04-06-2011, 11:00 PM
Va multumesc pentru commuri dragi prieteni^^ Iar acum nextul ca apoi mir ca ma injurati >.<
Cap. VII
‘’Daca cineva mi-ar fi spus odata ca voi fi rapit,cu siguranta i-as fi ras in fata insa, acum ca ma aflam exact in situatia asta, mi-a pierit intreaga pofta de viata. Chiar daca in sufletul meu dragostea pe care i-o purtam lui Hunter se transforma incetul cu incetul in ura, niciodata nu i-as fi dorit cu adevarat sa treaca prin ce a trecut atunci. Am simtit cum viata mi se termina.’’
Un aer inchis,urat mirositor il facu pe Kaito sa se trezeasca din inconstienta lui. Deschizandu-si ochii, a fost capabil sa vada o incapere asemanatoare unui depozit parasit. Goala si lipsita de sens acum, perfecta totusi pentru a izola pe cineva. Fiind inca ametit de la acea substanta ce-l facuse sa lesine, blondinului i-a trebuit ceva timp sa-si dea seama ce se petrecea. Era inchis in incaperea aceea unde nici un fel de zgomot nu se lasa auzit, cine stie unde, cu o groaznica durere de cap. Dadu repede din cap sperand ca asa avea sa-si mai revina, abia atunci observand cine se afla in fata lui, la o distanta destul de considerabila: era roscatul legat cu sfoara de un scaun, avand capul apelcat in fata, semn ca era inca inconstient. Frica se instala din nou in sufletul cat un purice a blondinului. Era si el legat asemenea lui Hunter iar legaturile aproape ca-l sufocau si-i raneau bratele. Privi in jurul lui in speranta ca va gasi ceva care sa-l ajute sa scape, insa degeaba privea caci nu era nimic. Isi indrepta din nou privirea spre fratele sau, inghitind in sec.
-Hunter, Hunter, trezestete! Striga la fratele sau insa nu chiar atat de tare cat si-ar fi dorit.
Roscatul, auzindu-i vag vocea blondinului, stranse din ochi incepand sa-si revina. Asemenea lui Kaito si el avea o durere ingrozitoare de cap, lovitura fiind destul de puternica atunci. Isi ridica capul, privind confuz in jur, injurand printre dinti cand isi aminti ce se intamplase. Isi privise fratele vazand in ce conditie era, enervandu-se.
-Esti bine? Intreba roscatul cu o voce destul de ingrijorata.
-Da, sunt bine. Unde suntem, ce cautam aici?
-As vrea sa stiu si eu asta insa singurul lucru pe care-l stiu e ca am fost rapiti si adusi aici. Si mai stiu si cine a facut asta!
-Aki...
-Exact, bravo!
Se lasa auzite aplauze din partea unei singure persoane, in timp ce vocea aceea le dadea dureri de cap celor doi caci era foarte tare rostita.
-Ma bucur ca v-ati trezit. Am crezut ca trebuie sa astept o vehnicie insa ma bucur ca nu a fost asta. Sincer, nu sunt genul caruia sa-i placa sa astepte.
Era Akihiro. Se apropie de cei doi cu pasi inceti insa hotarati, purtand pe chipul lui un ranjet victorios. Vazandu-l, Hunter mai avea putin si izbucnea in draci, insa se potoli cat-de-cat caci corpul lui era inca slabit.
-Caine ce esti! Cum indraznesti sa faci asa ceva?
-Cum indraznesc? Simplu, asa usor. Dar spune-mi, Hunter, nu-ti place ospitalitatea mea? M-am purtat frumos cu voi si m-am abtinut sa nu-ti fac un rau prea mare tie si fratelui tau, nu momentan caci, dragul meu, nu am uitat ce mi-ai facut atunci.
-Asta nu are de-aface cu Kaito! Lasa-l sa plece, asta e doar intre noi doi!
-Sa-l las sa plece? Nici vorba de asa ceva. Nu ma intelege gresit, eu chiar tin la ce-i al meu iar Kaito imi apartine din clipa cand a calcat in orfelinat. Insa tu esti prea prost ca sa intelegi. Acum, a venit si randul meu sa ma razbun. Spuse in timp ce se apropie de blondin.
Ii prinse barbia intre degetul mic si cel aratator de la mana dreapta, ridicandui-o, facandu-l sa-l priveasca drept in ochi.
-Mi-ai lipsit bastardule, insa nu te teme, in curand vom fi din nou impreuna, cat despre tine Hunter, zilele tale ca si sef de mafie se termina aici!
-Mai vedem noi asta, sa nu crezi ca vei scapa atat de usor. Nu sti in ce joc te-ai bagat insa vei afla foarte curand.
-Asta-mi suna cumva a amenintare? Caci eu asa cred.l
Si il lasa in pace pe blond, apropiindu-se amenintator de Hunter, si, sub ochii albastrii ai lui Kaito, il lovi pe roscat cu pumnul in fata.
-Indraznesti sa ma ameninti pe mine?!
-Nu, stai! Tipa speriat Kaito, smucindu-se de pe scaun dar nu reusi decat sa-si creeze o mai mare durere.
Akihiro isi indrepta privirea spre blondin, uimit de reactia lui, zambind prosteste.
-Ai spus ceva? Vrei cumva sa incetez sa mai fac asta?Si-l lovi inca o data, facandu-l pe blondin sa tresare.
Un firicel de sange i se scursese roscatului din coltul gurii, ranjind malefic.
-Doar atata poti caine? Si bunica lovea mai tare ca tine!
Aceste cuvinte nu facuse decat sa-l enerveze si mai rau pe brunet, urmand inca doua lovituri destul de puternice, acompaniate de tipetele de implorare a blondinului, cu scopul de a-l determina pe Akihiro sa se opreasca. Acesta se indeparta de roscat, apropiindu-se de Kaito. Ii prinse din nou barbia, ridicand-o spre el, aplecandu-se ca sa ajunga cat mai aproape de fata lui Kaito.
-Esti cumva ingrijorat pentru scumpul tau frate? Pentru mine de ce n-ai fost asa cand aproape m-a distrus atunci, in biroul meu?
-Pentru ca meritai! Ai meritat ceea ce ai patit insa el nu merita! De ce sa merite? Pentru ca m-a luat departe de tine, pentru ca m-a salvat de la atatea umilinte la care tu m-ai supus? Ti-a pasat macar o singura data de sentimentele mele, daca eu vroiam sa ma culc cu tine? Ti-a pasat macar cand ma vedeai plangand sub tine? Nu, insa lui ii pasa de ce vreau eu. Murat Akihiro, si mereu te voi ura. Spre deosebire de tine, Hunter ma iubeste, si il iubesc si eu pe el din tot sufletul ! Pentru mine nu esti decat un gunoi Akihiro. Si un gunoi vei ramane !
Si imediat dupa ce Kaito termina de spus acele cuvinte, palma brunetului se lipi zgomotos de obrazul palid al blondinului, facandu-l sa se roseasca puternic, in timp ce Hunter, vazand asta, vroia sa se repede la Akihiro ca sa-l joace in picioare, insa era prea bine legat.
-Jur ca te omor! Tipa puternic roscatul, spumegand de furie cand isi vazu fratele lovit atat de brutal, blondinul scancind de durere cand i se aplicase lovitura.
Cap. VII
‘’Daca cineva mi-ar fi spus odata ca voi fi rapit,cu siguranta i-as fi ras in fata insa, acum ca ma aflam exact in situatia asta, mi-a pierit intreaga pofta de viata. Chiar daca in sufletul meu dragostea pe care i-o purtam lui Hunter se transforma incetul cu incetul in ura, niciodata nu i-as fi dorit cu adevarat sa treaca prin ce a trecut atunci. Am simtit cum viata mi se termina.’’
Un aer inchis,urat mirositor il facu pe Kaito sa se trezeasca din inconstienta lui. Deschizandu-si ochii, a fost capabil sa vada o incapere asemanatoare unui depozit parasit. Goala si lipsita de sens acum, perfecta totusi pentru a izola pe cineva. Fiind inca ametit de la acea substanta ce-l facuse sa lesine, blondinului i-a trebuit ceva timp sa-si dea seama ce se petrecea. Era inchis in incaperea aceea unde nici un fel de zgomot nu se lasa auzit, cine stie unde, cu o groaznica durere de cap. Dadu repede din cap sperand ca asa avea sa-si mai revina, abia atunci observand cine se afla in fata lui, la o distanta destul de considerabila: era roscatul legat cu sfoara de un scaun, avand capul apelcat in fata, semn ca era inca inconstient. Frica se instala din nou in sufletul cat un purice a blondinului. Era si el legat asemenea lui Hunter iar legaturile aproape ca-l sufocau si-i raneau bratele. Privi in jurul lui in speranta ca va gasi ceva care sa-l ajute sa scape, insa degeaba privea caci nu era nimic. Isi indrepta din nou privirea spre fratele sau, inghitind in sec.
-Hunter, Hunter, trezestete! Striga la fratele sau insa nu chiar atat de tare cat si-ar fi dorit.
Roscatul, auzindu-i vag vocea blondinului, stranse din ochi incepand sa-si revina. Asemenea lui Kaito si el avea o durere ingrozitoare de cap, lovitura fiind destul de puternica atunci. Isi ridica capul, privind confuz in jur, injurand printre dinti cand isi aminti ce se intamplase. Isi privise fratele vazand in ce conditie era, enervandu-se.
-Esti bine? Intreba roscatul cu o voce destul de ingrijorata.
-Da, sunt bine. Unde suntem, ce cautam aici?
-As vrea sa stiu si eu asta insa singurul lucru pe care-l stiu e ca am fost rapiti si adusi aici. Si mai stiu si cine a facut asta!
-Aki...
-Exact, bravo!
Se lasa auzite aplauze din partea unei singure persoane, in timp ce vocea aceea le dadea dureri de cap celor doi caci era foarte tare rostita.
-Ma bucur ca v-ati trezit. Am crezut ca trebuie sa astept o vehnicie insa ma bucur ca nu a fost asta. Sincer, nu sunt genul caruia sa-i placa sa astepte.
Era Akihiro. Se apropie de cei doi cu pasi inceti insa hotarati, purtand pe chipul lui un ranjet victorios. Vazandu-l, Hunter mai avea putin si izbucnea in draci, insa se potoli cat-de-cat caci corpul lui era inca slabit.
-Caine ce esti! Cum indraznesti sa faci asa ceva?
-Cum indraznesc? Simplu, asa usor. Dar spune-mi, Hunter, nu-ti place ospitalitatea mea? M-am purtat frumos cu voi si m-am abtinut sa nu-ti fac un rau prea mare tie si fratelui tau, nu momentan caci, dragul meu, nu am uitat ce mi-ai facut atunci.
-Asta nu are de-aface cu Kaito! Lasa-l sa plece, asta e doar intre noi doi!
-Sa-l las sa plece? Nici vorba de asa ceva. Nu ma intelege gresit, eu chiar tin la ce-i al meu iar Kaito imi apartine din clipa cand a calcat in orfelinat. Insa tu esti prea prost ca sa intelegi. Acum, a venit si randul meu sa ma razbun. Spuse in timp ce se apropie de blondin.
Ii prinse barbia intre degetul mic si cel aratator de la mana dreapta, ridicandui-o, facandu-l sa-l priveasca drept in ochi.
-Mi-ai lipsit bastardule, insa nu te teme, in curand vom fi din nou impreuna, cat despre tine Hunter, zilele tale ca si sef de mafie se termina aici!
-Mai vedem noi asta, sa nu crezi ca vei scapa atat de usor. Nu sti in ce joc te-ai bagat insa vei afla foarte curand.
-Asta-mi suna cumva a amenintare? Caci eu asa cred.l
Si il lasa in pace pe blond, apropiindu-se amenintator de Hunter, si, sub ochii albastrii ai lui Kaito, il lovi pe roscat cu pumnul in fata.
-Indraznesti sa ma ameninti pe mine?!
-Nu, stai! Tipa speriat Kaito, smucindu-se de pe scaun dar nu reusi decat sa-si creeze o mai mare durere.
Akihiro isi indrepta privirea spre blondin, uimit de reactia lui, zambind prosteste.
-Ai spus ceva? Vrei cumva sa incetez sa mai fac asta?Si-l lovi inca o data, facandu-l pe blondin sa tresare.
Un firicel de sange i se scursese roscatului din coltul gurii, ranjind malefic.
-Doar atata poti caine? Si bunica lovea mai tare ca tine!
Aceste cuvinte nu facuse decat sa-l enerveze si mai rau pe brunet, urmand inca doua lovituri destul de puternice, acompaniate de tipetele de implorare a blondinului, cu scopul de a-l determina pe Akihiro sa se opreasca. Acesta se indeparta de roscat, apropiindu-se de Kaito. Ii prinse din nou barbia, ridicand-o spre el, aplecandu-se ca sa ajunga cat mai aproape de fata lui Kaito.
-Esti cumva ingrijorat pentru scumpul tau frate? Pentru mine de ce n-ai fost asa cand aproape m-a distrus atunci, in biroul meu?
-Pentru ca meritai! Ai meritat ceea ce ai patit insa el nu merita! De ce sa merite? Pentru ca m-a luat departe de tine, pentru ca m-a salvat de la atatea umilinte la care tu m-ai supus? Ti-a pasat macar o singura data de sentimentele mele, daca eu vroiam sa ma culc cu tine? Ti-a pasat macar cand ma vedeai plangand sub tine? Nu, insa lui ii pasa de ce vreau eu. Murat Akihiro, si mereu te voi ura. Spre deosebire de tine, Hunter ma iubeste, si il iubesc si eu pe el din tot sufletul ! Pentru mine nu esti decat un gunoi Akihiro. Si un gunoi vei ramane !
Si imediat dupa ce Kaito termina de spus acele cuvinte, palma brunetului se lipi zgomotos de obrazul palid al blondinului, facandu-l sa se roseasca puternic, in timp ce Hunter, vazand asta, vroia sa se repede la Akihiro ca sa-l joace in picioare, insa era prea bine legat.
-Jur ca te omor! Tipa puternic roscatul, spumegand de furie cand isi vazu fratele lovit atat de brutal, blondinul scancind de durere cand i se aplicase lovitura.