One love pleasures more

[Zummy]

One love pleasures more

Chapter 5
Sakura Haruno

Singura supravietuitoare a familiei mele ? Eu , ce sa fiu ? Cum adica singurul supravietuitor ? Nu mai am parinti , nu cred chiar nu cred . Incep sa zambesc dar ochii ma tradeaza si din ei cad mici perle cristaline . Zambesc si rad in continuare cazandu-mi lacrimi din ochi . Parintii mei nu sunt morti si sigur e o farsa idioata . Asta trebuie sa fie altfel eu mor . Imi inchid ochii si lacrimile isi grabesc caderea iar zambetul se pierde in tristete . Mainile mici si catifelate imi acopera chipul gingas in timp ce ochii varsa neincetat lacrimi . Cand plang simt cum ma linistesc , imi hranesc sufletul cu lacrimile pure care mereu cad din ochii mei verzi . Mama si tata au murit ? aceasta intrebare se invarte in capul meu si nu-mi da pace . E o farsa sau crudul adevar . Prefer prima varianta deoarece nu vreau sa stiu cum ar fi viitorul . Eu as fi un singur om de care se va lipi singuratatea si care va putrezii in inchisoarea pustietatii . Voi devenii praful la care nu s-ar uita nimeni sau care va fi sters de toti , voi fi cea mai saraca fata . Acum roata s-a intors si eu voi fi din nou bataia de joc a scolii daca voi continua sa merg . Voi fi doar o iluzie care si-a pierdut efectul de mult , un nimic care nu merita putina atentie , un nimeni … care nu va mai fi recunoscut . Banii , cred ca s-au dus , chiar daca ar mai fi tot nu i-as primi . O sa-mi caut o slujba dar prin aia nu ma pot remarca . Imi trebuie ceva simplu deoarece nu-s obisnuita cu lucruri grele .

Gandurile au pus stapanire pe mine incat nu am observat ca Sasuke mai era pe aici si incerca sa ma consoleze . Incerca sa ma linisteasca zicand ca va fi bine in timp ce-mi stergea lacrimile cu un servet . Ma enerva faptul ca spunea minciuni si ca mereu ma crezut un nimeni si o fata care nu e in stare de nimic dar acum cand nu mai am parinti chiar poate sa creada asta despre mine dar … are dreptate . Mereu am fost adepta banilor , mereu am avut o masca dupa care ma ascundeam si paream fata dura si independenta care tine lumea intr-o palma si are tot ce vrea dar chiar nu e asa . Daca acei bani se terminau puteam muri , daca masca se spargea deveneam frica in persoana , lumea ma tinea in palma si ma facea sa dispar . Asta imi e viitorul , de fapt . Nu mai am drepturi mi s-au luat odata cu toti banii si parintii mei . Erau niste oameni inofensivi care nu au dat in mine niciodata , m-au rasfatat si protejat pana in present cu pretul vietii lor dar se pare ca viata are un prêt prea mare ca sa fie platita cu bani si trebuie sa fiu si eu eliminata . Si chiar prefer sa mor decat sa traiesc fara parinti , fara cuvintele lor de noapte buna chiar daca erau prin telefon le prefer pe alea decat nimic , nu pot sa traiesc fara mangaierea mamei si fara vorbele ei atat de dulci ca nu-mi trebuia nici desertul , fara florile sau fara petrecerile facute de tata mereu cu atata drag si pasiune de parca era disperat dupa mine . Ce-i drept tata ma pretuit mai mult decat orice altceva nu cred ca ar fi contat saracia daca m-ar fi avut pe mine , eu i-as fi fost singura comoara , eu i-as fi fost singura raza de soare si eu as fi fost primul lucru iubit dupa mama . Dar ei au murit nu stiu prin ce tara si as vrea sa-i vad macar pentru ultima data dar si asta e prea mult pentru neavutul meu . De acum inainte trebuie sa invat sa fiu mai rea si mai dura deoarece acea masca a fost sparta de mesajul citit mai de vreme . Acum o sa stau in aceasta casa pana cand o sa se termine si mancarea care mai e prin frigider si pana cand vor veni facturile . Atunci , ala va fi capacul borcanului plin cu de toate si in el voi ramane eu , singurul prizonier al singuratatii . Ma va chinui si ma va tine legata in lantul lung , mare si gros al pustietatii mai apoi ma va bantuii putrezirea oaselor si dupa vantul va face ce va voi cu mine . Impreuna vom umbla peste tot si vom intalni si alte tipuri de prafuri . Ar fi ingrozitor daca as muri incet in timp ce singuratatea ar pune stapanire pe trupul meu pentru ca ar fi plictisitor dar daca ma vor omori asasini parintilor mei ar fi foarte rapid ca nici nu as observa , pe cand acel sentiment de neexistenta te omoara incet facandu-te sa simti intr-adevar ce-i aia durere si chin . Oare vor veni si acele vremuri care isi vor pune amprenta pe mine si voi sfarsii aceasta viata inainte de a o incepe ? Cred ca deja au venit si simt cum dispar usor , usor ma evapor , nu mai am o mana , apoi nici un picior si dintr-o data parca am explodat intr-o gramada de diamante care fac contact cu podeaua si se distrug lasand in urma lor numai cioburi .

Imi deschid ochii si ma trezesc la realitate deoarece nu cred ca stiu momentan pe ce lume sunt . Sasuke tot macanea pe acolo si deja m-am saturat de atata vorba in vant . Ma ridic in picioare , arunc telefonul jos si ii zmulg servetul lui Sasuke din mana aruncandu-l si pa acesta pe jos apoi incep sa urlu la el .
-Nu Sasuke ! Mai taci odata din gura , nu mai piui atat ca tot degeaba imi macani mie in ureche pentru ca ai mei nu mai sunt ! Nu o sa fie in regula , cum poti sa zici ca o sa fie in regula ?! O sa fie bine … parintii mei sunt morti iar eu o sa mor in singuratate ! Da stiu , nici nu puteam avea o viata mai tare de atat , e cea mai buna viata , nu exista alta mai buna , e unica , singura viata are si o firma ! Iti vine sa cre….
-Gata ! Ajunge ! Am inteles nu e bine si ce vrei sa-ti zic ?! Stii Sakura parintii tai sunt morti asta e viata o sa ramai pe strada si o sa mori si nu mai vorbesc cu tine , pa ! Da , foarte frumos , nu ? zice el vizibil iritat de spusele mele dar ce sa-i fac nu lui i-au murit parintii .
-Pai … ai dreptate dar ce vrei ?! Mai bine nu vorbi .
Nu mai zice nimic si ia de pe jos telefonul sau ce a mai ramas din el si servetul . Se uita putin la telefon apoi pune servetelul in cosul de gunoi de culoare gri de langa frigiderul mare si alb apoi vine la mine si imi arata telefonul .
-Stii ca era singurul tau telefon , nu ? afurisit sa fi tu de Sasuke idiot cu telefonul tau cu tot .
-Pai … sincer nu dar cred ca mai sunt vreo zece in debara , ii spun calma punandu-mi mainile in san .
Arunca si telefonul in cos dupa care vine la mine si ma ia pe sus . Il intreb ce are de gand pentru ca eu nu vreau sa-l las sa ma violeze din nou . Zice ca nu ma violeaza si isi continua drumul care cred ca duce spre camera .
-Atunci sa stii ca nu fac dragoste cu tine ! poate fi mai idiot de atat , mi-au murit parinti si el tot dragoste vede in fata ochilor , e un obsedat afemeiat .
-Nici asta nu-i asa ca hai impachetarea ! m-am usurat cand a zis ca nu-i dragoste dar m-am alarmat mai rau cu impachetarea adica nu-s praf sunt pachet sau cum ? ei da am ramas cu intrebarea .