma abtin din a nu rade. Nu credeam ca poate scoate asemenea prostii pe gura, si totusi…Statea in picioare in fata asprului nostru profesor de engleza, asteptand aprigul verdict. Cat timp Jonson se gandea, Dylan statea rezemat cu mainile de marginea bancii, uitandu-se prin clasa si chicotind odata cu colegii despre cele intamplate acum 5 minute. Se uita si la mine, expunandu-si dintii albi ca multe perle recent descoperite, printer acele buze senzuale, rosii si dulci, formand un zambet de sapte stele. Era atat de dragut. Statea in picioare cu spatele la mine, inca privindu-l pe profesor. “Am o priveliste de invidiat!” Formele erau vizibile si atent conturate, stiam eu de ce i-am dat blugii aceia stramti de un albastru deschis. Am ranjit cand se tot balanganea, miscandu-si fundul intr-un mod ametitor. Frate, daca nu eram in clasa saream de mult pe el. Baiatul asta trezea ceva in mine. Un sentiment ce ma durea, dar era si placut. In piept, foarte adanc. Oare poate fi ceva mai mult intre noi? Sa ma uit la el intr-un fel si sa stiu ca ma intelege? Ca simte acelasi lucru? Ca suntem unul? Deja ma lasasem dus de val. Noroc ca ma trezise din visare un anumit idiot pe nume Eric Jonson, ce voia sa-mi pedepseasca iubitelul. Ia spus sa ramana dupa ore sa-si primeasca pedeapsa. Sa nu fuga? Da’ ce naiba pedeapsa poate fi incat sa-i zici elevului sa nu cumva sa fuga. Nu-mi placea deloc mutra si zambetul acela de pe fata lui, sigur nu aducea nimic bun. Observ ca si Dylan era putin confuz de spusele profesorului. Nu intelegea mai nimic, iar eu aveam o presimtire ca pedeapsa asta nu va fi asa de blanda.
Dupa ce Eric parasi clasa, ne-am schimbat locurile in banca, mutandu-ma din nou cu Dylan, in a treia banca de pe randul de la geam. Mi-am luat rucsacul aproape gol din banca si m-am apropiat de locul liber din banca noastra. M-am asezat langa el, privindu-l amuzat.
- Mi-a placut faza! De unde le-ai scos? il intreb amuzat, asezandu-mi lucrurile si repetand cuvintele spuse de el, am bufnit iar in ras. Chiar nu ma puteam abtine. Insa mie imi era teama de urmarea cuvintelor sale. Nu-l voi lasa! Se uita la mine zambind si apropiindu-se de urechea mea, i-am simtit respiratia calda ce-mi trimitea fiori placuti in tot corpul. “Tu sigur o cauti cu lumanarea. Nu cred ca vrei sa faci cunostinta cu animalutul meu neimblanzit, Alfa! Sau vrei?”
- Am invatat de la cel mai bun! Tot ce stiu acum este invatat de le el, mai mult sau mai putin.Cuvintele lui ma excitau la maxim, mai ales spuse asa de senzual si la o distanta atat de inexistenta. Ce reactie placuta. Simturile mi-o luau razna. Mi-am dat seama ca se referea la mine, nu ma intrecea nimeni la “comentat”, dar in preajma lui nu vorbeam asa.”De unde o fi auzit asta?” Ma apropi si eu la randul meu de urechea lui, soptindu-i incet dar clar.
- Nu numai la asta sunt bun! Mai am si alte calitati. Te-ai cruci sa afli la cate prostiuare ma pricep. Poate, si sigur vei afla candva. Mai devreme sau mai tarziu! Ii spun argintiului si ii ling lasciv lobul urechii, avand grija sa nu avem spectatori -asta nu ar fi deloc bine, nici pentru mine dar nici pentru el-. Dylan tresarise ca ars privindu-ma uimit, apoi inrosindu-se tot.

Capitolul 8 (Dylan)

Simteam cum sangele imi urca in obraji, eram tot rosu si-mi era cald. Aratam ca un clovn in timpul unui spectacol cu mult prea multi spectatori. Dupa acea “marturisire” nu am mai scos vreun cuvintel. Stiam la ce facuse apropo si eram jenat. Stateam potolit in banca, intorcandu-mi capul spre geam, privind meciul ce tocmai luase sfarsit. “Am castigat! Na vezi mah, tot am castigat. Sa te inveti minte!” imi spun in minte mandru si zambesc. Imi intorc capul spre tabla, vazand ca deja era fraguta profesoara la catedra, scotandu-si cartea de istorie si deschizand catalogul. Striga trei nume ale colegilor mei pe care avea de gand sa-i asculte din lectia de zi. Nu am invatat si nici nu aveam de gand. Eram prea plictisit si nu aveam chef sa-mi cada capul de la atata invatat. Nu-mi amintesc sa fi…eu sa fi…Tocmai mi-am auzit numele printre acei elevi. Eu credeam ca am nota si n-am invatat nimic. “Ca ma mai fac acum?” Era putin agitat si nu stiam de unde sa incep. “Sa-mi iau caietul cu carte sau fara?” Le-am luat de pe banca si i-am facut lui Randy sems sa ma lase sa trec. Nu reactiona deloc. A adormit sau ceva? Incep sa-l zdruncin putin gandindu-ma ca-si revine.
- Hey! Esti atent? Date! Trebuie sa ies la tabla. Randy, date la oparte! Nici acum nu prea intelegea de ce nu-l las sa motaie. Il tot impingeam, nu brutal, mai mult sa-i atrag atentia. Cand in sfarsit a inteles ca printre cei trei colegi scosi la lectie trebuia sa ma aflam si eu, a iesit intr-o viteza facandu-mi loc, nedorind s-o enerveze pe profesoara cu neatentia sa. Imi face loc sa treac si simt cum imi urmareste mersul de la spate spre catedra. Nu am prea invtat. Defapt deloc. De obicei o fac. Acum ma voi baza pe intuitie la intrebarile ei. Eu eram primul ascultat, simteam cum toata lumea era atenta la mine. Chiar si Randy ma urmarea atent. Cred ca nu a fost mai atent si mai cuminte ca acum la nici-o ora. Asculta cu atentie fiecare propozitie, urmarind pe caiet si dandu-mi dreptate. Era corect! Ii uramaream buzele in miscarea lor senzuala de a da frau liber cuvintelor. Imi soptea unele lucruri pe care nu le stiam, sau pe care nu puteam sa le inteleg, astfel ajutandu-ma. Ma pierdeam, ramanand cu privirea in acelasi loc, auzind de fiecare data cu totul alte cuvinte. Dau de cateva ori din cap pentru a-mi reveni. Trebuia sa ma concentrez la lectie, nu la trupul lui. Ma concentrez si iau totul in serios.

Dupa ce am fost ascultat de roscata, si din fericire a fost nota mare, un noua luat pe nedrept. Asta e! Am fost poftit sa iau loc in banca. Mi-am luat caietul si cartea de pe catredra – caietul ni-l cerea mereu la corectat- si m-am indreptat spre Randy, zambind. Ma apropii de el si negandindu-ma pe moment ce fac, “am sarit” pe el si l-am luat in brate multuminsu-i de zor. Piepturile noastre erau asa de apropiate, ca puteam sa-i aud inimioara cum bate. Si ce mai batea! Revenindu-mi, am tresarit din bratele lui care deveneau din ce in ce mai stranse. M-am asezat cum trebuie pe scaun si m-am ascuns putin chipul sub bretonu-mi argintiu.
- Multumesc, serios! Nu luam noua fara ajutorul tau. Ii spun rascatului si-mi intorc putin privirea spre el, aratandu-i un zambet sincer.
- Cu placere! Si tu ma cam ajuti pe mine. Un pic cam mult daca ma intrebi. Oricum. Mie-mi convine! imi zise cun zambet jucaus pe fata, mijind ochii
- Era si culmea sa nu-ti convina. Mandreste-te, iti iese noua la istorie. Si sa stii, te ajut pentru ca imi esti prieten. Dar data trecuta cand ai primit opt, eu n-am putut sa-ti zic nimic. Iar tu la cum ai spus lectia, de zici ca aveai prune-n gura si un bat in cur, nu cred ca luai optul. E ceva cu profesoara asta. A scos cam greu cuvintele din gura ta. Si crede-ma anul asta vreau sa treci mai departe. Macar acum. Ce zici? muream de ras alaturi de Randy. Bine ca si-a dat seama ca era o gluma, pentru ca nu cred ca mai ajungeam intreg acasa…
Ora a trecut repede, iar in timp ce eu ma straduiam sa gasesc raspunsul unui exercitiu la matematica pe care ni-l ceruse profesoara ca tema, el se juca pe telefon. Adica eu ma chinui sa rezolv prostia asta de exercitul cu patru picioare: inmultire, impartire, adunare si scadere, iar el statea cu p**a-n sus, mai tarziu nu avea decat ca in pauza sa copieze cateva randuri de la mine fireste. “Nu-i corect!” imi spun in minte si-mi indrept din nou atentia spre caietul din fata mea.
- Pentru data viitoare pregatiti aceeasi lectie caci voi asculta toata ora. Buna ziua! mai adauga domnisoara Sinda -asta s-o creada masa- si iese din clasa, nu inainte de a-mi face cu ochiul si de a-mi adresa niste cuvinte pe care le-am perceput greu. Cinuindu-ma sa le gasesc sensul…”Motanel, fermoarul ti-e desfacut. Ai marfa noua?” Inteleg acestea de pe buzele ei si observ ca incepe a chicoti. Era o bunaciune de femeie. Este cam atenta cu mine in ultimul timp si asta ma face sa banuiesc anumite lucruri. Ma intorc si-mi privesc blugii, trag de fermoarul lor si ma indrept rapid spre usa, trecand ca un fulger pe langa ea si pe langa colegi, ba ciar lovind unul dintre ei. Nu mi-am cerut scuze si nici nu am privit inapoi. Alerg pe hol cautand a doua usa pe dreapta. Intrand in baie imi trag putin sufletul, sprijinandu-ma de faianta rece de culoarea mierii. Linistindu-ma, inaintez spre chiuveta, privindu-mi chipul in oglinda. Eram putin obosit. Aveam probleme cu somnul in ultima vreme. Pur si simplu pierdeam notiunea timpului noaptea, insa nu aveam cearcane, ceea ce era bine. Dau drumul robinetului, lasand apa sa curga cu putere. Imi adapostesc palmele sub jet, umplandu-le cu acel lichid transparent, ridicandu-l la nivelul chipului meu si apoi curatandu-l cu atingeri blande. Ma racorisem. Nu stiu de ce , dar imi era asa de cald. Simteam ca am sa lesin, insa acum imi era mult mai bine. Continui sa fac asta de cateva minute. Conduc apa cristalina spre fata, curatand-o. Bucurandu-ma de acele senzatii, aud usa deschizandu-se, pe ea intrand o silueta destul de solida. Nu vedeam prea bine din cauza apei ce se scurgea pe ochii mei albastrii. Se apropie, tot mai mult, asta pana cand observ ca este Randy. Se uita fix in ochii mei ranjind din coltul gurii. Iubeam acel zambet.
- Randy! Ce faci? il intreb atintindu-mi iar ochii pe oglinda. Il privesc atent cu coada ochiului, vazandu-l nelinistit, enervat de ceva. “Ce-o fi cu el?”
- Ai sa vezi! Nu intelegeam la ce se referea. Continuam sa-l privesc confuz, cand, imi simt mana trasa, impreuna cu tot corpul intr-o cabina de WC. “Way?”

Astept pareri, si sa nu credeti ca scapati asa repede de Sinda. :>

[attachment=1801] Sinda