This N' That

[Alexi]

Capitolul 22
Alexander P.O.V



Stăteam pe pat şi priveam pozele pe care Isabella mi le-a adus în ultimele zile. Soţia mea se întâlnea cu altcineva, într-un hotel. Lacrimile încercau să se prelingă pe obrajii mei, dar nu le dădeam voie. Nu trebuie să cedez. Toată viaţa am fost dur şi aşa voi fi.
Dar de ce? De ce mă înşală? Nu am vrut să judec greşit din nou. Nu am avut încredere în fotografii până în seara asta. Nu am crezut că îmi va întoarce spatele pentru el. Am aruncat pozele pe podea şi m-am ridicat. M-am apropiat de fereastră şi am văzut-o. Tocmai cobora dintr-un taxi.
În seara asta o să îi demonstrez că nu se poate juca cu mine. Cu toate că îmi voi frânge inima.
M-am întors cu spatele la fereastră şi mi-am dat cămaşa jos. Am aruncat-o pe podea şi am strâns pozele.
Peste câteva clipe soţia mea a ajuns în camera noastră. A oftat şi a închis uşa în urma ei. Şi-a lăsat geanta pe masă şi s-a descălţat.
S-a apropiat de mine şi a vrut să mă sărute, dar am întors capul. Mă privea cu ochii mari, neînţelegând ce se întâmplă.
- Alex nu vreau să fii supărat! Lasă-mă să îţi explic de ce am plecat atât de repede în seara asta!
- Nu e nevoie! Åžtiu perfect de ce ai plecat!
- Åžtii?
Am auzit-o respirând uşor. Ca şi cum i-aş fi luat o piatră de pe inimă. Cum putea fi atât de ipocrită?
- Nici nu ştii ce uşurată mă simt! Se simte mult mai bi…
- Cum poţi fi atât de ipocrită? Ai plecat ca să te întâlneşti cu amantul tău, iar pe mine m-ai lăsat singur ca pe un prost.
I-am pus pozele în mână şi i-am urmărit reacţiile. Se uita prin ele cu ochii mari.
- Alex asta nu e ceea ce crezi!
- Atunci ce e?
- Emanuel e doar un prieten! Nu a făcut decât să mă ajute!
- Da! ÃŽmi imaginez perfect cum te-a ajutat!
Mi-am pus mâinile pe curea şi am desfăcut-o. Am scos-o şi am aruncat-o pe podea lângă cămaşa.
- Iar judeci după poze?
- Da! Şi vreau să spun că acum chiar e foarte clar ce e în ele. Isabella e un fotograf foarte bun. A reuşit să prindă şi numele hotelului.
M-am apropiat de ea şi am prins-o de braţe. Am aruncat-o pe pat. S-a ridicat cu ajutorul coatelor şi încerca să se dea jos din pat.
- Nu te deranja! Exact aÅŸa te vreau!
- Ce ai de gând să faci?
Eram la picioarele patului şi o priveam dezgustat. Nu îmi venea să cred că se culca cu altul.
Am prins-o de picioare şi i-am dat panalonii jos. S-a lipit de tăblia de lemn a patului şi mă privea speriată. Cât de mult uram să mă privească în felul acesta.
- Alex nu gândeşti limpede. Eşti nervos.
- Ştiu şi îmi pare rău că trebuie să te am cu forţa când am vrut să aştept să îţi revii.
M-am urcat pe pat şi am tras-o sub mine. Şatena se zbătea şi mă lovea cu mâinile pe piept. Nici măcar nu mă durea. Mi-am pus mâinile pe cămaşa ei şi i-am rupt-o. Am aruncat-o pe podea şi mi-am pus mâinile pe abdomenul ei.
- O să vezi că nu merită să te culci cu el când ai pe mine.
- Nu Alex! O să ţip!
- Ba nu o să o faci!
I-am pus mâna la gură, în timp ce o scăpam de sutienul ei. Mi-am coborât buzele şi i-am sărutat sânii. Limba mea se juca cu sfârcurile ei, în timp ce mâna mea s-a umezit. Plângea! Doamne cât uram când plângeam, dar nu voi da înapoi.
Mi-am dat jos pantalonii, rămânând doar în boxeri. Şatena m-a muşcat, făcându-mi să îmi iau mâna de pe gura ei.
- Te rog Alex termină! Nu fă o greşeală pe care o să o regreţi mai târziu.
- Deja regret, dar nu îmi pasă.
Mi-am pus gura peste a ei şi am sărutat-o violent, muşcând-o de buza inferioară. Tânăra se zbatea în braţele mele. Unghiile ei au pătruns pielea de pe abdomenul meu, făcându-mă să gem şi să îi muşc limba.
Mi-am luat gura de pe a ei şi i-am îndepărtat bikinii. Fata a încercat să mă împingă şi să se dea jos din pat, dar am prins-o de mijloc şi am trântit-o înapoi. Am reuşit să scap si de boxerii mei, în timp ce o ţineam pe ea.
- Alex, te rog! OpreÅŸte-te!
Doamne cât am vrut să mă opresc în acel moment. Să o iau în braţe, să îi spun cât de mult o iubesc. Dar nu puteam. Imaginile erau în mintea mea şi nu puteau să iasă din ea.
M-am aplecat deasupra ei şi am înghiţit în sec. Mi-am închis ochii şi i-am acoperit gura cu un sărut. Am pătruns-o puternic, făcând-o să ţipe.
Am stat câteve clipe. Mi-am luat buzele de pe ale ei şi am privit-o. Era speriată şi respira din ce în ce mai greu. Mi-am muşcat buza de jos şi am început să mă mişc. Din ce în ce mai repede. Alexa gemea şi strângea cearşaful în pumni.


*

Stătea în picioare şi o priveam. Era atât de neajutorată şi lipsită de apărare. Lacrimile se prelingeau pe obrajii ei, în timp ce îşi ţinea mâinile în jurul trupul ca un scut. Mi-am luat pantalonii pe mine şi am căutat prin buzunare. Am găsit nişte bancnote.
Le-am privit apoi le-am aruncat pe şatenă.
- Nu ştiu cât îţi dă el, dar eu nu o să îţi dau mai mult de 20 de dolari. De azi o să dorm în camera de oaspeţi. Şi dacă te gândeşti la divorţ, nu o să îl ai niciodată.
Mi-am luat cămaşa de jos şi am ieşit din încăpere. Am închis uşa şi m-am sprijinit de ea. Vinovăţia a pus stăpânire pe mine. Dar răul era deja făcut. Ea m-a înşelat, iar eu am violat-o. Acum nu se va mai apropia niciodată de mine, dar nici nu o voi lăsa să mă părăsească. Dacă eu voi suferi, de ce să nu sufere şi ea?
V-a fi atât de greu să fiu lângă ea şi să nu pot să o sărut sau să o strâng în braţe. Doamne dă-mi putere!