Ţigările şi adolescenţii

[Ada]

Prima data cand am fumat (nici nu se poate numi fumat, doar pufait) a fost vara trecuta, la 13 ani. Eram la verisoara mea si ea m-a intrebat daca am fumat vreodata. M-am uitat enervata la ea si i-am zis ca "nu o sa pun niciodata gura pe tigara", mai ales cand stiam cat de greu s-au lasat parintii mei de acest viciu. Insa, dupa 2 minute, am intrebat-o: " Ai tigari? " . Cum a fost prima data? Am tras in mine, m-am simtit groaznic de rau si tuseam incontinuu.
De atunci, am mai fumat doar de 2-3 ori primavara asta cu o colega. Am insitat sa nu spuna la nimeni, deoarece nu o faceam pentru a impresiona colegii, ci din pura curiozitate. Si da, nu trebuie sa fii dependent ca sa fumezi acasa: am facut asta in balcon, cand eram singura. Motivul? Curiozitate, din nou, pentru ca de data aceea tigara era mai slaba si vroiam sa simt diferenta. Cu toate acestea, mi s-a facut foarte rau si simteam ca lesin acolo. M-am convins si a doua oara nu cred ca mai incerc.
Cam trei sferturi din colegii mei fumeaza- mai mult fetele decat baietii. Si cand ii vezi pe toti la fumoar sau patru fete inchise intr-o cabina la baie... doamne. De parca nu ar putea foarte bine sa fumeze inafara scolii. Nu, ei trebuie sa fie vazuti de toti, mai ales de cei de liceu, sa vada lumea cat de "cool" sunt.

Cum ziceam la inceput, nu te afecteaza sa fumezi doua tigari pe luna. Eu nu am devenit dependenta si am stiut cand sa ma opresc. Si poate voi nu sunteti de aceeasi parere, dar eu nu ii inteleg pe cei care spun ca nu e bine sa fumezi, cand ei nu au incercat niciodata.

Soo... nu am nimic impotriva celor care fumeaza (cei care fumeaza pentru ca vor, nu pentru ca sunt "obligati" de anturaj) sau a fumului lor de tigara. Viata lor, plamanii lor, banii lor .